1,850 matches
-
fratele său Leandru, ca și regula monahală, însă un rol important a avut și bogata bibliotecă a episcopatului Seviliei unde, așa cum ne spune chiar Isidor în Versurile despre bibliotecă, se găseau opere sacre și opere profane. Din ele trebuie culese rozele, cum spune el reluînd un vechi motiv al pedagogiei creștine, iar spinii trebuie aruncați și, din moment ce în Etimologii, ultima sa operă, publicată postum, apare aceeași preocupare, e limpede că ea a caracterizat pînă la sfîrșitul vieții atitudinea lui Isidor. b
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
cuprinse în obișnuitele - în cazul elitelor - daruri dinaintea nunții”, pe care mirele (de fapt socrii) le făcea miresei (haine, giuvaieruri, faimosul „bohcealâc”, cămăși, batiste). Ștefan Brâncoveanu, de pildă, primea - spre a dărui, evident - felurite scule: inele („1 inel iar diamant roza, za taleri 1600”; documentul reținea, însă, și giuvaierurile „date mai nainte”), gherdane, cercei, lefturi („1 left mai mare cu diamanturi roze și ceape cu picior de zmaragd, za taleri 1600”), brățări, lanțuri, salbe, „1 țintă de ișlic cu diamanturi, za
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cu 14 diamanturi mari roze, za taleri 1200, 1 pereche de brățări cu 20 diamanturi roze și cu robinéle, za taleri 350; 1 pereche de brățări de aur, împletite și cu pietricéle, za taleri 80; 1 inel cu un diamant roza care l-am dat de schimb, za taleri 350; ; 1 inel cu un diamant roza, za taleri 300; ; 1 inel cu un diamant iar roza, za taleri 180; 1 inel iar cu diamanturi 9 care i l-am dat la
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
roze și cu robinéle, za taleri 350; 1 pereche de brățări de aur, împletite și cu pietricéle, za taleri 80; 1 inel cu un diamant roza care l-am dat de schimb, za taleri 350; ; 1 inel cu un diamant roza, za taleri 300; ; 1 inel cu un diamant iar roza, za taleri 180; 1 inel iar cu diamanturi 9 care i l-am dat la cale primare, za taleri 170; 1 inel cu un zmaragd, za taleri 120; 1 inel
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
brățări de aur, împletite și cu pietricéle, za taleri 80; 1 inel cu un diamant roza care l-am dat de schimb, za taleri 350; ; 1 inel cu un diamant roza, za taleri 300; ; 1 inel cu un diamant iar roza, za taleri 180; 1 inel iar cu diamanturi 9 care i l-am dat la cale primare, za taleri 170; 1 inel cu un zmaragd, za taleri 120; 1 inel cu un balaș, za taleri 120; 1 inel cu zamfir
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
brățări cu 14 diamante mari roze, za taleri 1200. 1 pereche de brățări cu 20 diamanturi roze și cu robinéle, za taleri 350. 1 pereche de brățări de aur împletite cu pietricéle, za taleri 80. 1 inel cu un diamant roza, care l-am dat de schimb [fusese inelul de logodnă - nota mea, D.H.M.], za taleri 350. 1 inel cu un diamant roza, za taleri 300. 1 inel cu un diamant iar roza, za taleri 180. 1 inel cu diamanturi 9
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
350. 1 pereche de brățări de aur împletite cu pietricéle, za taleri 80. 1 inel cu un diamant roza, care l-am dat de schimb [fusese inelul de logodnă - nota mea, D.H.M.], za taleri 350. 1 inel cu un diamant roza, za taleri 300. 1 inel cu un diamant iar roza, za taleri 180. 1 inel cu diamanturi 9 care i l-am dat la cele primare(?), za taleri 170. 1 inel cu un zmaragd, za taleri 120. 1 inel cu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
za taleri 80. 1 inel cu un diamant roza, care l-am dat de schimb [fusese inelul de logodnă - nota mea, D.H.M.], za taleri 350. 1 inel cu un diamant roza, za taleri 300. 1 inel cu un diamant iar roza, za taleri 180. 1 inel cu diamanturi 9 care i l-am dat la cele primare(?), za taleri 170. 1 inel cu un zmaragd, za taleri 120. 1 inel cu un balaș, za taleri 120. 1 inel cu un zamfir
