1,472 matches
-
Următoare listă prezintă cele mai cunoscute compoziții bazate pe versurile lui Mihai Eminescu. Încă de la finele secolului XIX, unele texte mai accesibile (și, de regulă, de dimensiuni reduse) ale poetului român au fost însoțite de muzică unor valsuri sau romanțe compuse anume; câteva dintre ele au fost înregistrate de cultura pop și sunt cunoscute chiar și celor din generațiile tinere. Registrul stilistic al muzicii scrise în acest scop s-a modificat de-a lungul vremii, cea mai spectaculoasă variație producându
Listă de compoziții pe versurile lui Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/309921_a_311250]
-
cu asterisc edițiile modificate ale unor piese (de exemplu, înlocuirea acompaniamentului inițial de pian cu cifraje de acorduri). În măsura posibilităților, lista este ilustrată cu înregistrări sonore (integrale sau doar fragmente). Singurele compoziții cunoscute din timpul vieții poetului sunt două romanțe semnate de Iancu Filip ("De ce nu-mi vii?" și "Pe lângă plopii fără soț..."), ambele scrise în 1887, când Eminescu se afla în vizită la sora sa, în Botoșani. După moartea poetului, un număr apreciabil de autori, mulți dintre ei uitați
Listă de compoziții pe versurile lui Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/309921_a_311250]
-
nu-mi vii?" și "Pe lângă plopii fără soț..."), ambele scrise în 1887, când Eminescu se afla în vizită la sora sa, în Botoșani. După moartea poetului, un număr apreciabil de autori, mulți dintre ei uitați, au scris mici piese - serenade, romanțe, valsuri - pentru voce cu acompaniament de pian sau cor. Din perspectiva actuală, registrul stilistic în care se încadrează aceste piese este cel al muzicii ușoare - servesc drept argumente formele pieselor, instrumentația minimală, lipsa de notorietate a celor mai mulți compozitori sau incapabilitatea
Listă de compoziții pe versurile lui Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/309921_a_311250]
-
(n. 13 decembrie 1918, Iași - d. ianuarie 1993, București) a fost un solist de romanțe și muzică ușoară, mai ales în perioada interbelică. a fost un cunoscut cântăreț de muzică ușoară în prima parte a tinereței. Mulți patroni de restaurante și baruri apelau la cântăreții de revistă, angajându-i să evolueze după spectacole, către miezul
Petre Gusti () [Corola-website/Science/324920_a_326249]
-
grădini de vară din București, unde îi are ca colegi pe Maria Tănase, Rodica Bujor, Ioana Radu, Maria Lătărețu, Titi Botez, Ion Luican, Dorel Livianu, Constantin Lungeanu, Viorica Vrioni, Nicu Stoenescu, Alexandru Bojenescu sau Petre Alexandru. Lansează numeroase șlagăre și romanțe, printre care "De la mine la Ploiești", "Și pentru ochii tăi cei negrii" de Margareta Xenopol sau "Adio, pentru totdeauna" de Ionel Fernic. A participat la numeroase ediții ale Festivalului „Crizantema de aur” atât ca interpret cât și ca membru în
Petre Gusti () [Corola-website/Science/324920_a_326249]
-
din cămin, a început să neglijeze cursurile la Conservator. În final, a renunțat la studenție. Pentru profesorul Vrăbiescu a fost cea mai mare dezamăgire din cariera sa de dascăl. Cristian și-a croit destinul în muzica ușoară. Aborda tangoul și romanța cu mare lejeritate și cânta cu dăruire, seară de seară, încât, la scurt timp, numele său a ajuns pe buzele tuturor bucureștenilor, iar faima i s-a dus, încet-încet, în întreaga țară și dincolo de granițele ei. Visul său s-a
Cristian Vasile (muzician) () [Corola-website/Science/302558_a_303887]
-
făcut debutul în muzica ușoară purtând în suflet, ca un talisman, amintirea lui Alferd Pagony, a cărui voce o ascultase pe plăci de patefon. Însă după cum se destăinuia Cristian într-una din scrisorile adresate medicului brăilean, a ales să cânte romanțe și tango nu pentru că în anii de studenție îmbrăcămintea i se cam lustruise, nici pentru "hrana cea de toate zilele". "Nimic din toate astea", ci din "dragoste pentru cântul vocal". A ales gloria momentului și a renunțat în cele din
Cristian Vasile (muzician) () [Corola-website/Science/302558_a_303887]
-
