3,207 matches
-
Bârlad-Valea Seacă. Cele 31 de exemplare descoperite în necropola din sec. IV de la Săbăoani, în mare parte întregi sau întregite, au fost împărțite în mai multe tipuri: Tipul 1, piriformă, cu corpul ușor bombat, fundul drept, buza evazată oblic și rotunjită, gâtul scurt, corespunzător, în mare, tipului 6 din schema realizată în marea necropolă de la Mihălășeni sau tipului 1 din necropola de la Bârlad-Valea Seacă. La Săbăoani s-au descoperit în cinci morminte (M. 7, 28, 44, 48 și 64), toate de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
au descoperit în cinci morminte (M. 7, 28, 44, 48 și 64), toate de înhumație (Pl. 112/4; 121/5; 130/3; 133/6; 140/ 7). Tipul 2, cu corpul bombat, globular, fundul gros, plat, buza ușor evazată oblic și rotunjită, gâtul scurt. Reprezintă tipul de vas cel mai răspândit în cadrul acestei necropole și corespunde, din punct de vedere tipologic, în schema de la Mihălășeni cu mai multe forme apropiate, respectiv, 2,3,4,7 și 8 și tipului 2 de la Bârlad-Valea
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
asemănătoare nu am găsit la niciuna din cele două mari necropole, de la Mihălășeni și Bârlad-Valea Seacă. Tipul 6. Vas borcan, cu corpul bombat, ușor aplatisat, fundul drept, prevăzut cu două nervuri adâncite pe umăr, gâtul scurt, buza evazată oblic și rotunjită. În necropola de la Săbăoani a fost descoperit un singur exemplar în mormântul de incinerație în urnă nr. 45 (Pl. 131/2). Exemplare asemănătoare au fost descoperite și în necropola de la Bârlad-Valea Seacă, incluse în tipul 2 al oalelor lucrate la
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
și în necropola de la Bârlad-Valea Seacă, incluse în tipul 2 al oalelor lucrate la roată din pastă zgrunțuroasă și în tipul 5a din schema realizată la necropola de la Mihălășeni. Tipul 7. Vas borcan, cu corpul bitronconic, buza evazată oblic și rotunjită, gâtul scurt, fundul plat. A fost descoperit un singur exemplar în mormântul de înhumație nr. 68 (Pl. 142/3). Asemenea vase au fost înseriate la Mihălășeni în grupa 4c, iar la Bârlad-Valea Seacă, în tipul 1. Tot din categoria oalelor
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
a vaselor borcan, fac parte și două recipiente lucrate la roată, din pastă fină, de culoare cenușie, descoperite în mormintele 7 și 33. Exemplarul din mormântul nr. 7, de înhumație, cu corpul bombat, fundul inelar, buza răsfrântă în afară și rotunjită, gâtul scurt, prevăzut pe umăr cu un decor lustruit, în zig zag, mărginit de două caneluri orizontale adâncite (Pl. 112/2). Înălțimea vasului este mult mai mică decât diametrul. În schema de la Mihălășeni, această formă este inclusă în tipurile 3b
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
decât înălțimea. Cel de al doilea exemplar descoperit în mormântul de înhumație nr. 33 (Pl. 124/3) are aproximativ aceeași formă, dar, în loc de decor, este prevăzut pe gâtul scurt cu o nervură în relief. Buza este ușor evazată oblic și rotunjită, fundul inelar. Face parte din aceeași clasificare din necropolele de la Bârlad-Valea Seacă și Mihălășeni. Oale sau vase borcan din categoria prezentată, au fost descoperite în aproape toate necropolele din sec. IV d. Chr. și fac parte din ceramica aceea care
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
din care doar unul a putut fi reconstituit. Este vorba de vasul borcan, lucrat la mână, din pastă grosieră, cu ingrediente în compoziție - nisip cu bobul mare, pietricele sau bucățele de ceramică, cu corpul aproape drept, buza ușor evazată și rotunjită, fundul drept, fără decor, descoperit în mormântul de înhumație nr. 58 (Pl. 139/2). Alte câteva fragmente din același tip de vas au fost descoperite în mormintele de înhumație nr. 28 și 64 (Pl. 180//5; 140/6) și la
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
torți, iar în cea de castroane doar cele care au două, trei sau patru torți, fără a mai folosi diminutivele - castronaș, castronel, străchinuță etc.. Toate exemplarele descoperite la Săbăoani au forma semiovală, tronconică, cu buza dreaptă sau evazată, îngroșată sau rotunjită, cu fundul inelar, lucrate dintr-o pastă fină, de obicei cenușie și mai rar cărămizie sau roșie. Încercând să ne aliniem tipologiei formulate de către autorii celor mai importante monografii privind necropolele din sec. IV d. Chr., respectiv necropola de la Bârlad-Valea
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
A fost descoperit doar un singur exemplar în mormântul nr. 17 (Pl. 116/6). La Mihălășeni acest tip de strachină este inclus în tipul 5c de castroane, iar la Bârlad-Valea Seacă, în același tip 1. Tipul 3. Străchini cu corpul rotunjit, bitronconice, gâtul scurt, marcat de o linie în relief, buza ușor evazată și îngroșată la exterior, fundul inelar, partea inferioară mai înaltă. Au fost descoperite două exemplare în mormântul de înhumație nr. 24 (Pl. 119/3) și în mormântul nr.
