1,724 matches
-
înainte și, parcă, mai curată, cu mai mult mobilier. Iuliana nu își dădea seama câte camere are. Nici nu o interesa. A descoperit, de cum a intrat, că mirosul de mucegai persista și aici. Ea nu era cu gândul decât la rucsac. Regreta dureros de mult că nu a putut să-l ia, dar o nouă speranță, legată de femeia pe care o văzuse în curte, se născuse și parcă-i dădea curaj. Pentru puțin timp doar, pentru că, ascultând la ușă, a
EPISODUL 3, CAP. VISE SPULBERATE, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374816_a_376145]
-
petrecere întindem! Să te faci frumoasă, târfulițo. Spălată, rimelată, rujată, că altfel..., draci mănânci și nu te saturi! - Eu..., eu nu am... - Să ai! Este apă la baie și săpun. N-ai ruj? - Nu am..., dar, dar am ceva. În rucsac... Și cremă am... - Bine, o să ți-l aduc. Să-mi spui ce-ți mai trebuie și-ți cumpăr eu, a încheiat el discuția cu vădită mulțumire în privire și voce. A ieșit din bucătărie și s-a întors repede cu
EPISODUL 3, CAP. VISE SPULBERATE, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374816_a_376145]
-
Și cremă am... - Bine, o să ți-l aduc. Să-mi spui ce-ți mai trebuie și-ți cumpăr eu, a încheiat el discuția cu vădită mulțumire în privire și voce. A ieșit din bucătărie și s-a întors repede cu rucsacul, pe care l-a aruncat pe pat. Iuliana a întins înfrigurată mâinile să-l ia și simțea cum inima-i zvâcnește cu putere de bucurie, emoție, speranță și teamă. - Ce te grăbești așa, târfă? Avem timp, a zis el și
EPISODUL 3, CAP. VISE SPULBERATE, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374816_a_376145]
-
Iuliana a întins înfrigurată mâinile să-l ia și simțea cum inima-i zvâcnește cu putere de bucurie, emoție, speranță și teamă. - Ce te grăbești așa, târfă? Avem timp, a zis el și s-a ridicat pentru a-i smulge rucsacul din mâini. L-a întors cu fața în jos și l-a scuturat până ce toate lucrurile au căzut. Când a luat primul caiet și l-a aruncat scârbit pe masă, s-a auzit lătratul câinilor asmuțiți și bătăi puternice în
EPISODUL 3, CAP. VISE SPULBERATE, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374816_a_376145]
-
ajut la curățat? - „Nu! Asta-i treabă de Anica. Numai orășencele încălțate se tem de solzi.” Și răspunse galeș la pupicul meritat. - Ai mirodeniile necesare aromării în dulăpiorul de deasupra sticlelor cu tărie. - Am și eu verdețurile de ornat în rucsac. S-a gândit mămica la această alternativă. Soarele începea să vopsească-n roz micii norișori care pătau orizontul. Era o vedere splendidă pe imensitatea de apă. Anca termină repede cu oala pusă la fiert și veni lângă Ionel să admire
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN -2- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374960_a_376289]
-
mai bun de făcut. Au făcut apoi toate manevrele de ieșire de sub vânt și ancorare. Le-a luat mai mult de o oră. Au aprins și toate luminile regulamentare. Reveniți în cabină, au luat o masă frugală cu bunătăți din rucsac și s-au desfătat din belșug din sticlele găsite în bufet. S-au culcat în același pătuț cam îngust pentru doi. Jocurile de dragoste au început ca în glumă. Când au devenit mai serioase iar colivia era apărată și cu
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN -2- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374960_a_376289]
-
scoarța unui anotimp uitat în calendarul tristeții femeia care urcă și coboară treptele scării imposibilelor iubiri pe care numai ea le poate înțelege pe care doar ea se cațără temerară știind că dincolo de nimic este nimeni totuși ea urcă cu rucsacul speranțelor plin de vise fără să fie anchilozată în trecutul durerilor dorind să ia totul de la capăt ca și cum viața ei abia acum începe astăzi vreau să fiu femeia asfaltului plouat de speranțe încolăcită pe trunchiul copacului dezbrăcat de el însuși
