1,088 matches
-
XIX-lea, coordonatori Ute Frevert și H.-G. Haupt, Iași, 2002. Repere bibliografice: Ion Pop, Ion Mircea, ECH, 1971, 3; Victor Felea, „Istm”, TR, 1972, 1; Dumitru Radu Popa, „Istm”, AFT, 1972, 2; Nicolae Manolescu, „Istm”, CNT, 1972, 5; Iorgulescu, Rondul, 96-97; Regman, Explorări, 9-10; Grigurcu, Poeți, 490-493; Mircea Tomuș, „Tobele fragede”, T, 1978, 6; Dinu Flămând, Spectacolul inteligenței poetice, AFT, 1978, 7; Nicolae Manolescu, Tineri poeți, RL, 1978, 36; Valentin F. Mihăescu, Ceremonial de purificare, LCF, 1978, 40; Victor Felea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288169_a_289498]
-
Traduceri: Gloria Alcorta, Hotelul lumii și alte imposturi, București, 1970; Charles Ferdinand Ramuz, Aimé Pache, pictor din Vaud, pref. H. Zalis, București, 1972 (în colaborare cu Matei Călinescu). Repere bibliografice: Stănescu, Cronici, 76-82; Ciobanu, Panoramic, 241-244; Constantin, Prozatori-critici, 88-92; Iorgulescu, Rondul, 128-131; Ungheanu, Arhipelag, 147-150; Oprea, Incidențe, 96-102; Titel, Pasiunea, 130-132; Raicu, Critica, 148-152; Ungureanu, Proză, 221-223; Raicu, Practica scrisului, 268-271; Cubleșan, Teatrul, 165-176; Cristea, Faptul, 235-240; Cocora, Privitor, III, 143-144; Diaconescu, Dramaturgi, 61-67; Faifer, Dramaturgia, 19-30; Dimisianu, Lecturi, 191-195; Dobrescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285548_a_286877]
-
gospodari mingrelieni. Imediat în apropierea mării, în fundul golfului unde e portul și în mijlocul orașului, se ridică un munte, care a fost prefăcut cu ajutorul voluntar al orășenilor într-o frumoasă grădină publică cu esplanade, trepte în toate sensurile, clădiri de adăpost, ronduri pentru automobile. E o grădină înaltă de unde se vede orașul în toate părțile, marea spre vest și treptele imense ale Caucazului spre răsărit. Minunat loc, minunat și încântător oraș. Cătră sfârșitul veacului XIX, s-a ridicat un scriitor național abhazian
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
că nu le-a convenit să le fiu șef tînăr), și a conchis, malițios, că între noi, de fapt, nu există nici asemănări nici diferențe! Altfel spus, nu ne putem compara! în replică, l-am invitat să-și recitească propriul „rond”, document psihologic foarte fidel în ceea ce-l privește, nici nu-și dă seama cît de fidel!, mină de susceptibilități, depozit de orgolii. A devenit gînditor și ceva mai rezonabil cînd i-am declarat că nici eu nu recunosc în el
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
început să se crape, aerul e vetust. Am cerut să ieșim afară, pe gang. De acolo am cercetat grădina. Florile au crescut dezordonat: un pîlc de crăițe, cîteva tufe de stînjenei, un strat îngust de regina nopții, trei-patru crini, un rond micuț de sîngele cavalerului... Prin căsătoria cu feciorul dascălului, mătușa s-a situat mai aproape de intelectualii satului decît de țărani, însușindu-și cîteva din preferințele lor. Într-un fel, cultivarea florilor constituia un semn de diferențiere socială. Cu pămînt puțin
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
minister dintre cei ce doreau să construiască un edificiu pentru diplomați. Cu sprijinul "generalului" Mănescu, cei de la Primăria Capitalei ne făcuseră câteva oferte de terenuri în centru, refuzate de unii membri ai asociației care doreau probabil un spațiu ori în mijlocul rondului de la Piața Universității, ori pe malul Herăstrăului, în incinta Muzeului Satului. După mai multe refuzuri, și-au luat mâna de pe noi și generalul, și primarul! Cu acest vis spulberat, neavând de fapt nici o lețcaie pentru atare întreprindere, m-am înscris
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
