1,479 matches
-
se împotrivească. Dar să nu uităm de David și Goliat și de faptul că o piatră bine țintită de felul celei din 11 septembrie ar putea induce, la nivel global, o reacție în lanț, care să pună capăt noii pax romana atât de dorită de arhitecții noii lumi. Islamul continuă să lupte. Pentru cât timp, istoria ne-o va arăta." (p. 141). 236 Cf. Ziauddin Sardar, Ziauddin Sardar's A-Z of Postmodern Life, London, 2002. 237 Tom Gallagher, Furtul unei
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
fel de agricultură, având repulsie de orice unealtă agricolă. Dacă pecenegii și cumanii nu erau dedați agriculturii, atunci, în mod firesc practica agricolă trebuie pusă pe seama autohtonilor. În categoria denumirilor arhaizante intră și ausonii, care vin spre noi prin filieră romano - bizantină.Cine sunt ausonii? Ca să răspundem la această întrebare, trebuie să facem o scurtă incursiune în istoria populațiilor italice, între care își află locul și aurungii, înrudiți cu oscii și stabiliți între Latium și Campania. Capitala aurungilor era Ausonia
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Acești tineri inițiați formau o conferie de războinici, care purta numele de „lupi” sau „cei asemenea lupilor”, numele lor dând apoi numele etnic de daci. Deslușind „dimensiunea mitică a istoriei dacilor”, Mircea Eliade găsește similitudini între mitologia dacică și cea romană: „Este semnificativ că singurul popor care a reușit să-i învingă definitiv pe daci, care le-au ocupat și colonizat țara și le-a impus limba a fost poporul roman: un popor al cărui rit genealogic s-a constituit în jurul
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
numai romanșii, retoromanii, au păstrat termenul de biserică; ceilalți neolatini au preluat termenul grecesc, eclessia. Atunci când daco-romanii și protoromânii nu au mai putut apela la dreptatea împăratului de la Roma sau de la Constantinopol, când nu s-au mai bucurat de pax romana, au apelat la dreptatea cerească, pe care au invocat-o în basilica imperială, transformată în biserica creștină. Cancelaria imperială de la Constantinopol, cronicarii romani și bizantini, când vorbesc de populațiile de la nordul Dunării folosesc termenul generic de barbari sau individualizează
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
deosebit de cel apusean: „Feudalii” români, cnezii și juzii, n-au cucerit teritorii pe care să le împartă după vitejia și cutezanța manifestată în lupte, n-au obținut domenii asemenea migratorilor germani, slavi, asiatici, nu s-au suprapus peste villa rustica romană, fiind, în fond, niște țărani mai înstăriți. În plan extern se manifestă revenirea, în forță, a bizantinilor la Dunărea de Jos, la sfârșitul secolului al IX-lea și în secolul al X-lea, care tempereză până la anulare veleită țile imperiale
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
o atitudine tolerantă față de biserica ortodoxă, dar și față de evrei, l-au determinat pe Mehmed al II-lea „să restabilească autoritatea patriarhului ortodox, rabinului șef și patriarhului bisericii armenești”, contribuind, prin aceasta, „la instalarea unei Pax Ottomanica, corespunzătoare cu Pax Romana și cu Pax Mongolica” . Atitudinea sultanilor otomani față de spațiul norddunărean n-a fost pusă și din perspectiva atitudinii împăraților bizantini față de spațiul etnic românesc, chiar dacă pentru prima jumătate a secolului al XV-lea, „Mahomed al II-lea este succesorul împăraților
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