VREAU ASTĂZI SĂ FIU FEMEIA CARE... de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375632_a_376961]
-
săptămâni în cort, la poalele nunțiilor înalți ce străbat țara, prin ținutul Făgărașului. De fapt intenția mea era să găsesc peșterile din 1001 de nopți în care, cică, au viețuit ani buni luptătorii din rezistența antisovietică prin anii 44. Cu rucsacul ticsit până la refuz în portbagaj am ajuns, pe înserate în Porumbacul de Sus, ultima așezare permanentă înaintea cetății munților Făgăraș. Am căutat o casă mai arătoasă drept culcuș. Nu zic, îmi era și foame, aerul tare se simte la stomac
ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT, AMINTIRI. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371758_a_373087]
-
rugat să conducă personal, și singur, grupul de tineri turiști care vor sosi a doua zi în sat. Grupul nu are bagaje și nici nu trebuie să se preocupe de alimentele lor. Zis și făcut. Cincizeci de tineri zglobii cu rucsacul în spinare, băieți și fete aparent studenți, au debarcat în zorii zilei în Porumbacu. Zgomotul făcut de ei a alertat satul așa că Nea Toader a ieșit să-i vadă, apoi si-a luat și el rucsacul și ... la drum. Două
ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT, AMINTIRI. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371758_a_373087]
-
de tineri zglobii cu rucsacul în spinare, băieți și fete aparent studenți, au debarcat în zorii zilei în Porumbacu. Zgomotul făcut de ei a alertat satul așa că Nea Toader a ieșit să-i vadă, apoi si-a luat și el rucsacul și ... la drum. Două zile cât a ținut drumul, Nea Toader a dat în mintea copiilor. Cânta, se hârjonea și hăulea la fel ca însoțitorii săi astfel că au devenit buni prieteni. În pauzele de păpică le povestea despre destinația
ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT, AMINTIRI. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371758_a_373087]
-
știa dacă visează sau nu, i-a înconjurat un fel de curte interioară, cu pereți placați cu gresie străbătută de mai multe uși. Nici urmă de peșteră, de pereți afumați, de igrasia specifică locurilor mai puțin aerisite. După ce au lăsat rucsacurile pe un rastel special amenajat au fost invitați la masă. În încăperea alăturată un adevărat restaurant cu minim 100 locuri la mese cochete. Pe fiecare masă o listă de bucate cu care s-ar mândri și Capșa. Intercalat între noii
ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT, AMINTIRI. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371758_a_373087]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > ANIVERSAREA 75 Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului ANIVERSAREA 75 Sunt fericit să-mi duc anii în rucsac, Adunați în cele trei sferturi de veac, I-am adunat încet, de multe ori cu greu, Sprijinit fiind de Bunul Dumnezeu. Munții nu mi-au stat deloc în cale, Am mers pe drumul vieții pas cu pas, Am străbătut treptele
ANIVERSAREA 75 de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372379_a_373708]
-
roz și mov... au gust de amor adevărat, pecetluit în amintirea ta! și stau în spatele cortinei care țese: dorințe și versuri, tăceri și transparențe, ochi din rouă de vise... 14 iulie 2008 LUNA SCUFUNDATĂ bagajul meu emoțional este într-un rucsac mare și greu... destinul meu se face că nu vede, se joacă printre cercurile albe de nori... și sare ca un iepure de Angora! ce pot să fac, ce pot să aleg din trăirile mele, ochioase, verzi? toate sunt duioase
