676 matches
-
cunoscut eveniment tradițional al Junilor este „Ziua de călări” sau „Coborârea în Cetate” cum mai este cunoscută defilarea călare a cetelor de juni prin Șchei, dar și pe străzile cetății Brașovului. Sărbătoarea lor din Duminica Tomii este singulară în spațiul romanității. În fiecare an, în Șcheii Brașovului, în prima duminică de după Paștile Răsăritene, adică în Duminica Tomii, atât brașovenii, cât și turiștii asistă la „Ziua de călări” ca la un eveniment tradițional unic, o manifestare fastuoasă cu elemente de mit, ritualuri
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
de Dunăre. Răspândirea creștinismului în limba latină la nordul Dunării demonstrează romanizarea ireversibilă a populațiilor de substrat. Din limba latină provin termenii de bază ai creștinismului: biserică < basilica; Dumnezeu - Domine deus (vocativul lui Dominus deus); duminică < dominica dies; înger < angelus. Romanitatea din sudul și nordul Dunării a continuat și s-a consolidat în secolele IV-VI. Autohtonii s-au integrat definitiv și deplin în romanitatea orientală, „uitându”-și limba inițială și cea mai mare parte a elementelor culturale proprii. Istoricul Lucien
Istoria României () [Corola-website/Science/308978_a_310307]
-
ai creștinismului: biserică < basilica; Dumnezeu - Domine deus (vocativul lui Dominus deus); duminică < dominica dies; înger < angelus. Romanitatea din sudul și nordul Dunării a continuat și s-a consolidat în secolele IV-VI. Autohtonii s-au integrat definitiv și deplin în romanitatea orientală, „uitându”-și limba inițială și cea mai mare parte a elementelor culturale proprii. Istoricul Lucien Musset a scris că latinitatea Europei centrale din Suabia până în Transilvania ar trebui să fie privită ca un întreg; părțile occidentale au fost germanizate
Istoria României () [Corola-website/Science/308978_a_310307]
-
nordul Africii a fost ocupat de forțele bizantine ale generalului Belizarie. Gelimer a fost capturat și deportat cu o parte din războinicii săi în Asia. Dar efectele cuceririi vandale asupra Africii au fost negative și au continuat să se mențină, romanitatea suferind o gravă lovitură, recuperarea bizantina pregătind terenul pentru cucerirea arabă. În 406, burgunzii proveniți de pe Vistula mijlocie, au ajuns la vest de Rin, în regiunea din aval de Koblenz. În 411, au intrat în serviciul uzurpatorului român Jovinus, iar
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
lui Moses Schwarzfeld, împreună cu care a fost expulzat din România), "Sinai". Articole gasteriene au apărut în publicații evreiești precum "The Jewish Chronicle", "The Jewish Forum", "The Jewish World", "Jewish Quarterly Review", "Ost und West", "Jewish Tribune". Ca lingvist, a susținut romanitatea poporului român și latinitatea limbii române în lucrări ca "Stratificarea elementului latin în limba română" sau "Die Nichtlateinischen Elemente im Rumänischen". Se apreciază că cea mai importantă lucrare în domeniul filologiei este "Crestomația română", lucrare în două volume incluzând reproducerea
Moses Gaster () [Corola-website/Science/306052_a_307381]
-
un furnal roman pentru topirea metalelor datînd de la sfîrșitul secolului al V-lea și începutul secolului al-VI-lea. Prezența Imperiului Roman în Oltenia, direct sau indirect, timp de aproape jumătate de secol, a avut o importanță deosebită pentru destinele romanității nord-dunărene. În vetrele locuințelor, din această perioadă, descoperite în zona centrală a Craiovei au fost găsite monede începînd de pe timpul lui Traian și continuînd în timpul lui Septimius Severus, Elagabalus, Severus Alexander, Aurelian, Dioclețian, Constantin I, Constantin II și altele încă
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