și în momentul în care melodia se sfârșea. Preț de câteva secunde se instala în sală tăcerea. Ca la un semn se declanșau aplauze furtunoase. Cristian Vasile a ars precum o flacără. Cristian Vasile a iubit tangoul. A cântat și romanțe, dar prea puține. S-a aruncat în brațele tangoului, pe care l-a interpretat în stil propriu, unic, cu mare eleganță. "Îi ardeau ochii și-i ardea glasul când apărea în public, dăruindu-se cântecului cum numai puțini interpreți ai
Cristian Vasile (muzician) () [Corola-website/Science/302558_a_303887]
-
spontan și alert”. Richard Roeper a considerat că „este una din cele mai originale, comice și chiar sfâșietoare povești ale anului”, cu Phoenix fiind „perfect distribuit”. Manohla Dargis of "The New York Times" a numit-o „simultan o improvizație comică genială și o romanță profundă și sinceră”. Claudia Puig de la "USA Today" a considerat că Phoenix și Johansson au jucat „senzațional”. A apreciat filmul pentru „inventivitate, intimitate și amuzament”. Scott Mendelson de la "Forbes" l-a considerat „o experiență creativă și o nestemată de film
Ea (film) () [Corola-website/Science/334810_a_336139]
-
și ca George Skeletti) (n. 5 mai 1836, Iași - d. 14 septembrie 1887, Iași) a fost un pianist și compozitor român, profesor de pian la Conservatorul de muzică din Iași. Cea mai cunoscută piesă de muzică vocală compusă de este romanța „Ce te legeni codrule” pe versurile lui Eminescu. Gheorghe Scheletti s-a născut la Iași, în 1836. Tatăl său, Petru Scheletti (1808 - 1878), a fost un militar de carieră, colonel și aghiotant domnesc, și, din 1852, director al Departamentului Lucrărilor
Gheorghe Scheletti () [Corola-website/Science/308712_a_310041]
-
versuri de Goethe), „Bate vântul” (versuri de Theodor Șerbănescu), „Noaptea când eu trec prin codru” și „De-ar cunoaște” (pe versuri de Heinrich Heine), „Până când, frate ardelene” (versuri de V.A. Urechia). Cea mai cunoscută lucrarea a sa rămâne însă romanța „Ce te legeni codrule” pe versuri de Eminescu.
Gheorghe Scheletti () [Corola-website/Science/308712_a_310041]
-
izbucnit în 184 d.Hr., inaugurând o eră a liderilor militari. În criza care a urmat, trei state au încercat să câștige predominanță în perioada celor Trei Regate. Această perioadă de timp a fost foarte mult romanțată în lucrări, precum Romanța celor Trei Regate. Capitale : Cao Wei și de Jin de Vest - Luoyang; de Shu Han - Chengdu; Wu de Est și Jin de Est - Jiankang; Jin de Vest - Chang'an După ce Cao Cao reunifică nordul în anul 208, fiul său proclamă
Istoria Chinei () [Corola-website/Science/326725_a_328054]
-
cu ansambluri renumite din București ("Rapsodia Română", Ansamblul "Doina" al Armatei etc.) sau din țară, inclusiv turnee în străinătate. Traian Lăscuț-Făgărășanu a fost autorul a peste 20 de compoziții atât de inspirație folclorică (învârtite, hațegane, doine) cât și valsuri și romanțe, a cules și a promovat cântecele populare ardelenești și a fost recunoscut în toată țara ca fiind cel mai bun clarinetist al acestui gen de muzică. A avut numeroase înregistrări la radio și televiziune și multe discuri înregistrate la Electrecord
Traian Lăscuț-Făgărășanu () [Corola-website/Science/328248_a_329577]
-
, născută Elena Sărăroiu (n. 25 septembrie 1936, Valea Voievozilor, Dâmbovița — d. 13 mai 1979, Unirea, Călărași), a fost o interpretă română de muzică populară, romanțe și muzică ușoară. Artista debutează local la Casa de Cultură din Târgoviște. După absolvirea Școlii populare de artă pleacă la București. Este angajată la sugestia lui Harry Negrin la Teatrul „Ion Vasilescu”. În 1958 cântă la hotelul-restaurant Minerva din Craiova
Ileana Sărăroiu () [Corola-website/Science/306501_a_307830]
-
Nataliei Gliga la sărbătorirea a 50 de ani de activitate artistică. În aceeași zi Consiuliul Municipal Reghin, Primăria Reghin, Comisia de Învățământ, Cultură, Culte a acordat Diploma de Onoare Nataliei Gliga se acordă pentru întreaga activitate în slujba folclorului și romanței. Pe data de 12 octombrie 2008 cu ocazia Balului Pensionarilor s-a acordat Premiul Special Nataliei Gliga.