55 220 Panonia, 12, 14, 15, 19, 56, 69, 90, 102, 114, 134 Paristrion, 135, 136 Pascu, Ștefan, 153 Pârvan, Vasile, 23, 25, 27, 41, 42 Patzinakia, 91, 117 Paul de Alep, 201 Pax Mongolica, 142 Pax Ottomanica, 142 Pax Romana, 142 Peceneaga, 116 Peninsula Balcanică, 138, 139 Peninsula Sinai, 47, 51, 168 Pietroasele- Buzău, 131, 132 Piri- beg, 203 Plaiul, 203 Platon, 27, 42, 79 Poarta Otomană, 127, 128, 139, 143, 147 Poarta Țărnii, 113 Podolia, 127 Podul Înalt, 203
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
diferenței dintre Biblie și Coran în ceea ce privește folosirea violenței este slujirea altruistă și plină de milă oferită de către creștini devotați chiar și teroriștilor. Manifestarea iubirii creștine în acțiune este forța care poate schimba astăzi lumea așa cum a schimbat-o pe cea romană cu douăzeci de secole în urmă88. După 11 septembrie devenise inevitabil, obligatoriu să apară și momentul 7 octombrie. Riposta promisă teroriștilor nu putea să întârzie multă vreme. Nervii tuturor au fost și sunt încordați la maximum, și orice amânare și
by Gabriel Toma [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
mj/superlex.nsf/all/Biblioteca. ***, CNS Cartel Alfa, „Sindicalismul în schimbare”, HYPERLINK "http://www.cartel-alfa.ro/congres2000doc.htm" http://www.cartel-alfa.ro/congres2000doc.htm. ***, Legea nr. 109/1997 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social, HYPERLINK "http://www.ces.ro/romana/legea ces.html" http://www.ces.ro/romana/legea ces.html. ***, Legea 130/1996 privind contractul colectiv de muncă, HYPERLINK "http://domino 2.kappa.ro/mj/superlex.nsf/all/Biblioteca" http://domino 2.kappa.ro/mj/superlex.nsf/all/Biblioteca. ***, Legea 143
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Sindicalismul în schimbare”, HYPERLINK "http://www.cartel-alfa.ro/congres2000doc.htm" http://www.cartel-alfa.ro/congres2000doc.htm. ***, Legea nr. 109/1997 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social, HYPERLINK "http://www.ces.ro/romana/legea ces.html" http://www.ces.ro/romana/legea ces.html. ***, Legea 130/1996 privind contractul colectiv de muncă, HYPERLINK "http://domino 2.kappa.ro/mj/superlex.nsf/all/Biblioteca" http://domino 2.kappa.ro/mj/superlex.nsf/all/Biblioteca. ***, Legea 143/1997 pentru modificarea și completarea Legii nr.
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
unor pedepse moderate și evitarea condamnărilor la moarte. Actele Conciliului de la Cartagina se pot citi în SChr 194-195, 1972; 224, 1975; 373, 1991 (S. Lancel); CChr.Lat 149A, 1974 (S. Lancel). Studii: P. Brown, „Il disseno religioso nel tardo impero romano: il caso dell’Africa settentrionale”, în Idem, Religione e società nell’età di sant’Agostino, trad. it. Einaudi, Torino, 1975, pp. 223-244; „L’atteggiamento din sant’Agostino verso la coercizione religiosa”, ibidem, pp. 245-263. 11. Orașul pămîntesc și Ierusalimul ceresc
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
fi stins încă de pe vremea lui Augustin. Africa s-a întors înapoi în timp. Scriitorii creștini din acea epocă vorbesc despre o adevărată persecuție din partea vandalilor. Bibliografie. P. Courcelle, Histoire littéraire..., cit.; B. Luiselli, Storia culturale dei rapporti tra mondo romano e mondo germanico, Herder, Roma, 1992. 1. Scriitori minori Scriitorii din Africa vandalică trebuie să fi fost numeroși, dar nu avem informații în privința lor decît din scrierile lui Ghenadie, care a fost aproape contemporan cu ei: printre aceștia, Asclepius și
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
cum Eugeni recensione edidit F. Speranza, L’Erma di Bretschneider, Roma, 1978; La tragedia di Oreste, sub îngrijirea lui E. Rapisarda, Centro di Studi sull’Antico Cristianesimo, Catania, 1964. Studii: D. Kujper, Varia Dracontiana, van Haeringen, den Haag, 1958; D. Romano, Studi Draconziani, Manfredi, Palermo, 1959; F. Corsaro, „Problemi storico-letterari del cristianesimo africano nel V secolo. Studi su Draconzio”, în Miscell. Studi Lett. Crist. Ant. 11 (1961), pp. 5-32; K. Smolak, „Die Stellung der Hexamerondichtung des Dracontius...”, în Antidosis, Festschrift W
