989 matches
-
mai practică meserii tradiționale sunt dispuse să-și adapteze utilitatea și calitatea produselor la alte nevoi ale economiei actuale din România și prin acestea să-și dovedească că pot dăinui, mai ales, prin tradiții și neam. Expunerea publică, prestațiile meseriașilor rromi, comunicarea directă Între meseriașii rromi și populația majoritară vor putea aduce o modificare În stereotipurile deja tradiționale de neadaptați la viața comunitară, de cerșetori, hoți, leneși, needucați, fără profesie. Curentul specific al noii construcții europene trebuie să dovedească la rândul
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
dispuse să-și adapteze utilitatea și calitatea produselor la alte nevoi ale economiei actuale din România și prin acestea să-și dovedească că pot dăinui, mai ales, prin tradiții și neam. Expunerea publică, prestațiile meseriașilor rromi, comunicarea directă Între meseriașii rromi și populația majoritară vor putea aduce o modificare În stereotipurile deja tradiționale de neadaptați la viața comunitară, de cerșetori, hoți, leneși, needucați, fără profesie. Curentul specific al noii construcții europene trebuie să dovedească la rândul lui că Europa este unică
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
reprezentat de deciziile luate de diriguitorii țării, din acei ani. Retragerea fără rezistenta LAVINIU LĂCUSTĂ INTRODUCERE CAPITOLUL I - ELIBERAREA BASARABIEI ȘI A NORDULUI BUCOVINEI CAPITOLUL II - TRECEREA NISTRULUI, O PROBLEMĂ CONTROVERSATĂ CAPITOLUL III - SITUAȚIA EVREILOR ȘI A POPULAȚIEI DE ETNIE RROMĂ ÎN TRANSNISTRIA CAPITOLUL IV - ROMÂNII LA STALINGRAD CONCLUZII - 3 INTRODUCERE Lucrarea de față iși propune să aducă în atenția celor care încă mai sunt interesați de trecut o anumită perspectivă asupra unor pagini de istorie românească. Perioada 1940-1943 face obiectul
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
cunoscute, măcar să încerce o eventuală retragere. Este ușor, totuși, la peste 60 de ani de la aceste evenimente, având toate datele la dosar și cunoscând deznodământul, să ne dăm cu părerea... - 35 CAPITOLUL III - SITUAȚIA EVREILOR ȘI A POPULAȚIEI DE ETNIE RROMĂ ÎN TRANSNISTRIA Participarea României, la genocidul contra populației evreiești, în anii 1941-1943, reprezintă, încă, un punct fierbinte, în dezbaterile specialiștilor români și străini, pe această temă: “A existat sau nu Holocaust în România?”, “În ce măsură politica guvernului Antonescu a fost una
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
aveau o ocupație. Deportarea țiganilor, executată de autorități în vara și la începutul anului 1942 a survenit într-un moment când, la nivelul omului de rând, țiganii, în ansamblu, nu erau percepuți ca o problemă. O importantă componență a populației rrome era bine integrată în lumea rurală, îndeplinind o funcție economică și socială, mulți dintre ei fiind meșteșugari, alții agricultori. În România de dinaintea celui de-al doilea război mondial, țiganii nu au fost și nu erau văzuți ca o problemă - nici
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
62 morți sau dispăruți se ridica la această categorie la 56,2%, iar supraviețuitorii la 43,8%. În ansamblu, au murit de frig și boli, din cauza condițiilor mizere în care s-au aflat, 11.441 de persoane 1. Deportarea populației rrome în Transnistria a afectat aproximativ 10% din totalul populației țigănești care trăia în România. Trecerea lor peste Nistru nu a fost întâmpinată cu bunavoință de opinia publică. Mașina de propagandă a regimului nu inclusese pe agenda sa și antitiganismul. Au
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
Au existat reacții de respingere a actelor de deportare, atât din lumea politică, cât și din cea rurală. Aceste reacții au fost concretizate inclusiv în unele memorii, de natură să minimalizeze și ulterior să oprească actele de “evacuare”, împotriva populației rrome. Totuși, nimic nu a putut împiedica moartea a peste 14.000 de rromi, în Transnistria, sub administrație românească... Niciodată în istoria poporului român nu a mai existat un episod atât de sângeros, în care dușmanii au fost considerați proprii cetățeni
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
Una, însă, din consecințele care au rămas de pe urma deportării rromilor, este aceea că a infiltrat în concepția omului de rând o idee nouă, cea referitoare la o “infracționalitate” generalizată a populației 1 Dinu C. Giurescu, Op. cit., p. 507. - 63 rrome, care încă mai poate fi percepută și astăzi. A două consecință este că, așa cum am arătat și cu altă ocazie, printre supraviețuitorii Holocaustului se numără și antisemitismul. Mai puțin virulent în percepția românilor de astăzi decât “antitiganismul”, antisemitismului seamănă cu
