985 matches
-
ne f<em și noi! În lumina felinarelor se observă fața Malvinei, înroșită brusc, cu privirea derutată și două lacrimi uriașe care se revărsau printre gene. Izbucnește revoltată aproape plângând: - Vai domnul Marinică, cum puteți vorbi așa ceva? Și a fugit rușinată spre casă. - Ești insuportabil, cum naiba poți vorbi în halul ăsta cu un copil! intervine Flora furioasă. Dar Marinică continuă pe același ton întărâtat. - Te fu..e bine, șchiopul ăla al tău? - Da! Răspunse Flora sec, realizând că el poate
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
înalt, cu priviri vesele, îmbrăcat în haine călcate. Pe fruntea brobonată de sudoare îi cădeau vițele negre ale părului. Tânăr, să fi avut douăzeci și cinci de ani. Tânăr și serios, c-abia o privise în treacăt, și ea fugise în casă, rușinată. Până seara îl pândise pe după perdele. Îl văzuse cum își așezase lucrurile, cum acoperise geamurile cu niște hârtii prinse în pioneze și, când se înserase, cum citise la lumina lămpii vreo două ceasuri. Avea ochelari mari, cu rame negre. Îi
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ploaia de stele cădea pe patul nostru de flori albe și patul nostru plutea cu noi mereu, mereu în sus - și eu dezmierdam cu mâna când fața, când sânul, iar ea neci nu zicea nimica, neci mă oprea, ci surâdea rușinată, deși de pe gura ei umedă îi beam tot sufletul ei cel vergin, curat, copilăresc, măcar că părul ei aurit se amestecase cu părul cel negru și strălucit al capului meu, măcar că țineam acum ca în lanț cu brațele mele talia cea
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
șovăind printre debriurile memoriei, experiențe și senzații difuze. Intervin și alți naratori sau interlocutori ocazionali (mama, o vecină etc.), edificator pentru valorificarea ironică a polifoniei dovedindu-se mai cu seamă finalul Luptei cu gărgăunii („Am văzut atunci cu ochiul celălalt, rușinat, ce țâțe frumoase și bune/ Au femeile de la noi și cred că mai mult asta m-a făcut bine și mi-a ținut vederea.”). O altă scenă memorabilă este aceea în care personajul-narator, devenit ceva mai mare, merge cu boii
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
jocul de rol, continuarea poveștii, schimbarea finalului etc.) metafora terapeutică dă foarte bune rezultate atunci când adultul reușește să reprezinte problema „suficient de exact, astfel Încât el (copilul) să nu se simtă singur și suficient de indirect ca să nu se simtă stânjenit, rușinat sau rezistent.” (I. Mitrofan). Chiar dacă orice copil care ascultă un basm sau o poveste terapeutică se identifică cu anumite personaje, legătura dintre problema metaforică și problema copilului rămâne insuficient conștientizată, urmând ca psihicul copilului să lucreze În continuare până la rezolvarea
UTILIZAREA POVEŞTILOR TERAPEUTICE ÎN ACTIVITĂȚI EDUCATIVE PENTRU O MAI BUNĂ INCLUZIUNE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina Mihaela NICA, Raluca Elena CORDUNIANU, Oana Liliana TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2118]
-
cum se opintește în frânghia legată de rulmenții în chip de roți. Drumul pe Moșilor Vechi, apoi pe Vasile Lascăr până la Piața Galați și, de acolo, pe străduțele Precupeților Vechi le luă mai bine de o oră. Coltuc se simțea rușinat, văzând umerii aduși ai Melaniei, chipul ei frumos și trudit întorcându-se ca să-l întrebe dacă i-e bine. Iar el, deși șoldurile, atât cât le avea, îl făceau să urle de durere la fiecare muchie a caldarâmului, nu știa
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
recunoscu imediat. O mână moale îl prinse de umăr și îl întoarse cu fața în sus. Ea îi culese cu băgare de seamă câteva fire de iarbă uscată de pe obraz și-i scutură părul de țărână. Coltuc zâmbi, pierdut și rușinat, în neputința lui. Privirile lui o cuprinseră, adăugându-se părului blond ca o a doua aură și împletindu-se cu privirile ei viorii. Se simți atât de fericit, încât ochii i se umplură de lacrimi. — Te doare, măi, puțulică ? auzi
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Voia ca Ioanide să-i G. Călinescu construiască cavoul, întocmindu-l așa încît să se potrivească la el și grupul statuar al îngerului și soției. - Foarte bine, spuse Ioanide, dar unde e acum mormântul soției dumitale? Hagienuș clipi din ochi, rușinat, încurcat. - Păi, deocamdată aici. Și cu mâna arătă spre un dulap cu cărți. Acolo, între tomuri, pe postamentul rafturilor de jos, lucea un chivot de metal, pe care Ioanide nu-l luase în seamă, ca o cutie de bani portativă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