după 271. Retragerea nu a lăsat fosta provincie fără structura politică. S-au păstrat forme de organizare politică că obștiile sătești. Până în 313, creștinismul a pătruns în Dacia și Moesia, răspândit de misionari creștini, contribuind la strângerea legăturilor daco-romanilor cu romanitatea sud-dunăreană și la continuarea românizării în regiunile nord-dunărene. Prezența creștinismului pe teritoriul Daciei este dovedit de numeroasele descoperiri: opaițe cu semnul crucii, basilici că cele de la Sucidava din secolul VI, Tomis (secolele IV-VI). Au apărut treptat episcopate că Justiniana
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
Ideile sale au fost preluate de ardelenii aflați în lupta pentru emancipare. Către sfârșitul secolului al XVIII-lea, Inocențiu Micu-Klein și corifeii Școlii Ardelene i-au preluat ideile. Stolnicul Constantin Cantacuzino (1640-1714) în lucrarea "Istoria Țării Românești" afirmă existenței conștiinței romanității la români, susținând că românii cred că sunt urmași ai romanilor și se mândresc cu această descendență glorioasă. Reprezentanții Școlii Ardelene s-au pronunțat pentru originea latină a poporului român, dar au susținut dispariția prin exterminare și alungare a dacilor
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
se află o carte argintie deschisă. În partea inferioară, în al patrulea cartier, în stânga, pe fond auriu, se află doi lei afrontați de culoare neagră, cu limba roșie, care susțin un stejar dezrădăcinat, de culoare neagră. Lupa Capitolina este simbolul romanității, fiind donația statului italian în anul 1920. Semnifică istoria județului, Clujul având mai multe așezări romane: Napoca (Cluj), Potaissa (Turda) și castrele romane de la Turda, Gilău, Bologa, Gherla și Cășeiu. Cununa de grâu aurie reprezintă snopul de grâu existent pe
Județul Cluj () [Corola-website/Science/296653_a_297982]
-
o bază etnolingvistica calitativ nouă. Factorii etnogenezei reprezintă elemente care determină caracterul noului popor. În dependența de condițiile istorice pot fi evidențiați diferiți factori ai etnogenezei. În cazul etnogenezei românilor rolul decisiv l-au avut doi factori de natură spirituală: romanitatea și creștinismul. Romanitatea a determinat profilul etnolingvistic al poporului român, limba și conștiința lui națională. Prin factorul român, poporul român a devenit un etnos romanofon. Creștinismul a determinat mentalitatea romanica a neamului românesc, spiritualitatea, unitatea și continuitatea lui în condițiile
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
calitativ nouă. Factorii etnogenezei reprezintă elemente care determină caracterul noului popor. În dependența de condițiile istorice pot fi evidențiați diferiți factori ai etnogenezei. În cazul etnogenezei românilor rolul decisiv l-au avut doi factori de natură spirituală: romanitatea și creștinismul. Romanitatea a determinat profilul etnolingvistic al poporului român, limba și conștiința lui națională. Prin factorul român, poporul român a devenit un etnos romanofon. Creștinismul a determinat mentalitatea romanica a neamului românesc, spiritualitatea, unitatea și continuitatea lui în condițiile migrațiunii popoarelor. Prin
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
cuprindea emisiuni începând de la Galba (68-69) până la Commodus (180-192), iar la poalele Grădiștei a apărut o monedă de la Gordian (238-244). Continuitatea dacilor liberi de locuire a unui spațiu neintegrat în Imperiul roman într-o formă organizată, însă puternic influențat de romanitate (astfel încât poate fi apreciat drept un teritoriu latinofon), este pe deplin argumentată de aspectul cultural Chilia-Militari, dezvoltat din faza târzie a „La Tèneului” geto-dacic pe care s-a grefat, prin diverse aspecte, o romanizare intensă. Așezări de tip Militari-Chilia din
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
