66,509 matches
-
răspândește în întreaga țară. Pe de altă parte, minciuna cum că Europa se arată gata să ne primească în 2007 e întru totul imputabilă bandei iresponsabile care-și iamginează că poate prosti la nesfârșit populația. Îi asigur că nu toți românii sunt după chipul și asemănarea clasei politice. Nu toți dorm în front, așa cum au făcut cluburile de opoziție ( că partide nu le pot spune), fericite că le-a dat și lor Năstase o ciozvârtă de miel pe care s-o
Paște cu Orwell by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13920_a_15245]
-
totul altele decât o viață a alternanțelor de sărbătoare și repaos, ei nu se vor da în lături de la nimic. Inclusiv de la schimbarea statutului țării, cu tot riscul de-a fi învinuiți de "atingere la siguranța națională". Probabil că majoritatea românilor pentru care zilele libere de Paște și cele încă mai libere de 1 mai reprezintă idealul suprem de bunăstare poate fi încă dusă cu vorba. Cu această categorie, perdantă la jocurile istoriei, nu mai e din păcate nimic de făcut
Paște cu Orwell by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13920_a_15245]
-
revoltă, la 15 noiembrie 1987, iar acțiunea lor se bucură de o amplă reflectare în media occidentale. Posturile de radio „Europa Liberă", „BBC" și „Vocea Americii" dețin cote nemaiîntîlnite de audiență fiind singurele mijloace corecte de informare aflate la îndemîna românilor. Pentru mulți români din țară Doamna Monica Lovinescu este o legendă a rezistenței anticomuniste. Vocea sa inconfundabilă a menținut vie speranța atunci cînd totul părea pierdut, iar emisiunile sale culturale (realizate la Paris, împreună cu Virgil Ierunca) au impus un sistem
Lecția de demnitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13950_a_15275]
-
noiembrie 1987, iar acțiunea lor se bucură de o amplă reflectare în media occidentale. Posturile de radio „Europa Liberă", „BBC" și „Vocea Americii" dețin cote nemaiîntîlnite de audiență fiind singurele mijloace corecte de informare aflate la îndemîna românilor. Pentru mulți români din țară Doamna Monica Lovinescu este o legendă a rezistenței anticomuniste. Vocea sa inconfundabilă a menținut vie speranța atunci cînd totul părea pierdut, iar emisiunile sale culturale (realizate la Paris, împreună cu Virgil Ierunca) au impus un sistem de valori în
Lecția de demnitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13950_a_15275]
-
ezitare sînt pricinuite de demisiile morale, inexplicabile ale unor conștiințe ce păreau impecabile (o mare deziluzie a fost angajarea lui Samuel Beckett în disputele electorale din Franța după zeci de ani de superioară tăcere) sau de opțiunile nefericite ale unor români scoși cu mare greutate din țară și ajutați să își facă un rost în Occident. O deziluzie i-a produs Matei Vișniec: „De cînd s-a lăsat prins în mrejele combinate ale lui Breban și Virgil Tănase (...) m-a dezamăgit
Lecția de demnitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13950_a_15275]
-
sînt prezenți la multe dintre festivalurile importante de gen din lumea întreagă. La cîte festivaluri asemănătoare ați putut merge dumneavoastră în ultimii ani? Astfel, se face că în timp ce noi dansam în importante festivaluri de la Paris, Berlin sau Viena, un critic român de dans umplea paginile unui observator cultural cu informații derizorii despre baletul din Cuba... Cu malițiozitate, aș putea spune că este ca și cum, în timpul războiului actual, televiziunile americane ar prezenta la știri informații despre producția de mături din Noua Guinee... În
Mihai Mihalcea - Prietenul meu elefantul by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/13935_a_15260]
-
a fi mulțumitoare, cerea un instrument care să le structureze, care să ordoneze imensa cantitate de informație deja cunoscută sau aflată în arhive devenite publice. Acest instrument, primă acumulare sistematică de date și informații privitoare la literatura scrisă în exilul românilor de peste hotare, a apărut foarte recent: Enciclopedia exilului literar românesc ( 1945-1989) de Florin Manolescu, profesor la Universitatea din București și de zece ani la Ruhruniversität din Bochum , Ed.Compania, București, prima de acest fel după încercări mai vechi și mai
Diaspora culturală by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/13947_a_15272]
-
una din cele mai generoase surse de informație pentru autor), Centrul român de cercetări de la Paris și Centrul de promovare a cărții românești "Hyperion", Comitetul Național Român, Fundația Regală Universitară Carol I , editoare a excelentei Revue des Etudes Roumaines, Liga românilor liberi, condusă de la un moment dat de scriitorul Mihai Fărcășanu (Villara), editorul ziarului Românul etc. Unele articole, cum este cel intitulat Clandestinii, se referă la "instituții" care nu au de fapt nici o structură în sine; el este un adevărat studiu
Diaspora culturală by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/13947_a_15272]
-