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de înhumație nr. 24 (Pl. 119/3) și în mormântul nr. 28, de înhumație (Pl. 122/2). Analogii la Bârlad-Valea Seacă, incluse în tipul 1 și la Mihălășeni în categoria castroanelor de tip 5b. Tipul 4. Străchini cu corpul bitronconic, rotunjit, pe umăr un decor în zig zag, fundul inelar, buza rotunjită și evazată. Au fost descoperite trei exemplare la mormintele de înhumație nr. 28 și 64 (Pl. 121/4; 140/5) și în mormântul de incinerație nr. 46 (Pl. 131
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
28, de înhumație (Pl. 122/2). Analogii la Bârlad-Valea Seacă, incluse în tipul 1 și la Mihălășeni în categoria castroanelor de tip 5b. Tipul 4. Străchini cu corpul bitronconic, rotunjit, pe umăr un decor în zig zag, fundul inelar, buza rotunjită și evazată. Au fost descoperite trei exemplare la mormintele de înhumație nr. 28 și 64 (Pl. 121/4; 140/5) și în mormântul de incinerație nr. 46 (Pl. 131/4). În necropola de la Mihălășeni, acest tip de recipient a fost
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Pl. 131/4). În necropola de la Mihălășeni, acest tip de recipient a fost încadrat în tipul 6a de castroane, iar la Bârlad-Valea Seacă, în tipul 2 de străchini. Tipul 5. Străchini tronconice, fundul inelar, gâtul cilindric, buza ușor evazată și rotunjită. La Săbăoani a fost descoperit un singur exemplar în mormântul de înhumație nr. 44 (Pl. 130/1). Exemplarele asemănătoare descoperite în necropola de la Bârlad-Valea Seacă au fost incluse în tipul 1 de strachină, iar la necropola de la Mihălășeni, în tipul
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
urna în care au fost depuse rămășițele de la cinerare (Pl. 120/4; 177/3,4). Este lucrat din pastă fină, negricioasă, buza răsfrântă în ambele părți - orizontal, cu mijlocul bine marcat de o linie adâncită de la roata olarului, corpul ușor rotunjit, gâtul cilindric și fundul inelar. Are trei torți în bandă, cu duble caneluri verticale, care pornesc de la buza vasului până pe umăr. Analogii în necropola de la Bârlad-Valea Seacă, unde este încadrat în tipul 2 de castron cu trei torți, iar la
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
înhumație (M. 1, 7, 11, 14, 43, 44, 53, 58 și 90). Din punct de vedere al formei, am deosebit șapte tipuri de căni, pe care le prezentăm în continuare: Tipul 1. Căni cu corpul bombat, gât cilindric scurt, buza rotunjită și ușor evazată trompetiformă, toarta în bandă, pornește de sub buză până pe umăr, fundul inelar. Au fost descoperite patru asemenea căni în mormintele 7, 11 și 58 (Pl. 112/1; 114/1,5; 139/ 1). Piese asemănătoare au fost descoperite în
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
artă, putându-le numi „căni de lux”. Este și cazul cănii descoperită în mormântul nr.1, care are buza trilobată, toarta în bandă, care pornește de sub buză și se termină pe umăr, forma cănii este piriformă, ușor bitronconică, cu mijlocul rotunjit, partea superioară puțin mai lungă decât cea inferioară. Pe gât este decorată cu două adâncituri paralele orizontale, iar la partea superioară, sub buză, o nervură în relief. Partea inferioară a cănii este decorată, de asemenea, cu două linii paralele adâncite-orizontale
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
14 are corpul bitronconic, gâtul cilindric, marcat de două nervuri în relief la bază și o nervură în zona în care se prinde, sub buză, toarta în bandă, care cade, în unghi aproape drept pe umărul vasului. Buza evazată și rotunjită (Pl. 115/4). Cealaltă cană, mai înaltă, are corpul bombat, gâtul lung, cilindric și buza puternic evazată - trompetiformă. Gâtul cilindric este marcat de o nervură în relief deasupra corpului și o nervură, tot în relief, la partea superioară, în zona
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
90, 91, 98, 100. Două din mormintele de înhumație au fost descoperite la adâncimea de peste 3 m., respectiv, M. 48 și 60. Forma gropilor la mormintele de înhumație este aproape aceeași la toate cele 88 morminte. Sunt dreptunghiulare cu colțurile rotunjite și fundul drept. Din punct de vedere al dimensiunii, sunt cu puțin mai mari decât defuncții, în unele cazuri, acolo unde a existat inventar, în special ceramică, gropile erau puțin lărgite, cu toate că majoritatea acestor vase erau aranjate în zona capului
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
alături de alte obiecte. După felul în care este confectionat, având în partea de sus o buclă de prindere, prin îndoirea piesei, care este dintr-o bucată de tablă din fier, dreptunghiulară în secțiune, iar la capătul celălalt ușor lățită și rotunjită, prevăzută cu o mică scobitură, ar indica o piesă asemănătoare cu acel auriscalpium descoperit la Izvoare-Neamț (Pl. 136/6). O altă piesă din fier, foarte frumos lucrată, descoperită în același mormânt nr. 53, în zona pieptului, poate fi considerată o