POEME DE DANIELA VOICULESCU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 5 din 05 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344865_a_346194]
-
vârsta mea prin ele, nu te mai bucurai pe vaporaș de o fecioară, ci de o oarecare tânără cu "experiență" în viața sexuală. - Da, aici ai dreptate. Fecioarele sunt din ce în ce mai rare și mai ales în rândul intelectualelor. Dalia își lăsă rucsacul de voiaj în anticameră, apoi se întoarse încet spre Ștefan, îl cuprinse cu brațele de după gât și privindu-l direct în ochi îl întrebă în șoaptă de parcă nu dorea să mai audă nimeni ce avea să-l întrebe: - Spune sincer
ROMAN PREMIAT IN 2012 DE CATRE LIGA SCRIITORILOR. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347818_a_349147]
-
atrase imediat atenția o tânără dolofană, cu o expresie de copil îmbufnat, care se grăbise să își schimbe locul, așezându-se cu fața spre direcția de mers a trenului, de îndată ce acesta se pusese în mișcare. Cu o mână își trăgea rucsacul spre ea, pentru a-i fi mai ușor să scotocească după ceva într-unul dintre buzunarele acestuia, iar cu cealaltă, ținea captive telefonul, vorbind cu cineva, căruia îi explica cum nu-i place ei să meargă cu spatele în direcția
FLASH de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347344_a_348673]
-
cu cealaltă, ținea captive telefonul, vorbind cu cineva, căruia îi explica cum nu-i place ei să meargă cu spatele în direcția de mers a trenului, chiar dacă este vorba de o distanță scurtă. Și în timp ce cu mâna liberă scosese din rucsac un alt telefon și căuta pe el un număr pe care îl apelă cu un beep, de pe cel deja activat, continua să dea instrucțiuni cuiva care se vădea a fi soțul ei. Cu un debit verbal de invidiat, îi dădea
FLASH de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347344_a_348673]
-
nu mai conta. Totuși, cea de-a doua fată părea să fie mai concisă și în scurt timp, închise telefonul. Între timp, tânăra dolofană, încheind din nou cu un “pupic dulce” conversația, închise telefonul și se întinse să scoată din rucsac un laptop, pe care se grăbi să îl deschidă, așa cum și cealaltă făcuse deja de mai multă vreme. După câteva clickuri rapide, interesul păru că i se volatilizează, sau că este derutată de ceva. Apoi întinse iarăși mâna spre telefon
FLASH de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347344_a_348673]
-
amr din nou??...bine, bine...hai, pa!”. Închise calmă telefonul ca și cum momentele anterioare nici n-ar fi existat vreodată, concentrându-se asupra laptopului și degetele sale începură să tasteze grăbite ceva. După câteva minute se opri și reintroduse laptopul în rucsac, tocmai la timp pentru a răspunde la noul apel al tatălui.” Ei, cum nu știi...mai ești încă în fața calculatorului?... ai și e-mailul deschis?... dă pagina până jos... dă pe downloads.. să îl salvezi pe desktop, e mai bine așa
FLASH de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347344_a_348673]
-
Drumeții Montane din acest an, cei sosiți trebuie să aibă un echipament minim obligatoriu: individual: încălțăminte cu talpă aderenta, lanterna, fluier și pelerina de ploaie, iar cei pe echipa: aparat foto/telefon cu camera, busola, trusa sanitară, bidon pentru apa, rucsac și sursa de foc. Probele se vor desfășura în conformitate cu regulamentul Competiției Naționale de Turism Sportiv „ȘTAFETA MUNȚILOR". La festival poate participa orice persoană, indiferent dacă dorește să participe la activități sau, pur și simplu, să petreacă un weekend în natură
FESTIVALULUI DRUMETII MONTANE de ALEXANDRU CĂNĂVOIU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347422_a_348751]
-