de la Paris și Centrul de promovare a cărții românești "Hyperion", Comitetul Național Român, Fundația Regală Universitară Carol I , editoare a excelentei Revue des Etudes Roumaines, Liga românilor liberi, condusă de la un moment dat de scriitorul Mihai Fărcășanu (Villara), editorul ziarului Românul etc. Unele articole, cum este cel intitulat Clandestinii, se referă la "instituții" care nu au de fapt nici o structură în sine; el este un adevărat studiu asupra unui fenomen spontan de a cărei existență în primii ani după război nu
Diaspora culturală by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/13947_a_15272]
-
Manolescu consemnează apoi revistele literare, sau revistele culturale românești în care literatura a jucat un rol oarecare, nu numai cele bine cunoscute ( Ființa românească, Caiete de dor, Ethos în Franța, Revista scriitorilor români și Apoziția în Germania, Destin în Spania, Românul sau Agora în Statele Unite, Minimum în Israel ș.c.l.), ci și numeroase altele la care n-am avut niciodată acces: Înșir-te mărgărite din Argentina, Cuvîntul în exil și Stindardul din Germania, Cuvîntul românesc din Canada, Vers din Germania
Diaspora culturală by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/13947_a_15272]
-
duioșie. Cartea trăsnită la care se referă este Noi nu sîntem urmașii Romei a unui medic român stabilit la New York, dl Napoleon Săvescu, și care finanțează de ani buni simpozioane consacrate tezei că daco-tracii sînt strămoșii romanilor, așadar nu noi, românii, ne tragem de la Rîm, cum credea naivul Grigore Ureche, ci romanii se trag din noi. Dl Săvescu are bani, dar nici o competență istorică ori lingvistică. Nu se poate polemiza cu d-sa. Așa că dl Codreanu se abține și d-sa
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13970_a_15295]
-
ca atît de necesară după 1989. Ce altă instituție era mai în măsură să așeze în locul nefireștii și criminalei educații comuniste un sistem corect de valori decît biserica? După un deceniu și jumătate, ea continuă să fie considerată, în opinia românilor, o instituție demnă de încredere. Dar nu sînt deloc convins de temeiul acestui succes mai degrabă electoral decît moral. Capitalul de încredere al bisericii mi se pare suspect. Episodul cu icoana izvorîtoare de mir ridică mai multe semne de întrebare
Educația religioasă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13971_a_15296]
-
standardele europene, mîncarea ne seacă buzunarele. N-a existat guvern în țara asta care să spună că nu e în stare să facă ce și-a propus. Toate au avut și au, luînd în calcul guvernul Năstase, politici minunate cărora românii nu s-au grăbit și nu se grăbesc să le dea curs. Ca să înțeleagă de aici omul obișnuit, care se lovește zilnic de tot soiul de necazuri și trăiește de azi pe mîine, deși mult prea cinstitele noastre statistici vor
Părerile românilor despre români by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13969_a_15294]
-
gravitatea anumitor stări de lucruri. Autorul este, într-un fel, desuet, dar eficient. Structura cărții trădează un soi de didacticism: fiecare capitol se ocupă de câte o trăsătură negativă, de câte o fărâmă de realitate (Omul nou și soția lui, Românii sunt prea nervoși pentru a intra în Europa, Cu business class în slujba țări, Meseria de "băiat bun" etc.). De aceea pare a fi un volum alcătuit din mici texte foiletonistice tip Cațavencu sau din microeseuri despre societate (nu despre
Proză satirică by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/13976_a_15301]
-
pentru muzica, artele plastice și științele contemporane, ceea ce în Germania nu mai surprinde pe nimeni. Tradiția mecenatului german este una îndelungată, locul aristocraților ce susțineau pe un Mozart, Beethoven sau Wagner fiind luat de moderna ipostază a fundației. Pentru un român însă, această asociere a unui mare concern industrial cu artele "grele" poate constitui o sursă de perplexitate. Noi suntem obișnuiți ca oamenii de afaceri cu mulți bani să sprijine fotbalul sau vedetele pop-rock și privim cu suspiciune nedisimulată mecenatul îndreptat
Ernst von Siemens și tinerii compozitori români by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13987_a_15312]
-
anul în care am vizitat-o la reședința din Quai Bourbon 45 din Ile Saint Louis, la solicitarea mea, pentru a-mi îmbogăți imaginar lumea lui Marcel Proust. Momentul l-am evocat în cartea Destinul unei întâlniri. Marcel Proust și românii. Și cu mulți ani înainte, într-un număr al revistei "Secolul 20". Curând după revenirea mea în țară din călătoria pariziană de studii, Martha Bibescu m-a onorat cu o scrisoare, pusă sub apelativul "Chère Mademoiselle à la rose". Era
“Jurnal” din anii neutralității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13982_a_15307]
-
cenzură?... Sau un regizor plecat să facă un fel de documentar "despre țăranii din Dobrogea" și despre "vitalitatea agriculturii socialiste" și transformîndu-l pe cît de firesc pe atît de aberant -, într-o poveste de dragoste, pe o plajă, dintre un român și o rusoaică venită să caute mormîntul tatălui ei mort în război, și, dincolo de toate, asta tocmai în perioada în care începuse "ruperea cu rușii" ?... Drept care cineastul e chemat pe Rahovei, la Securitate, unde un locotenent major care mînca slănină