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
semnificative cunoscute, măcar să încerce o eventuală retragere. Este ușor, totuși, la peste 60 de ani de la aceste evenimente, având toate datele la dosar și cunoscând deznodământul, să ne dăm cu părerea... CAPITOLUL III - SITUAȚIA EVREILOR ȘI A POPULAȚIEI DE ETNIE RROMĂ ÎN TRANSNISTRIA Participarea României, la genocidul contra populației evreiești, în anii 1941-1943, reprezintă, încă, un punct fierbinte, în dezbaterile specialiștilor români și străini, pe această temă: “A existat sau nu Holocaust în România?”, “În ce măsură politica guvernului Antonescu a fost una
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
aveau o ocupație. Deportarea țiganilor, executată de autorități în vara și la începutul anului 1942 a survenit într-un moment când, la nivelul omului de rând, țiganii, în ansamblu, nu erau percepuți ca o problemă. O importantă componență a populației rrome era bine integrată în lumea rurală, îndeplinind o funcție economică și socială, mulți dintre ei fiind meșteșugari, alții agricultori. În România de dinaintea celui de-al doilea război mondial, țiganii nu au fost și nu erau văzuți ca o problemă - nici
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
Procentul de morți sau dispăruți se ridica la această categorie la 56,2%, iar supraviețuitorii la 43,8%. În ansamblu, au murit de frig și boli, din cauza condițiilor mizere în care s-au aflat, 11.441 de persoane. Deportarea populației rrome în Transnistria a afectat aproximativ 10% din totalul populației țigănești care trăia în România. Trecerea lor peste Nistru nu a fost întâmpinată cu bunavoință de opinia publică. Mașina de propagandă a regimului nu inclusese pe agenda sa și antitiganismul. Au
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
Au existat reacții de respingere a actelor de deportare, atât din lumea politică, cât și din cea rurală. Aceste reacții au fost concretizate inclusiv în unele memorii, de natură să minimalizeze și ulterior să oprească actele de “evacuare”, împotriva populației rrome. Totuși, nimic nu a putut împiedica moartea a peste 14.000 de rromi, în Transnistria, sub administrație românească... Niciodată în istoria poporului român nu a mai existat un episod atât de sângeros, în care dușmanii au fost considerați proprii cetățeni
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
pe mareșalul Antonescu în criminalul de război Antonescu. Una, însă, din consecințele care au rămas de pe urma deportării rromilor, este aceea că a infiltrat în concepția omului de rând o idee nouă, cea referitoare la o “infracționalitate” generalizată a populației rrome, care încă mai poate fi percepută și astăzi. A două consecință este că, așa cum am arătat și cu altă ocazie, printre supraviețuitorii Holocaustului se numără și antisemitismul. Mai puțin virulent în percepția românilor de astăzi decât “antitiganismul”, antisemitismului seamănă cu
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
casă, este soră cu ea;F.E., 27 ani, căsătorit, șomer, frate; - F.M. 29 ani, căsătorit, muncitor, fratele mai mare. III, Istoricul social al copilului a. U.V., sex feminin; b. are 2 ani; c. născută în maternitatea Roman d. este rrom; e. creștini ortodocși; f. născută la 9 luni cu o greutate de 2,800 gr. A avut la naștere semne de suferință și anume cianoză generalizată. A fost reanimat metabolic în secție și a primit tratament cu hemostatice, antiedematoase cerebrale
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
colegilor de serviciu, vecinei de palier, iar toate acestea îmi amintesc cumva de cozile la alimente din perioada comunismului, de legile nescrise de atunci. Eu mă aflu în imediata apropiere a unui grup compus din mai multe femei de origine rromă. Lucrează la curățenie, într-unul din magazinele din gigantul Carrefour. Au plecat mai devreme de la slujbă astăzi, tocmai pentru a fi prezente la pelerinaj. Mărturisesc că veneau aici și înainte de 1990, aduse de părinți, pe când erau încă adolescente. „Dar nu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
funerare se întoarceau apoi și la rând, cu sau fără preotul „personal”. Revenind la rând, la capătul acestuia mai exact, remarc prezența unei vânzătoare de batiste. „Batiste de dat pă la raclă, batiste de dat pă la raclă”, spune femeia rromă, cu o voce joasă, foarte atentă să nu fie remarcată de jandarmii aflați la doar 20-30 de metri mai sus. De altfel, e singura care se ocupă cu acest gen de comerț ambulant, asociat cu atracția formidabilă pe care oamenii
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