Natalia Gliga () [Corola-website/Science/309625_a_310954]
-
mai multor compoziții originale (cântece devenite șlagăre, lucrări camerale și balet). Are la activ mai multe cantate, printre care: "Curcubeul alb"; "Primăvara omenirii"; Vocea omenească"; poeme simfonice, cum ar fi: "Inima veacului". A compus o simfonie, piese instrumentale de cameră, romanțe, poemul simfonic "Mama", ciclul pentru orchestra de estradă "Ritmuri citadine", ciclul coral "Marș gigant", 4 cvartete de coarde, cântece de estradă ("Codrii mei frumoși", "Cântec despre orașul meu", " Cred în ochii tăi", " Florile dragostei", "Iubește, iubește", " Am visat ploaia" etc.
Eugen Doga () [Corola-website/Science/306334_a_307663]
-
cauzată de pierderea soției a dat naștere poeziei Mormântul „Makber”, o capodoperă a literaturii turce. Mai târziu a fost pusă pe note, fiind foarte apreciată și răspândindu-se foarte rapid. Prin prisma nuanțelor sale lirice, acest cântec se aseamănă cu romanțele alcătuite pe baza unora din poeziile lui Eminescu. Poetul mai abordează și teme precum: viața, cosmosul, materia, sufletul, destinul creației, existența, revolta împotriva divinității. Începând cu a doua generație de scriitori ai "Tanzimatului", tema naturii va ocupa o poziție superioară
Abdulhak Hamid Tarhan () [Corola-website/Science/330938_a_332267]
-
participat la înregistrări, motiv pentru care și figurează pe coperta albumului, alături de ceilalți membri.) În locul lui Florin Dumitru este cooptat Mihai (Mișu) Cernea (pe atunci, elev în clasa a XII-a). Totuși, primul disc EP al formației (cuprinzând piesele "Primăvara", "Romanță fără ecou" - cunoscută publicului și prin primul ei vers: „Iubire, bibelou de porțelan”, "De va veni la tine vîntul" și "Atît de fragedă"), lansat în același an, conține înregistrări în studio cu Florin Dumitru la tobe (ceea ce indică întârzieri din partea
Mondial () [Corola-website/Science/306139_a_307468]
-
formație Radu Stoica, iar Vlad Gabrielescu ia locul lui Dragoș Vasiliu la chitară ritmică. Gabriel Litvin va pleca și el în 1971, întemeind F.F.N. (Formația fără nume). Dincolo de instabilitatea componenței, popularitatea Mondial continuă să crească. Se înregistrează piesele: "Codrul" și "Romanța inimii" (ultima, compusă de Romeo Vanica). Un LP-ul eponim va fi lansat în 1971, cuprinzând cele mai bune înregistrări de la finele lui 1969 (cam în preajma venirii lui Mișu Cernea). Albumul se vinde atât de bine, încât intră în topul
Mondial () [Corola-website/Science/306139_a_307468]
-
în Anglia (1974), la Paris (1975), pe motonavele românești etc. Artistul desfășoară, totodată, o bogată activitate componistică: coruri, cântece pentru pionieri și tineret (multe din ele publicate în revistele "Luminița", "Cutezătorii" și "Șoimii Patriei"), piese concertante pentru vioară și pian, romanțe pentru voce și pian, pe versuri de poeți români ș.a. Bogata activitate desfășurată de Emil Gavriș a fost cinstită cu o seamă de distincții: Ordinul Muncii (1954), Medalia „Eliberarea de sub jugul fascist” (1954), Ordinul Meritul Cultural (1968), Premiul Concursului de