î.Hr., au fost descoperite la Strehareț (în vecinătatea Colegiului Național „Carol I”) și în Cireașov , în punctele “Leasă” și “Săliște”. După retragerea ocupației romane din Dacia (271 d.Hr.) rămâne în urmă o populație autohtonă, daco-romană, care sprijinindu-se pe romanitate și creștinism, a ținut piept valului populațiilor migratoare, păstrându-și indentitatea peste secole. În contextul generalizării vieții rurale, comunitatea rurală existentă se va organiza în obști teritoriale sau romanii populare (cum sunt cunoscute în tradiția noastră istorică), reprezentând nuclee solide
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
timpuriu datorită lui Ennius care în casa lui din Calabria trebuie să fi fost familiarizat cu teoriile grecești și care era un descendent al unei familii provenite din Magna Graecia. Într-un pasaj pierdut al „Analelor” sale, o istorie a romanității în versuri, Ennius relata cum l-a văzut pe Homer într-un vis, care l-a asigurat că același suflet care i-a animat pe amândoi poeții i-a aparținut unui păun. Persius își arată amuzamentul față de teoria lui Ennius
Metempsihoză () [Corola-website/Science/317762_a_319091]
-
limbii grecești din cultul român în avantajul celei latine creștine, pe care o susține că să biruie pe deplin și firește că despre această au luat cunoștință și romanicii ilirici, în vremea în care există o comunitate spirituală și între romanitatea din Sudul și Nordul Dunării. Iliricul se bucură însă încă de autonomia bisericească a Mitropoliei Tesalonicului, fapt care rezultă din cazul episcopului Bonos de la Nis, acuzat de erezie. Apelând în 391 la sinodul de la Capuadin Italia, apoi la Sf. Ambroziu
Iliric () [Corola-website/Science/325548_a_326877]
-
În 1714 este ales membru al Academiei din Berlin. Personalitate prodigioasă, cu preocupări enciclopedice, poliglot, comparabil cu umaniștii Renașterii, a lansat lucrări de istorie ("Incrementa atque decrementa aulae othomanicae", operă de răsunet european, "Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor", în care demonstrează romanitatea poporului român, unitatea de origine si de limbă, continuitatea lui pe teritoriul vechii Dacii), geografie ("Descriptio Moldaviae", însotită de o remarcabilă hartă), orientalistică, muzicografie. Este unul dintre ctitorii beletristicii românești, prin "Divanul sau Gîlceava înțeleptului cu lumea", pe tema medievală
Familia Cantemir () [Corola-website/Science/329584_a_330913]
-
sale până la fundarea statelor Țării Românești și Moldovei, pe care le datează din veacul al XIII-lea. Istoria românilor începe pentru Cantemir cu cucerirea și colonizarea Daciei de către romani, adică cu Traian. Ideea principală a "Hronicului", în tomul I, este romanitatea poporului român. Autorul îi consideră pe români ca urmași ai romanilor și numai ai romanilor, iar dacii și populația băștinașă ar fi fost exterminați. Rezultatele la care a ajuns istoriografia de după Cantemir nu confirmă această teorie, se știe astăzi că
Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor () [Corola-website/Science/332920_a_334249]
-
Președintele Institutului Cultural Român, Radu Boroianu El a pledat pentru "sădirea" în sufletele românilor de pretutindeni a "dragostei de unire sufletească", care "trebuie să fie neapărat romanitatea și romanismul, dincolo de granițe, dincolo de statalități istorice sau întâmplătoare". "E nevoie să ne simțiți alături de dumneavoastră indiferent unde v-ați află, dincolo de păstrarea identității, dar, de multe ori și pentru recăpătarea identității", a adăugat președintele ICR. Un scurt mesaj din partea
Câștigătorii Premiilor de Excelență pentru Românii din Comunitățile Istorice by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105824_a_107116]
-
Limbile romanice sau neolatine sunt toate limbile derivate din latina vulgară ("latinum vulgare"). Fac parte din subfamilia italică a limbilor indo-europene. Teritoriul pe care se vorbesc astăzi limbi romanice nu coincide cu cel al Imperiului Roman. Au fost pierdute pentru romanitate mai multe zone (Panonia, Dalmația, Tracia, Grecia, Moesiile, Britania, Germania, Africa de Nord). Acestea poartă numele de "Romania submersa" ("scufundată") și mai păstrează uneori forme ale romanității în toponimie și vocabular. Limbile romanice sunt vorbite, constant, în Europa de Sud-Vest și Vest