așa sunt faptele de vitejie ale sufletului sfinților. „Pricina este Dumnezeu, Care locuiește în sufletele lor, în astfel de suflete. Iar pe Dumnezeu e cu neput să-L învingă cel ce se luptă cu El, ci trebuie neapărat să plece rușinat și să fie biruit cu rușine ință ”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfântul Mucenic Iulian, III, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți ..., p. 481. footnote>. „Sângele martirilor sămânța creștinilor
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
studiului literelor nu putea lipsi, de aceea evocarea poetesei romane Cornificia îi prilejuiește autorului șansa de a le lăuda pe femeile care se dedică cunoașterii marilor poeți. Femeile care nu au încredere în forțele proprii ar trebui să se simtă rușinate, naratorul mergând mai departe și afirmând că dacă ele ar conștientiza că nu reprezintă doar obiecte care să satisfacă plăcerile bărbaților sau să aducă viață, ar avea accesul, alături de bărbați, la tot ceea ce înseamnă studiu, aspect care i-a conferit
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
studiului literelor nu putea lipsi, de aceea evocarea poetesei romane Cornificia îi prilejuiește autorului șansa de a le lăuda pe femeile care se dedică cunoașterii marilor poeți. Femeile care nu au încredere în forțele proprii ar trebui să se simtă rușinate, naratorul mergând mai departe și afirmând că dacă ele ar conștientiza că nu reprezintă doar obiecte care să satisfacă plăcerile bărbaților sau să aducă viață, ar avea accesul, alături de bărbați, la tot ceea ce înseamnă studiu, aspect care i-a conferit
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
contrariul: „există Întuneric acolo unde e ea?”. Întrebi cum trăiesc; iată, așa trăiesc 1. În teribila Scrisoare către Tata, Kafka oferă câteva dintre cheile situației sale: „Eu eram Întotdeauna acoperit de rușine; sau Îți ascultam poruncile, și atunci mă simțeam rușinat, căci ele erau valabile numai pentru mine; sau mă Încăpățânam să nu le dau ascultare, ceea ce era la fel de rușinos, căci cutezam să mă arăt Încăpățânat față de tine; sau nu puteam să le dau ascultare, căci de pildă eu nu aveam
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
așa sunt faptele de vitejie ale sufletului sfinților. „Pricina este Dumnezeu, Care locuiește în sufletele lor, în astfel de suflete. Iar pe Dumnezeu e cu neputință să-L învingă cel ce se luptă cu El, ci trebuie neapărat să plece rușinat și să fie biruit cu rușine”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfântul Mucenic Iulian, III, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți ..., p. 481. footnote>. Concluzii Astăzi, comunitatea creștinilor își
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
sau cel albastru ? " " Poți să alegi trei jucării pe care să le iei cu tine in excursie. " 3.Alegeți cuvintele și tonul vocii care îl fac pe copil să aibă încredere și să se simtă în siguranță, nu vinovat și rușinat. 4. Ajutați copilul să-și dezvolte interiorul subliniind motivațiile situației. Concentrați atenția asupra emoțiilor care ar fi putut motiva comportamentul. Mă întreb ce anume l-a putut supăra așa de tare încât să te lovească? " " Uneori, când oamenii sunt obosiți
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
mari", tot către smardoială și putere s-au orientat. Nici măcar unul de leac, n-a zis că ar fi vrea să se facă, de exemplu Einstein. Gândind retroactiv, așa cum se întâmplă extrem de des după șaizeci de ani, mă simt acum rușinat că la vârsta ceea a lor, nu am spus eu asta, că atunci când voi fi mare aș dori să mă fac doar atât, Einstein. Cred că aș fi fost fericit, dragi cititori, să trăiesc în pielea acestui geniu, care a
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
mânecă cu putere. Aceasta s-a descusut de la umăr. Cu o smucitură involuntară, cât ai clipi, a renunțat la ea. Învățătorul fâstâcit de-a binelea, cu mâneca elevului în mână, nu mai știa ce să facă, o arăta la public rușinat și dezorientat, în timp ce micul încăpăținat, zdrențuit precum invalidul ce se întoarce șontâc însă cu mândrie și speranță de pe front grăbindu-se spre casă, descris de Marele Alecsandri, ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic, își continua rolul sinistru: "Dar când
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
de Hydroterapie, Iași, 1895. Asistența de specialitate a bolnavilor mintali era dezastruoasă la acea vreme. Dezolarea și lipsa de speranță făceau din categoria acestor suferinzi o turmă risipită, fie prin bolnițele mănăstirilor, fie prin odăile cele mai dosnice ale familiilor rușinate, fie pe drumuri. Brăescu atacă frontal această situație insuportabilă, în filipice care pot fi luate drept model: "... trebuie oare să moară fără ajutor sau în închisoare cel ce și-a pierdut adesea numai temporar judecata care îl face să fie