noastră, care se urcase în caleașca mea, sosise de trei ceasuri. Am fost consternați și de ora târzie, și de emoția pe care o pricinuiserăm; nimeni din berlină nu se gândise la asta. Conversația începuse, îmi amintesc, pe bulevardul Buisson rond, și vorbeam despre scrisorile Domnișoarei de l’Espinasse, care apăruseră de curând, și zâna care ne fermeca, asistată de Benjamin Constant, ne ținuse în așa măsură în puterea ei, încât noi am uitat cu totul de împrejurările exterioare. A treia
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Strigoaie (calopterix virgo L.) Miriapode Șerpuleț ( Julus terrestris L. și Lithobius forficatus L.) Arachnide: Păianjenul de casă (Tagenaria domestica L), Păianjenul cu cruce (Epeira diadema L.), Căpușa (Ixodes ricinus L.) Crustaceele sunt reprezentate de prea bine cunoscutul Rac (Astacus fluviatilis Rond.). Și vom încheia cu viermii anelizi, viețuitoare dizgrațioase dar foarte de folositoare nu numai omului ci aproape tuturor viețuitoarelor atât celor din regnul animal cât și din cel vegetal Râma (lumbricus agricola Hoffm. și lumbricus terestris) care afânează pământul, dând
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
interzis intrarea studenților În sălile de curs sau lucrări practice, după intrarea cadrelor didactice. Cine Întârzia, era sfătuit să-și organizeze mai bine timpul. Deși locuiam la 7 km de facultate eram primul În facultate, făceam cu administratorul Țăbârnă D. rondul de dimineață și dispuneam măsurile ce trebuiau luate. Sunt obligat să recunosc că aprobam și unele Întârzieri ale mamelor și ale fetelor frumoase, care se justificau prin copiii ce trebuiau duși la școală sau aranjarea podoabei capilare la coafor. Mă
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
În seama părinților și-am pornit peste Carpați La iubiții noștri frați. Din lipsă de bani nici gloanțe nu prea erau și nici trageri. Intr-o seară eram de santinelă la un depozit de îmbrăcăminte iar căpitanul Pasăre era de rond. Noapte. Consemn. Strig: Stai! Stai că trag! Parcă-l aud pe căpitan, mort eroic de băutură cred: Trage mă, trage. Cu ce-ai să tragi? Trage o bășină măcar iar mie dă-mi să trag o țigară. Odată cu vacanțele școlarilor
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
În curte a intrat un camion galben cu prelată galbenă. Cine o fi? Pe prelata galbenă scrie „Loial” cu albastru și pe șofer îl cheamă Adi. E o plăcuță pe fereastră în dreptul volanului care ne oferă această informație. Camionul face rondul, depășește foișorul și vine înspre noi. Din toată distracția, Liviu (pictor, de...) este încântat de culoarea corturilor așezate printre copacii verzi, iar Cătălin studentul lui, comentează ritmul creat de băncile și mesele care așteaptă să fie așezate la locul ospățului
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
Orfeu și tentația realului, București, 1974, 212-220; Felea, Secțiuni, 119-123; Cristea, Domeniul, 79-84; Petroveanu, Traiectorii, 66-78; Barbu, O ist., 61-63; Manu, Sinteze, 145-156; Piru, Poezia, I, 284-292; Zalis, Tensiuni, 102-108; Nicolae Balotă, Continuitatea poeziei, RL, 1976, 27; Iorgulescu, Al doilea rond, 249-254; Laurențiu, Eseuri, 216-225; Negoițescu, Analize, 262-268; Raicu, Critica, 189-192; Al. Protopopescu, Virgil Teodorescu și arta „artei poetice”, VR, 1977, 2; Al. Cistelecan, Poezie neîntreruptă, F, 1977, 3; Alexiu, Ideografii, 117-120; Dimisianu, Opinii, 66-71; Dorcescu, Embleme, 128-133; Poantă, Radiografii, I
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
37; Magda Ursache, „Prietena mea Si”, CRC, 1969, 41; Petru Popescu, „Prietena mea Si”, VR, 1969, 11; Viola Vancea, „Scadența”, RL, 1972, 36; H. Zalis, Romanul între adevăr și manierism, CRC, 1972, 44; Cornel Ungureanu, „Scadența”, O, 1973, 18; Iorgulescu, Rondul, 175-178; Valeriu Cristea, Romanul unei familii, RL, 1975, 5; Paul Dugneanu, Corina Cristea între ironie și sentimentalism, O, 1981, 27; Condurache, Portret, 144-146; Ulici, Lit. rom., I, 391-393; Dicț. scriit. rom., I, 722-723; Popa, Ist. lit., II, 1023. M.Dț