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
soț din vina ei - și pricina cea mai gravă era adulterul). însurându-l pe Ștefan, al doilea băiat al său, Constantin Brâncoveanu îi dădea felurite „scule” (atent evaluate), care, prin intermediul mirelui, erau daruri făcute miresei: inele („1 inel iar diamant roza, za taleri 1600”; actul nu uita nici giuvaerurile „date mai nainte”), gherdane, cercei, lefturi („1 left mai mare cu diamanturi roze și ceape cu picior de zmaragd, za taleri 1600”), brățări, lanțuri, salbe, „1 țintă de ișlic cu diamanturi, za
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
maro (B), cu un glob pământesc 4 la vârf (AB), pe axa căruia se sprijină o literă dublă, suprapunând F (Frater) și T (Teutonicus), după cum rezultă din deviză (B), acompaniată În centrul scutului de o lalea albastră (dextra) și o roză (senestra), (A) având un timbre gotic cu numele localității: „Honigberg”. Globul este simbolul unui spirit deschis multitudinii câteodată contradictorii de experiențe, care asumă tacit un adagiu din Caraka- „pentru cei instruiți, Întreaga lume e un Învățător”5, Honigberger devenind un
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
de supraviețuire prin cuvinte și imagini (Emanuel Aczél). Orovitz Gersen, din romanul David rege (scris în 1972 și publicat în 1991 la București), trăiește în locuința lui din Piața Amzei numai pentru a-și scrie cartea despre „regele” David (copilul Rozei), se sinucide înainte să o termine, dar rămâne în familia Rozei, ca martor al vieții și păstrându-și mirosul putrefact. Despre Izidor Mânecuță: cioburi (scris în 1975 și editat în 1990 la Tel Aviv) S. crede că este cel mai
SAUCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289512_a_290841]
-
romanul David rege (scris în 1972 și publicat în 1991 la București), trăiește în locuința lui din Piața Amzei numai pentru a-și scrie cartea despre „regele” David (copilul Rozei), se sinucide înainte să o termine, dar rămâne în familia Rozei, ca martor al vieții și păstrându-și mirosul putrefact. Despre Izidor Mânecuță: cioburi (scris în 1975 și editat în 1990 la Tel Aviv) S. crede că este cel mai sincer text al său, adică cel mai direct și cel mai
SAUCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289512_a_290841]
-
și izvorul amorului”), saric - ale iubitei, adevărat topos al jocurilor senzualității în lirica vremii, ca și metafora ,,pervanelei”, fluturele atras și distrus de flacără. Motivul trandafirului (cu o veche tradiție, de la anticul carpe rosam la cântecele trubadurilor medievali și la roza mistică a lui Petrarca) sau motivul oglinzii, cel al nurilor sunt, în stihurile lui V., de origine cultă. Se pare că poetul avea o întinsă cunoaștere a liricii europene. Ecouri din lirica populară, prezente, nu capătă o deosebită expresivitate. Versurile
VACARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290402_a_291731]
-
apoi la Asociația Slaviștilor (1961-1968). Ulterior va fi angajat de George Ivașcu la „Contemporanul”, de unde demisionează în 1973, în urma unor neînțelegeri cu noul redactor-șef. Aproape șaptesprezece ani nu ocupă nici o funcție și trăiește din scris. În 1990 fondează Editura Roza Vânturilor, specializată în publicarea unor opere fundamentale mai puțin cunoscute, aparținând lui Nae Ionescu, Nichifor Crainic, Mircea Eliade ș.a. Începând din 1994 predă istoria literaturii române la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității „Valahia” din Târgoviște. Titularizat profesor în 1996
ZAMFIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290695_a_292024]
-
nu se sperie că va fi socotit nesincronic. Cu toată invazia de imagini funerare, poemul erotic nu își pierde caracterul feeric. Dragostea continuă să fie o sărbătoare a simțurilor chiar și atunci când prin fața ei trece un carnaval de imagini agonizante. Roza este „floare de geniu” a poetului și, hrănită cu suflarea morților, ea dă o beție extatică albă. Z. prelungește cu o remarcabilă abilitate tehnică imaginea și prestigiul bardului care întreține cu aspră loialitate lumina în candela suferinței erotice. În Orfeon
ZILIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290737_a_292066]
-
pe Eurydice, București, 1973; Cartea de copilărire, Iași, 1974; Astralia, Iași, 1976; Fiul lui Eros și alte poezii, Iași, 1978; Oglinda de ceață, București, 1979; Orfeon, Iași, 1980; Addenda la un fals tratat de iubire, postfață Marian Popa, Iași, 1983; Roza eternă, București, 1984; Doamna mea, Eternitatea, Iași, 1987; Fulgerul și cenușa, Iași, 1989; Doamna cu sonetul, Galați, 1993; Între două nopți, Iași, 1995; Muzeul dragostei, Timișoara, 1995; Mirii paradisului pierdut, postfață Nicolae Busuioc, Iași, 2000; Les Muses de l’amour
ZILIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290737_a_292066]
-
64-72; Virgil Cuțitaru, Spații, Iași, 1981, 191-205; Piru, Ist. lit., 501; Laurențiu Ulici, Persoana poetului, CL, 1983, 5; Al. Călinescu, „Addenda la un fals tratat de iubire”, CL, 1983, 9; Poantă, Radiografii, II, 103-105; Simion, Scriitori, III, 235-243; Al. Călinescu, „Roza eternă”, CRC, 1985, 15; Constantin Pricop, „Roza eternă”, CL, 1985, 12; Tașcu, Poezia, 302-315; Grigurcu, Existența, 113-117; Rotaru, O ist., III (1987), 30-40; Micu, Limbaje, 304-315; Eugen Negrici, Sistematica poeziei, București, 1988, 158-160; Radu, Pagini, 60-61; Lurențiu Ulici, Roza și
ZILIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290737_a_292066]
-
Piru, Ist. lit., 501; Laurențiu Ulici, Persoana poetului, CL, 1983, 5; Al. Călinescu, „Addenda la un fals tratat de iubire”, CL, 1983, 9; Poantă, Radiografii, II, 103-105; Simion, Scriitori, III, 235-243; Al. Călinescu, „Roza eternă”, CRC, 1985, 15; Constantin Pricop, „Roza eternă”, CL, 1985, 12; Tașcu, Poezia, 302-315; Grigurcu, Existența, 113-117; Rotaru, O ist., III (1987), 30-40; Micu, Limbaje, 304-315; Eugen Negrici, Sistematica poeziei, București, 1988, 158-160; Radu, Pagini, 60-61; Lurențiu Ulici, Roza și raza, RL, 1989, 51; Ioan Holban, „Un
ZILIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290737_a_292066]
-
Călinescu, „Roza eternă”, CRC, 1985, 15; Constantin Pricop, „Roza eternă”, CL, 1985, 12; Tașcu, Poezia, 302-315; Grigurcu, Existența, 113-117; Rotaru, O ist., III (1987), 30-40; Micu, Limbaje, 304-315; Eugen Negrici, Sistematica poeziei, București, 1988, 158-160; Radu, Pagini, 60-61; Lurențiu Ulici, Roza și raza, RL, 1989, 51; Ioan Holban, „Un frig erotic intră-n estuare”, CRC, 1990, 8; Negoiță Irimie, Orfeu îndrăgostit, TR, 1993, 21; Nicolae Busuioc, Oglinzile cetății, II, Chișinău, 1994, 232-240; Micu, Scurtă ist., II, 350-351; Liviu Grăsoiu, Capriciile lui
ZILIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290737_a_292066]
-
Ernst Toller, Omul și masele, București, 1972; Yvan Goll, Noul Orfeu, îngr. și pref. trad., București, 1972; Johannes Bobrowski, Poeme, îngr. și pref. trad., București, 1974; Ernst Stadler, Cuvântare solemnă, pref. trad., București, 1975; Cântece africane, pref. trad., București, 1975; Roza vânturilor. Poeme din lirica secolului XX, îngr. și postfața trad., București, 1977; Nikolaus Berwanger, Trăiesc printre rânduri, pref. trad., București, 1981. Repere bibliografice: Petroveanu, Pagini, 273-276; Nicolae Manolescu, „Pietre kilometrice”, CNT, 1963, 16; Georgescu, Păreri, 240-243; Felea, Dialoguri, 226-237; Felea