Emil Gavriș () [Corola-website/Science/307615_a_308944]
-
anul 1716, dedicate special pentru oboiști. Astfel, în perioada baroca sonata pentru oboi și baș cifrat a fost o formă populară preferată, iar mai tarziu oboiul a apărut în muzică de cameră că și instrument solo. Aici amintim cele „"Trei romanțe"” a lui Robert Schumann și Sonata pentru oboi și pian de Camille Saint-Saens și Paul Hindemith, Sonata pentru oboi și pian de Francis Poulenc. Printre concerte celebre oboi: JS Bach: BWV 1053 și 1055 (pentru oboi d'amore) BWV 1056
Oboi () [Corola-website/Science/313465_a_314794]
-
învăța istoria, filozofia, literatura și poezia, studiind în același timp sârguincios muzică - teoria, armonia, contrapunctul, orchestrația, pianul, orgă. Câstigându-și existența că organist la diferite catedrale din Paris, Hervé începe să compună vodeviluri, opere-buffe, pantomime, fantezii, farse, balete, balete-pantomimă, operete, cântece, romanțe, muzică de café-concert, muzica religioasă (messe, cantate), muzica simfonica etc. La vârsta de 17 ani, în 1842, compune primul vodevil - „L’Ours et la Pacha” - că până la sfârșitul vieții să lase posterității un număr imens de lucrări: peste 120 de
Florimond Ronger (Hervé) () [Corola-website/Science/307650_a_308979]
-
importate tot mai multe elemente ale culturii muzicale vestice, dintre care cele adresate oamenilor lipsiți de pregătire muzicală au mult mai multă trecere (o școală muzicală națională nu exista încă, compozitorii fiind atrași de studiile și practicile din Vest). Pătrunde romanța, ca monodie acompaniată de pian ori chitară, rudă îndepărtată a "lied"-ului. Romanța s-a păstrat până astăzi, dar popularitatea ei a scăzut simțitor în a doua jumătate a secolului XX. Primii compozitori români de romanțe și valsuri (D.G. Florescu
Muzică ușoară () [Corola-website/Science/309407_a_310736]
-
oamenilor lipsiți de pregătire muzicală au mult mai multă trecere (o școală muzicală națională nu exista încă, compozitorii fiind atrași de studiile și practicile din Vest). Pătrunde romanța, ca monodie acompaniată de pian ori chitară, rudă îndepărtată a "lied"-ului. Romanța s-a păstrat până astăzi, dar popularitatea ei a scăzut simțitor în a doua jumătate a secolului XX. Primii compozitori români de romanțe și valsuri (D.G. Florescu, Guilelm Șorban) atestă existența unei muzici ușoare după 1850. Cunoscând însă notații și
Muzică ușoară () [Corola-website/Science/309407_a_310736]
-
practicile din Vest). Pătrunde romanța, ca monodie acompaniată de pian ori chitară, rudă îndepărtată a "lied"-ului. Romanța s-a păstrat până astăzi, dar popularitatea ei a scăzut simțitor în a doua jumătate a secolului XX. Primii compozitori români de romanțe și valsuri (D.G. Florescu, Guilelm Șorban) atestă existența unei muzici ușoare după 1850. Cunoscând însă notații și compoziții laice semnate de Anton Pann și alți precursori ai generației 1848, se pune problema de ce nu vor fi ele, de asemenea, încadrate
Muzică ușoară () [Corola-website/Science/309407_a_310736]