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286506_a_287835]
-
Critică, 52-58; Cristea, Un an, 59-69; Petroveanu, Traiectorii, 151-163; Dimisianu, Valori, 156-158; Felea, Secțiuni, 96-101, 417-420; Oarcăsu, Destine, 121-127; Andriescu, Relief, 128-135; Ungureanu, La umbra cărților, 156-159; Piru, Poezia, I, 266-280; Zalis, Tensiuni, 132-140; Regman, Colocvial, 180-182; Iorgulescu, Al doilea rond, 237-242; Laurențiu, Eseuri, 70-74; Cristea, Domeniul, 98-100; Negoițescu, Analize, 292-298; Steinhardt, Între viață, 165-167; Raicu, Critica, 198-206; Căprariu, Jurnal, 205-208; Ștefănescu, Preludiu, 27-35; Alexiu, Ideografii, 20-26; Georgescu, Volume, 7-12, 143-148; Nițescu, Poeți, 32-46; Simion, Scriitori, I, 110-120; Poantă, Radiografii, I
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
lumii, pradă facilă nu numai pentru bistrourile Înșirate de-a lungul uriașei artere, dar și țintă a dezvoltarii unei Întregi industrii a kitsch-ului. După cum se știe, avenue des Champs-Élisées este tăiată În două de acel uriaș rondou numit Le Rond Point des Champs-Élisées Însemnând granița vizibilă, marcată, Între nordul arterei, partea comercială ce urcă până la Arcul de Triumf și continuarea ei, les Champs Boisées, ce curge până la Place de la Concorde, o zonă unde se află mari teatre - printre care Marigny
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
când aveam o acută nevoie de „cârjele de argint” ale unui maestru - mort, se’nțelege - În România stalinistă a anilor ’50 maeștrii „vizibili” erau de două parale, iar cei reali - morți, calomniați, izolați precum un Petrovici, un Blaga! Traversând somptuosul Rond Point des Champs-Élisées se află, de o parte, Avenue Marignan, Încărcată de mari couturieri - Dior și alții -, iar de cealaltă parte Avenue Matignon, ocupată de galeriștii „bogați”, care expun, adică, și vând pânze ale impresioniștilor și postimpresioniștilor. La colțul acestei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Pop, Poezia, 263-280; Poantă, Modalități, 197-200; Tudor, Pretexte, 248-252; Raicu, Structuri, 333-338; Felea, Secțiuni, 68-72, 235-239; Cândroveanu, Alfabet, 53-59; Petroveanu, Traiectorii, 319-324; Cristea, Un an, 166-174; Piru, Poezia, II, 353-358; Barbu, O ist., 181-186; Cristea, Domeniul, 121-126; Iorgulescu, Al doilea rond, 264-268; Regman, Colocvial, 192-195; Felea, Aspecte, I, 145-147; Raicu, Practica scrisului, 339-342; Iorgulescu, Scriitori, 40-44; Simion, Scriitori, I, 341-352; Poantă, Radiografii, I, 242-244; Grigurcu, Poeți, 380-383; Marcea, Concordanțe, 271-274; Raicu, Fragmente, 261-263; Cristea, Modestie, 66-69; Sorescu, Ușor cu pianul, 366-371
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285973_a_287302]
-
tiptil-tiptil, au șters-o. Am scuturat capul cu un surâs amar pentru ingenuitatea mea și mi-am făcut treaba singur». Altă dată, era responsabilul unui dormitor de soldați. După semnalul de tăcere, a apărut locotenentul pentru a face împreună un rond de inspecție: «Caporal Calabria, e totul în ordine?». Totul e în ordine și în tăcere absolută, domnule locotenent. Nu se aude zburând nici o muscă», răspunse sigur și satisfăcut Calabria. Dar locotenentul, mult mai isteț decât el, s-a apropiat de
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