Limbile Europei () [Corola-website/Science/336659_a_337988]
-
vorbesc astăzi limbi romanice nu coincide cu cel al Imperiului Roman. Au fost pierdute pentru romanitate mai multe zone (Panonia, Dalmația, Tracia, Grecia, Moesiile, Britania, Germania, Africa de Nord). Acestea poartă numele de "Romania submersa" ("scufundată") și mai păstrează uneori forme ale romanității în toponimie și vocabular. Limbile romanice sunt vorbite, constant, în Europa de Sud-Vest și Vest, în țări precum Franța, Belgia, Spania, Portugalia, Andorra, Italia, Elveția, dar și în România, Republica Moldova, în unele regiuni ale Serbiei, Macedoniei și Greciei. Există, de
Limbile Europei () [Corola-website/Science/336659_a_337988]
-
Preocupat în principal de romanitatea balcanică și de relațiile externe ale României, Tănase Bujduveanu, timp de numeroși ani colaborator al revistei noastre, a devenit cunoscut prin cele peste 40 de volume dedicate studiului civilizației și culturii aromânilor, pe care i-a urmărit în Peninsula Balcanică
O voce a romanităţii balcanice () [Corola-website/Journalistic/296375_a_297704]
-
urmărit în Peninsula Balcanică din cele mai vechi timpuri până în prezent.În cadrul acestui demers notabil, multe volume de certă importanță se remarcă prin aprofundarea unei dimensiuni a spiritualității noastre arhaice, puțin cunoscute și cel mai adesea neglijate. În studii ca „Romanitatea Balcanică și Civilizația Aromânilor”, „Aromânii și Muntele Athos”, „Aromânii din Kosovo”, „Aromânii din Peninsula Balcanică”, „Creștinismul Aromânilor din Balcani”, „Megleno-Românii. Viață religioasă”, Tănase Bujduveanu a coagulat importante mărturii istorice. De altfel, în cadrul unui interviu acordat în exclusivitate revistei „Balcanii și
O voce a romanităţii balcanice () [Corola-website/Journalistic/296375_a_297704]
-
localităților cu majoritate românească este trecut și în română, în timp ce în Valea Timocului românii sunt lipsiți de astfel de drepturi. Aici trăiesc circa 300.000 de români care luptă de secole pentru continuitatea tradițiilor strămoșești, pentru recunoașterea apartenenței lor la romanitatea balcanică. Revista noastră se adresează tuturor acestor eroi ai identității românești, supuși de veacuri presiunilor, deznaționalizării, dezbinărilor, politicilor de obstrucționare a drepturilor lor, statisticilor măsluite. Spre aceștia se îndreaptă gândurile și susținerea noastră frățeasca. În Șerbia de Răsărit există 154
Gând şi suflet pentru cei cărora ne adresăm () [Corola-website/Journalistic/296440_a_297769]
-
Șerbiei la statutul de țară membră a Uniunii Europene (martie 2012). Una dintre revendicările dintotdeauna ale acesteia a fost „garantarea drepturilor culturale, misiune care să asigure dezvoltarea valorilor lingvistice, folclorice, etnografice, literare, religioase, cu tot ce este legat de virtuțile romanității orientale”. Există diferențe majore în ceea ce privește asigurarea dreptului românilor din Șerbia la educație în limba maternă. În Voivodina, unde sunt mai puțini etnici români, există învățământ public cu predare în limba maternă, dar în Timoc, românii, în număr mult mai mare
Obstrucţionarea educaţiei în limba maternă () [Corola-website/Journalistic/296444_a_297773]
-
Etnicii români din Șerbia își unesc forțele pentru păstrarea nealterata a identității românești și a apartenenței la romanitatea balcanică. Unul dintre evenimentele cele mai importante ale demersului pentru unitate este Protocolul românilor/vlahilor din Șerbia de Răsărit, semnat de 12 asociații ale comunității românești, precum și de numeroși lideri de opinie. Documentul stipulează, printre altele:- drepturile persoanelor care își
Unitate pentru recunoaşterea etnicităţii () [Corola-website/Journalistic/296446_a_297775]