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
cînd am analizat literatura creștină din secolul al V-lea, vom împărți subiectele în funcție de zonele geografice, deoarece fiecare dintre ele ajunge să aibă o istorie proprie. Bibliografie. Fundamental pentru un studiu global: B. Luiselli, Storia culturale dei rapporti tra mondo romano e mondo germanico, Biblioteca di Helikon 1, Herder, Roma, 1992. Apoi, în special: P. Courcelle, Les lettres grecques en Occident, cit.; Idem, Histoire littéraire des grandes invasions gérmaniques, cit.; J. Daniélou, H.I. Marrou, Nouvelle Histoire de l’Eglise. I. Des
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
omilii sînt de o autenticitate îndoielnică sau cu siguranță false. Teofil a compus și un canon pascal pentru anii 380-479, pe care l-a trimis împăratului Theodosius în încercarea - de altfel, nereușită - de a impune numărătoarea pascală alexandrină în locul celei romane. Nu ne-au rămas decît prologul, complet doar într-o versiune latină, și scrisoarea de dedicație adresată lui Theodosius. S-a pierdut și un pamflet contra lui Ioan Hrisostomul, a cărui versiune latină realizată de Ieronim a fost utilizată de
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
referitoare la liturghie, cărora textul le acordă multă atenție. Bibliografie. Editarea textului grec, trad. fr., amplă introducere de D. Gorce, Vie de sainte Mélanie (SChr 90), Cerf, Paris, 1962, care reia textul publicat de M. Rampolla, Santa Melania Giuniore, senatrice romana, Tipografia Vaticana, Roma, 1905 (care conține și textul latin, o introducere și un comentariu amplu). b) Calinic Ipatie din Rufiniane, vlăstar al unei vestite familii din Frigia, a fugit de tînăr în Tracia, apoi, după reconcilierea cu tatăl său la
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Leipzig, 1871; S.G. Mercati, S. Ephraemi Syri opera. Textum syriacum, graecum, latinum..., recensuit S.G. Mercati, I, 1, Roma, 1915; P. Maas, Frühbyzantinische Kirchenpoesie. Anonymen Hymnen des V-VI Jahrhunderts, Kleine Texte für Theologie und Philologie, 52-53, Bonn, 1910; G. Cammelli, Romano il Melode, Inni, Soc. Edit. Fiorentina, Firenze, 1930; E. Mioni, Romano il Melode. Studiu critic și zece imnuri inedite, Paravia, Torino, 1937; Poeti bizantini. Text, trad. it. și comentariu de R. Cantarella, nouă ediție sub îngrijirea lui F. Conca, Rizzoli
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
latinum..., recensuit S.G. Mercati, I, 1, Roma, 1915; P. Maas, Frühbyzantinische Kirchenpoesie. Anonymen Hymnen des V-VI Jahrhunderts, Kleine Texte für Theologie und Philologie, 52-53, Bonn, 1910; G. Cammelli, Romano il Melode, Inni, Soc. Edit. Fiorentina, Firenze, 1930; E. Mioni, Romano il Melode. Studiu critic și zece imnuri inedite, Paravia, Torino, 1937; Poeti bizantini. Text, trad. it. și comentariu de R. Cantarella, nouă ediție sub îngrijirea lui F. Conca, Rizzoli, Milano, 1992; Sancti Romani Melodi, Cantica. Edited. by P. Maas and
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
3-8 XII 1978)..., Centro di Studi Umanistici, Messina, 1980, pp. 335-389; L. Cracco Ruggini, „Universalità e campanilismo, centro e periferia, città e deserto nelle Storie Ecclesiastiche”, ibidem, pp. 159-194; Idem, „Pubblicistica e storiografia bizantine di fronte alla crisi dell’impero romano (A proposito di un libro recente)”, în Athenaeum 51 (1973), pp. 146-183. 1. Filostorgios în plină controversă ariană ne poartă istoricul Filostorgios, care a participat la dezbatere ca laic, ceea ce constituie deja un motiv pentru care merită atenția noastră. Atît