27, 30 Condorcet, Marie Jean Antoine de Caritat, 30 Constantin, pitar, 70 Constantinescu, Ioana, 9 Corfus, Ilie, 257 Cornel, Th., 10 Costea, Erast, 94 Costin, Nicolae, 215 Curcic, N. M. J., 24 Cuza, Ioan, 69 D D'Alembert, Jean le Rond, 27, 30 Dabija, Eustratie, voievod, 21 Dans, Ferdinand, 243, 287, 288 Dărmănescu, Iordachi, 70 Darnton, Robert, 30 Denisko, Joachim, 265, 267, 268, 449 Despina, soția lui Sas, 15 Diderot, Denis, 30 Dîrdală, I., 258 Dogaru, Maria, 10, 11, 17, 20
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
a vedea un anumit film, alegerea unui loc pentru petrecerea concediului sunt determinate mai mult de forța vorbelor de la om la om decât de persuasiunea publicitară. 18. Jean Adès, Michel Lejoyeux, La fièvre des achats, Les Empêcheurs de penser en rond/Le Seuil, Paris, 2002, pp. 46-48. 19. Este adevărat că fenomenul nu e universal. Astfel, indicele de economisire din familiile americane este deosebit de scăzut, după ce a atins un nivel aproape de zero în 2000. În același timp, ele sunt de două
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
față). Urmau oamenii de unire (4-5), îmbrăcați în costume naționale, opinci, ițari, cămașă înflorată, bârnețe, bundițe. pe cap purtau, neaparat, pălării de paie cu pamblică tricoloră. Veneau apoi mascații. Jidanii, modoranii și Vasilache. În seara ajunului își făceau și ei rondul de câteva ori, pe strada principală a târgului, urmați de fanfară. De obicei se aducea fanfara din Valea Mare (o localitate de muzicanți-țigani, situată pe stânga cam la jumătatea drumului dintre Pungești și Vaslui ), condusă de Oancea, respectiv Măguță. Rareori
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
utilaj, un punct de control acces etc. pentru a asigura paza acestuia după reguli bine stabilite în consemnul postului. Această zonă, perimetru etc. constituie postul de pază. Serviciul de pază se poate organiza prin posturi de pază, fixe sau mobile, rond de pază, itinerar de patrulare, zonă de patrulare, post de control al accesului sau post de pază pentru asigurarea transportului unor va-lori importante. Postul de pază fix este acea zonă delimitată într-un teren unde se află situat un
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
tot o zonă delimitată în teren unde se află situate un obiectiv sau mai multe și care pot fi supravegheate și păzite prin deplasarea agentului de pază de la un loc la altul în perimetrul încredințat spre paza acestuia. 2.B. Rondul este perimetrul în care se află amplasate, grupat, mai multe obiective mici și care este încredințat agentului de pază, serviciu care se poate realiza prin deplasarea lui de la un obiectiv la altul. 2.C. Itinerarul de patrulare reprezintă un traseu
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
2.C. Itinerarul de patrulare reprezintă un traseu pe unde se deplasează agentul de pază, în interiorul sau în exteriorul unui perimetru al obiectivului păzit, ori pe teritoriul localităților urbane și rurale. Itinerarul de patrulare este diferit de postul mobil sau rond prin aceea că distanța și teritoriul date în pază sunt cu mult mai mari. 2.D. Zona de patrulare se referă la suprafața de teren din toate părțile ce delimitează amplasamentul obiectivului în adâncimea itinerarului de patrulare ce trebuie să
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
seamă și menținuseră pichetul gărzilor de frontieră. Curios, Marele Vecin nu reclamase insula. Vigilența sporise cu atât mai tare. Acostară pe insula devenită peninsulă, sub un soare radios. O patrulă raportă că nu era nimic de semnalat și își continuă rondul. Se îndreptară spre port, de unde era scrutată în permanență cu binoclul câmpia monotonă de dincolo de Nistru. Rapoartele de peste noapte și cele din zilele precedente nu semnalau nimic deosebit. Totul părea calm. "N-are importanță, e ca și cum Marele Vecin și-ar
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]