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
Rubrici: „Literatură”, „Probleme de artă”, „Istorie literară românească”, „Literatură populară”, „Istorie literară străină”, „Pagini clasice”, „Însemnări critice”, „Note, dări de seamă”. Cu poezie sunt prezenți Lucian Blaga (Mânzul, Răsărit magic, Veghe, Sfântul Gheorghe bătrân), Ion Pillat (Pândă, Iarnă târzie, Spectrul rozei, Eternități vremelnice), Al.A. Philippide (Viziune, Pământului), V. Voiculescu (Lunaticii), Miron Radu Paraschivescu, Geo Dumitrescu, C. Tonegaru, Eugen Jebeleanu, Dimitrie Stelaru, Virgil Carianopol, Mihail Cruceanu, Mihai Moșandrei, Ion Petrovici, Dinu Soare, David Filipescu, G. Tutoveanu, Eugen Constantinescu, Gh. Bumbești, Mircea
PREOCUPARI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289009_a_290338]
-
Beldeanu, medicii în stare, prin intrigă și calomnie, prin teroare morală permanentă, să grăbească moartea superiorilor (Iuliu Hațieganu, Sebastian Voiculescu) spre a le lua locul. Victimele acestor monștri, ale acestor „centauri”, inși incapabili să își înfrâneze instinctele bestiale, sunt Dora Roza, Teofil Boboc și alții. Personajul principal e Zoli, fost militant, bărbat ce se crezuse constructor al unui pod de aur și care, în realitate, a zidit unul de gheață. E un suflet dezamăgit, torturat de căințe, de remușcări. Drama acestui
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
Silvestru Moldovan. Totodată, ca și la alte publicații transilvănene, se dă un spațiu întins rubricilor cu un conținut atractiv sau moralizator, cu jocuri distractive, modă etc. Dintre colaboratori se remarcă Ilarie Chendi, cu note critice, proză (Schițe și portrete, Domnica, Roza ultimă ș.a.), și I. Scurtu, în postura de autor de versuri. Nuvele și schițe semnează V. Ranta-Buticescu, Margareta Moldovan, Emilia Lungu, iar Ieronim G. Barițiu este autorul unor Reminiscențe, dedicate lui Mihai Eminescu. În R. s-a publicat multă poezie
RANDUNICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289131_a_290460]
-
tiparul genetic/[...] Să petreci aniversările frunzelor,/ nucilor, fragilor, merelor/ lângă reclame” (Să fii). Notația eliptică autobiografică, tensionată reflexiv, este adeseori interferată contrapunctic cu „decupaje” (cum sunt numite câteva poeme) în real, cu „ficțiuni”, cu „invazia purificatoare/ Logosul”. Progresiv, poemele din Roza și închipuirea (1976), Duminică spre luni (1980), Cazemata de rouă (1983) devin un fel de „istorie personală” mozaicată. Poezia este invocată ca „ivirea cântecului”, „sunet pur”, „ținta hipnotică”, ipostaze metaforice desemnând o dinamică a contrariilor și proiecția spre un plan
NEGOIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288403_a_289732]
-
editorial cu volumul Gara de Est (2003). „Giulgiul inocenței” din Poeme, mărturie a unei lumi magice, se destramă brutal, tărâmul paradisiac, numit prin cuvinte de rezonanță blagiană - „acolo este veșnică vară” -, lasă loc imaginii bibliotecilor „prădate”. SCRIERI: Poeme, București, 1973; Roza și închipuirea, București, 1976; Duminică spre luni, București, 1980; Cazemata de rouă, București, 1983; Scenă de conversație, București, 1986; Turnul cailor albaștri, București, 1987; Gara de Est, București, 2003. Antologii: „Revista literară radio” comentată de scriitori și ascultători, București, 1976
NEGOIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288403_a_289732]