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
expansiunea se oprise. Politica externă a Republicii, de la războaiele punice până la răsturnarea acesteia de către Iulius Cezar, a fost într-adevăr imperialistă, în sensul exact al termenului. În acea perioadă, înfățișarea politică a lumii a fost schimbată și transformată într-una romană. Politica externă a împăraților și războaiele lor continue au servit scopului major de protejare a ceea ce fusese cucerit înainte. Nu într-un mod foarte diferit de politicile „imperialiste” ale Marii Britanii, de la Disraeli până la Churchill, politica externă romană a fost una
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
putea remedia situația. A afirmat că ar da orice În schimbul mântuirii fetei. În această perioadă, bătrâ‑ nul Sava era În Constantinopol, iar cinstitul cap al Sfântului Pantelimon săvârșea multe vindecări care sporeau slava lui Hristos În oraș. Doctorul, chiar dacă era romano‑catolic, a dorit să Îl invite pe bătrân cu acea parte din sfintele moaște acasă la el. Sava a venit și a ținut o slujbă de invocare a ajutorului sfântului În prezența fetei posedate, care era legată În lanțuri de
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
eficace despre Asia. Dar vechii resemnări Îi pot alătura În sfârșit mulțumirile pentru boierul Constantin Cornescu Oltelniceanu, care și-a vândut acum 170 de ani cele câteva moșii pentru a-și cumpăra noile volume din Journal Asiatique: răscumpărate de la Dionisie Romano (care voia să scrie la 1854 o istorie a religiilor) și de la Dimitrie Papazoglu (care le-a expus Într-un muzeu personal), donate bibliotecii Academiei (care le-a făcut o primire proastă - din ignoranță), ele au rezistat diferitelor calamități. Cum
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
nu știa (Încă?) nimic, cumpărase zeci de volume, printre care și cele cinci În care se discutau descoperirile arheologice ale lui Honigberger În Afganistan (1835-1839), iar volumele din Journal Asiatique ale lui Oltelniceanu au făcut parte din fondul episcopului Dionisie Romano, donat În 1867 În una din primele ședințe ale Academiei bucureștene 1. Ocolecție Întreagă din JA avea să trimită Eliade de la Chicago, pentru Biblioteca Centrală Universitară din București, completând un fond postbelic aflat la aceeași bibliotecă a Academiei (ambele colecții
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
onorau atât pe Dumnezeu cât și pe Sfântul Ioan Botezătorul și Quatuor Coronati, se învățau cele șapte arte liberale și geometria, secret al secretelor pentru rarii companioni aleși a deveni în timp arhitecți. Ei erau însă urmașii spirituali ai artelor romană și gotică, corporații constituite din călugări și eclesiaști, artizani și muncitori laici organizați în societăți ierarhice și strict religioase. Ei împărțeau pâinea și deci trupul Domnului 23. Membrii Congregației Ospitaliere a Fraților Pontifi, structurată după reguli benedictine erau specializați în
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Otto 290 Steven Ozment, The Age of Reform (1250-1550): An Intellectual and Religious History of Late Medieval and Reformation Europe, 1980. 291 Vincent de Paul în secolul șaptesprezece 292 Johann Christoph Blumhardt, protestant și Jean-Baptiste Vianney, din Ars, în Creștinismul Romano Catolic. 293 Noul Testament, Tess 5:19 294 id, 1 Cor, 14:34 295 Michael O'Carroll, Trinitas: A Theological Encyclopedia of the Holy Trinity, 1987, 296 Rowan A. Greer, Broken Lights and Mended Lives: Theology and Common Life in the
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]