plăcere de a se afla în centrul atenției generale. Iași,9 iunie 2010 Motivație, ce caut la Iași în afara perioadei de pelerinaj. Călugărițele catolice și aranjamentele lor florale. Italia-România, despre cuplurile mixte. O zi obișnuită la racla Sfintei Parascheva. Religia rromă : noi facem haram ! Pază și ordine. Pelerini din Balcani la Iași. Rosariul Mešugorje. Oferta de pelerinaje a Mitropoliei. Mi-am propus să ajung la Iași în afara perioadei propriu-zise a pelerinajului din octombrie. Vreau să văd care sunt relațiile rândului cu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
preotului care-l miruiește și pe frunte, dar și pe brațul suferind, îi vorbește, îl încurajează, iar la sfârșit îi oferă chiar și o mică icoană a Sfintei Parascheva. „Țigăneii”. Pază și Ordine. Chiar pe estrada din fața Catedralei, două femei rrome stau de vorbă, par să aștepte pe cineva, omoară timpul. Mamă și fiică, originare din orașul Roman, după cum aveam să aflu ulterior. Cea mai în vârstă ține într-o mână o icoană litografiată, iar în cealaltă are mai multe fire
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Această obsesie a icoanei „scumpe”, de un kitsch monumental, care-și depășește condiția și începe să aibă un oarecare șarm, am întâlnit-o și mai târziu în cuprinsul acestei zile, seara, atunci când filmam mulțimea pelerină din înteriorul Catedralei Mitropolitane. Un rrom purta după el o icoană de mari dimensiuni, cred că avea cel puțin un metru și douăzeci de centimetri înălțime, semăna cu un scut feudal așa cum o purta, legată de antebraț cu o sfoară solidă. O icoană strălucitoare, din Rusia
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Fată, împrumută-mi-o și mie pe Anais, să intru și io’ mai repede ! Fac cinste cu o cafea !” Numita Anais este o fetiță de trei-patru anișori, toată numai funde roz, mama ei o „împrumută” pentru ocazie unei alte femei rrome, tânără, în jurul a 20 de ani, păreau a fi vecine sau prietene, se angajează direct în rândul copiilor. Micuța Anais protestează, nu prea înțelege ce i se întâmplă prin schimbarea aceasta bruscă de mame. Obsesia organizării se ascunde în detalii
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
braț trăgând de triceps, o manieră de reținere dureroasă și sigură. Sunt purtat (expus este cuvântul mai bun) ca un răufăcător către Dacia Solenza. Se dorește enervarea mea și intimidarea psihologică, dar deocamdată nu sunt jignit. Unul dintre polițai este rrom, tânăr, râde alb cu toții dinții. La rândul meu, zâmbesc și eu, ba chiar încep să râd de-a binelea. Râd nervos și speriat, dar râd. Ce ironie a sorții, îmi spun, acum o săptămână susțineam în Elveția, la Geneva, o
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
a sorții, îmi spun, acum o săptămână susțineam în Elveția, la Geneva, o conferință pe tema migrației rromilor în Europa, la invitația Departamentului de Afaceri Interne și Justiție și a Universității din Geneva, iar acum sunt arestat de un polițist rrom. La urma urmei, este un semn de integrare socială eficace. Nu, nu sunt absolut deloc ironic când afirm acest fapt. Polițistul rrom mă privește nedumerit, nu mai înțelege nimic, dar are și el explicația sa, pe care o livrează imediat
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Departamentului de Afaceri Interne și Justiție și a Universității din Geneva, iar acum sunt arestat de un polițist rrom. La urma urmei, este un semn de integrare socială eficace. Nu, nu sunt absolut deloc ironic când afirm acest fapt. Polițistul rrom mă privește nedumerit, nu mai înțelege nimic, dar are și el explicația sa, pe care o livrează imediat : „Râzi, fir-ai al dracului, nu te așteptai să vezi polițist țigan, nu-i așa ? Ești rasist, nu-ți plac rromii, simt
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
20, stâlpii sunt numerotați de jandarmi. Numerele trase la imprimantă și băgate sub folie de plastic sunt plasate undeva la o înălțime de trei metri, pentru a nu putea fi smulse prea ușor. Comerțul ambulant, practicat în exclusivitate de vânzători rromi, este mult mai intens decât cel de la Iași, se simte adierea balcanicei Piețe Obor. Supravegherea jandarmilor este mult mai severă, așa că strategiile de distragere a atenției sunt și ele mult mai abile, mai diversificate. Exemplu : o vânzătoare de acatiste și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
spune: „șefule, am găsit ce-ți trebuie. Hai că-ți trimit acum, să mă contactez la Internet. Cinci minute, maxim, și a plecat”. Nu departe de locul în care rândul „curge” pe lângă curtea interioară a Facultății de Teologie, o femeie rromă împarte bomboane și alte dul ciuri unui copilaș venit la pelerinaj cu părinții lui de mână, doi tineri corect îmbrăcați, în jurul vârstei de 30 de ani. Copilul este foarte bucuros, alege din punga mare de plastic mai multe bomboane îmbrăcate
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]