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
la Săbăoani, deși datată doar în primele trei sferturi ale sec. IV d. Chr., numărul mormintelor creștine este într-o proporție mai mare decât în cele două amintite. Remarcăm prezența quasitotală a gropilor de mormânt de formă dreptunghiulară, cu colțurile rotunjite, uneori mai largi sau puțin deformate în zonele în care erau așezate obiectele de inventar, mai ales ceramica, fundul drept, care nu depășește lungimea defunctului. Nu s-a descoperit nici o groapă cu trepte sau pernițe din pământ cruțat și nici
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
diferite, dar cele mai mici începeau la 0,70 m, iar cele mai adânci depășeau, uneori, 3 m. La un număr de 14 morminte de înhumație s-a observat obiceiul reînhumării. Gropile mormintelor de înhumație aveau forma dreptunghiulară cu colțurile rotunjite, în unele cazuri ovale sau deformate datorită amplasării unor obiecte de inventar, fundul drept. Nu au existat gropi cu praguri, trepte din pământ cruțat, pernițe sub cap sau alte amenajări. Poziția înhumaților era întinsă cu mâinile pe lângă corp, cu unele
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Chomolungma): 8872 m. ALUNECARE DE TEREN deplasarea unei mase de roci pe o suprafață înclinată care este umectată puternic și alcătuită predominant din argile sau marne. ALUVIUNI materiale provenite de pe versanți, din maluri și din albie, transportate de apele curgătoare, rotunjite sau depuse în albie, luncă sau gura de vărsare. AMONTE cursul dinspre izvor al unei ape curgătoare. AMPLITUDINE TERMICĂ diferența dintre temperatura medie a lunii iulie, considerată cea mai caldă a anului și a lunii ianuarie, cea mai rece. ANDEZIT
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
extremei drepte, al legionarismului românesc, nu era vorba de fapt de creștinism, ci de o erezie creștină, care era folosită într-un mod foarte deliberat, poate chiar cinic de unii. Eu mai degrabă aș vedea forme nu complet împlinite sau rotunjite, dar măcar aproximative, în cadrul Partidului Național-Țărănesc. Linia lui Iuliu Maniu circumscria oarecum un soi de orientare creștin-democrată, chiar dacă nu era definită programatic. S. A. : Da. Poate asta a radicalizat, dincolo de concurența pentru electoratul rural și chiar dincolo de colaborările oportuniste, antipatia reciprocă
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
lungi de brad, legați între ei cu scoabe. Canalul se termina cu un stăvilar. Acesta avea scopul de a menține permanent nivelul apei la o anumită cotă, iar surplusul lichid cădea, fără întrerupere, de la o înălțime apreciabilă direct pe bolovanii rotunjiți, netezi și alunecoși din cale-afară, de pe albia unui pârâu, sub formă de cascadă, însoțit în același timp de un zgomot prelung și plăcut. O mică Niagară a copilăriei. Apa învolburată cădea permanent în albia pârâului cu mai multe ramificații, cunoscute
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
impun diferențieri de specificitate peisajului determinat de relief sunt, în majoritatea cazurilor, de ordin geomorfologic și orografic asociate apoi componentei biogeografice: altitudinea; pantele (prin formă și mai ales prin aliniamentele de schimbare a valorii lor); expoziția versanților; forma interfluviilor (plată, rotunjită, ascuțită); forma versanților și a văilor; structura orografică; formele de relief structural și petrografic; depresiunile; unele procese geomorfologice actuale a căror frecvență sau intensitate deosebită produc degradări însemnate (spălări, șiroiri, alunecări, torențialitate) devenind factori de vulnerabilitate, hazard sau de risc
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
sănătos, de frenezii și inocență, de exuberanță și suavități, de un ceremonial expansionist potrivit vârstei. Personalitatea de bază a poetei aceasta este. Neliniștile, scepticismul, regretele, dilemele, conștiința efemerității, sentimentul dezagregării finale reacții dând curs progresiv reflexivității sunt însemne ale personalității rotunjite ulterioare. Hotărâtoare, în cele din urmă, este imaginea din anii debutului, acel aliaj simpatetic de gingășie, de dezinvoltură cvasi-infantilă și de feminitate glorioasă. Un Descântec de ploaie, mostră antologică în notă patetic-jucăușă, ține de mentalul întâiei tinereți; nici un pic de
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]