Drumeții Montane din acest an, cei sosiți trebuie să aibă un echipament minim obligatoriu: individual: încălțăminte cu talpă aderenta, lanterna, fluier și pelerina de ploaie, iar cei pe echipa: aparat foto/telefon cu camera, busola, trusa sanitară, bidon pentru apa, rucsac și sursa de foc.Probele se vor desfășura în conformitate cu regulamentul Competiției Naționale de Turism Sportiv „ȘTAFETA MUNȚILOR".La festival poate participa orice persoană, indiferent dacă dorește să participe la activități sau, pur și simplu, să petreacă un weekend în natura
FESTIVALULUI DRUMETII MONTANE de ALEXANDRU CĂNĂVOIU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347422_a_348751]
-
călduroasă. Important e să vă fie cald, nu să arătați bine. 4. Să aveți încălțări de iarnă, mai ales dacă va trebui să așteptați pe timpul nopții. 5. Să aveți o umbrelă sau o pelerina de ploaie. 6. Să aveți un rucsac ori o geantă cu apă și gustări, poate și niște dulciuri. Chiar dacă va propuneți să postiți, e bine să aveți niște apă și ceva de mâncare, în caz că e nevoie. 7. Încercați să vă mențineți într-o stare de rugăciune. Să
PATRIARHUL ROMÂNIEI SI MITROPOLITUL CEHIEI SI SLOVACIEI VOR PARTICIPA LA SĂRBĂTOAREA SFINTEI CUVIOASE PARASCHEVA DE LA IASI de MIHAI MARIN în ediţia nr. 652 din 13 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346411_a_347740]
-
De câte ori se organizase tabere la internat, totdeauna mergea la munte. Acolo se simțea foarte bine, respira aerul curat, admira de pe înălțimi tot ce se putea, de la covorul de verdeață de pe vai, până la piscurile pleșuve ale munților cei mai inalți. Cu rucsacuri în spate, se înghesuiseră pe scara trenului arhiplin, care urma să-i ducă la Constanța. Bucureștiul rămase curând în urmă cu casele lui dărăpănate de la periferie, cu gardurile din sârmă ghimpată și bucăți de tablă ruginită și mirosuri dintre cele
VACANTA LA MARE de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348275_a_349604]
-
DESPRINDEREA DIN STÂNCĂ Urcăm singur în Munții Călimanului. Soarele îmi mângâia față că o batistă de lumină. O briză călduța de primăvară venea dinspre stăncile spre care urcăm. Prin cap îmi umblau versuri răzlețe de Victor Hugo. Obosit, am trântit rucsacul lângă o stâncă și m-am așezat pe un pietroi rotunjit de timp. Gândul îmi alerga la Auguste Rodin și la sculpturile lui. Câtă măiestrie, îmi șoptea gândul. Nici acum nu-mi pot explica cum am ajuns in Jardin des
DESPRINDEREA DIN STÂNCĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348466_a_349795]
-
lăsându-mă pradă celei mai cumplite umilințe încercată de mine vreodată. Nici nu am mai urcat în mașina lui Bârza la întoarcere, am venit pe jos, ca un hăbăuc, de unul singur, târându-mi într-o mână cortul, în cealaltă rucsacul. Spre seară, chiar în fața blocului meu, mi-am dat nas în nas cu Damian Ercea, venea matolit de la grădina de vară, dar vesel și plin de sine, gesticulând larg. «Hă, hă, Mișule, îmi zice el strigând, bine proptit pe călcâie
CAPUL DE PIATRĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348436_a_349765]
-
primăvară. Caprele torceau firele de iarbă în izvoare de lapte. Niciun licurici nu-și vinde lumina. Oglinda lacului reflectă puritatea cerului albastru, ascunzând cu delicatețe mâlul din străfunduri. Stejarul, paznic al timpului, își duce scorbura în spate ca un moșneag rucsacul. Dacă m-aș opri brusc din fugă, oare umbra mea ar mai face câțiva pași? Dumnezeule, dă-mi aripi, fie ele și de struț! Lăcrămioarele, măicuțe în catedrala primăverii. Viața lor - o nesfârșită rugăciune. În zori, cântecele privighetorilor se furișează
IMPRESII DE WEEKEND de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/345132_a_346461]