Lupta cea mare a lui Mircea Săucan by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13989_a_15314]
-
ce se întâmplă), la superstarurile din studiouri, toată lumea a devenit expertă în Saddam. N-am luat nici o clipă în serios aceste emisiuni, decât ca probă de turnesol: nu pentru ceea ce se întâmpla pe front, ci pentru ceea ce simte și crede românul. Dacă respectivii teleaști nu sunt experți în războaie, ei sunt cu siguranță reprezentativi pentru anumite categorii de români. În ce mă privește, n-am avut nici o clipă emoții privind deznodământul conflictului. Raportul de forțe de 200 la 1 nu putea
Hoțul din Bagdad by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14000_a_15325]
-
în serios aceste emisiuni, decât ca probă de turnesol: nu pentru ceea ce se întâmpla pe front, ci pentru ceea ce simte și crede românul. Dacă respectivii teleaști nu sunt experți în războaie, ei sunt cu siguranță reprezentativi pentru anumite categorii de români. În ce mă privește, n-am avut nici o clipă emoții privind deznodământul conflictului. Raportul de forțe de 200 la 1 nu putea duce decât la un singur rezultat. O bună prietenă, femeie hiperinteligentă de altfel, dar și excesiv de dubitativă, m-
Hoțul din Bagdad by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14000_a_15325]
-
București a răspuns politicos acestui mesaj supărat, salutînd, în limbaj diplomatic, progresele făcute de România în ultimii ani. După care mesaj a venit discursul ambasadorului Guest despre corupția din România. Un discurs care s-a adresat atît oficialităților, cît și românului de rînd și al cărui mesaj e că ambasadorul Guest știe ce se întîmplă în România. Un fel de a spune că nici Departamentul de Stat nu și-a alcătuit raportul recurgînd la exemple care nu mai sînt de actualitate
Corupția după Guest by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13997_a_15322]
-
să mai plătească ceva separat și pentru TVR? Cu atît mai mult cu cît și Televiziunea și Radioul publice beneficiază de bani de la Bugetul României. Nici măcar pe vremea lui Ceaușescu taxa pe radio și televizor nu era justificată, fiindcă, atunci, românii se uitau la bulgari, fără să plătească abonament și ascultau Europa liberă pe unde scurte. Acum însă taxa pe radio și pe televiziune chiar nu se mai justifică. TVR și Radio România există din bani publici, ceea ce e oricum o
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13998_a_15323]
-
scrie editorialistul de la Național: "La ora asta nu există nici o explicație logică pentru introducerea acestei plăți obligatorii, nici o explicație care să justifice legalitatea. Singura explicație ar fi doar aroganța celor care au luat o asemenea decizie." Sau impresia lor că românii înghit fără să crîcnească toate prostiile prin care Puterea își justifică impozitele de tot felul din ultima vreme, adaugă Cronicarul.
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13998_a_15323]
-
în manuscris. Din punctul de vedere al dezvăluirii propriului caracter, sunt interesante memoriile lui Petru Groza. Zadarnic va căuta cititorul amănunte relevante pentru viața politică românească. Poate doar câteva fapte mărunte, e adevărat sugestiv descrise, referitoare la luptele duse de românii ardeleni înainte de primul război mondial sau la căderea guvernului Averescu în 1927. Din punctul de vedere al informației istorice cartea lui Petru Groza nu are nici-o valoare. Dimpotrivă: ea induce în eroare cititorii, căci scopul nemărturisit al omului adus la
Memoriile unei marionete by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14002_a_15327]
-
ministru al Instrucțiunii, n-a acceptat cererea rectorului Universității din Cluj, Bogdan Duică, de a reprima dur un grav incident provocat de unguri la universitate. Ministrul averescan refuza cererea rectorului, deoarece guvernul dorea să creeze un climat de colaborare între români și unguri, și nu să sape o prăpastie între cele două popoare; în ceea ce privește cauzele incidentului, P. P. Negulescu a atras atenția în discursul ținut în Senat cu această ocazie că românii trebuie să înțeleagă șocul psihologic suferit de unguri care
Memoriile unei marionete by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14002_a_15327]
-
guvernul dorea să creeze un climat de colaborare între români și unguri, și nu să sape o prăpastie între cele două popoare; în ceea ce privește cauzele incidentului, P. P. Negulescu a atras atenția în discursul ținut în Senat cu această ocazie că românii trebuie să înțeleagă șocul psihologic suferit de unguri care din populație dominantă s-au trezit peste noapte în situația de minoritate. Cu alte cuvinte, în Cabinetul averescan se aflau personalități care ar fi sprijinit statutul propus de Groza în mod
Memoriile unei marionete by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14002_a_15327]