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
dintre faptă și imaginație, sau cel dintre știință și conștiință ș.a. Rămîn ideologia și imaginația în urma tehnologiei? Nu cred. Se potențează reciproc. Iar simțirea noastră vine și ea din urmă. Cel mai prost sincronizat pare trupul omului, arhaic, sexuat, (ne)rușinat, drapat în personalități dizarmonice. Acest decalaj prometeic constituie obiectul acestei încercări. Prin urmare, cine impune ritmul? Eu cred în mersul ideilor, chiar dacă adepții tehologismului se aruncă într-o stare colectivă realmente patologică. Nu cred în depășirea fanteziei, a emoțiilor și
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
neutralitate; nori; nostalgie; observare; ochi în ochi; ochi senini; oglindă; oglindi; oi-oi-oi!; oricare; orizont; în pămînt; în părți; percepe; perspectivă; perspicace; piatra; pieziș; plajă; plăcere; pleoapă; se poate; în podea; portretul; prezice; privește; priviri; psihopat; răsărit; a rătăci; rușinat; sărut; a lua seama; a seduce; seducere; a selecta; sentiment; a sesiza; sesizare; simplu; soarele; spate; stalker; a studia; studiere; a supraveghea; supraveghea; sus; a ști; tare; tăcut; teatru; telefon; televizorul; totul; a trece; tu; tv; țintă; uimește; uimire; uimite
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
va fi fost el însuși cu adevărat un senzual, Cioran are oroare de carnalitatea căreia nu i se poate sustrage. Nu întâmplător transcrie cuvintele cu care Porfir începe Viața lui Plotin: „Filozoful Plotin, care a trăit în zilele noastre, părea rușinat că are un trup”. Comentează Cioran: „Nu cunosc început mai strălucitor. Extraordinarul din prima lovitură. Ar trebui întotdeauna să pornim astfel, cu esențialul” (II, 374). Esențialul, deci, legat, dacă nu de trup în mod direct, atunci de atitudine față de el
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
la origini și mă cufund iarăși în ele. Iar străbunii mei, pe care i-am tot ponegrit, ce bine-i înțeleg acum, și câte «scuze» le găsesc!”. În fond, care erau carențele străbunilor săi, carențe de care Cioran se simțea rușinat și pe care voia să le extirpe? Înainte de toate, Cioran nu suportă că poporul în care s-a născut este un popor minor. La întrebarea de ce nu au românii forța să se impune în universal, cineva îi spune că românului
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
nedumerit și mă tot întreba: „What happens?”. I-am cerut atunci chelnerului să-i spună neamțului denumirea mâncării că eu nu știu acest cuvânt în engleză. Evident că nici el nu știa și a trebuit să-i explic tot eu, rușinată, ce mâncare ni s-ar putea servi. In plin avânt al societății socialiste multilateral dezvoltate, nu era altă mâncare în restaurantul din centrul orașului decât testicule de bou!!!. Am dat să mă ridic și să plec de la masă. Totuși, ca să
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Focșani (în frumoasa sală Pastia), să montez o excelentă piesă a lui DRP: Ca frunza dudului din rai. Lucrez cu plăcere, fiindcă aveam în distribuție cel puțin trei actori excepționali: Valeria Dugheană, Paula Grosu și Sile Onesciuc. Cu prima, recunosc rușinat, am avut o relație meta-teatrală. Din păcate nu mai este-n viață, deci nu comit o indiscreție, dezvăluind natura erotizată a prieteniei noastre... (mai ales că-n perioada aceea eram în divorț, iar ea nu era căsătorită, deci nu sfidam
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
unul ne-repetabil). Pe cînd începusem să depănăm amintiri, a intrat în magazin fostul mare portar de fotbal Voinescu, cu o sarsana uriașă, și-a cumpărat, tot "prin spate", nu mai puțin de zece kilograme de carne!... Am plecat repede, rușinat... Peste vreo două luni, m-am dus iar în piață; am dat ocol timid și circumspect măcelăriei. A.I. m-a văzut și mi-a făcut un semn de nabab, gen "hai, fie, vino, dacă tot ai șansa să mă cunoști
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
mânjit cu ruj pe nas, un copil mai mic de patru ani se va uita în oglindă și va crede că vede un alt copil. După momentul dobândirii conștiinței de sine, cel mânjit cu ruj se va uita în oglindă rușinat și, observând că ceva cu nasul lui nu este în regulă, se va șterge. Sexul și oglinda La vârsta pubertății, modificările din corp te determină să-ți schimbi relația cu lumea. Este pentru prima dată când te așezi pe un
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]