3,663 matches
-
etnoculturală prin mijlocirea unei viziuni împrospătate a câștigurilor științelor contemporane, avansând unghiuri de vedere insolite, eliberate de sub rutina unor opinii, poate prea degrabă clasicizate” (Ion Șeuleanu). D. Caracostea, în propunerea de tipologizare a folclorului românesc, acordase mare atenție raporturilor de rudenie, pe care își fundamentase de altfel schița tipologică, iar școala de cecetare sociologică de la București, condusă de D. Gusti, înscrisese între preocupările ei chestiunea raporturilor de rudenie. Aceste două repere precedă studiul lui C., Relațiile de rudenie în societățile tradiționale
CONSTANTINESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286375_a_287704]
-
Caracostea, în propunerea de tipologizare a folclorului românesc, acordase mare atenție raporturilor de rudenie, pe care își fundamentase de altfel schița tipologică, iar școala de cecetare sociologică de la București, condusă de D. Gusti, înscrisese între preocupările ei chestiunea raporturilor de rudenie. Aceste două repere precedă studiul lui C., Relațiile de rudenie în societățile tradiționale. Reflexe în folclorul românesc (1987; Premiul „S. Fl. Marian” al Academiei Române), care aduce o pespectivă nouă în tratarea problemei, aceea a antropologiei structurale. În cea de-a
CONSTANTINESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286375_a_287704]
-
atenție raporturilor de rudenie, pe care își fundamentase de altfel schița tipologică, iar școala de cecetare sociologică de la București, condusă de D. Gusti, înscrisese între preocupările ei chestiunea raporturilor de rudenie. Aceste două repere precedă studiul lui C., Relațiile de rudenie în societățile tradiționale. Reflexe în folclorul românesc (1987; Premiul „S. Fl. Marian” al Academiei Române), care aduce o pespectivă nouă în tratarea problemei, aceea a antropologiei structurale. În cea de-a treia parte a studiului, autorul urmărește „felul în care poezia
CONSTANTINESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286375_a_287704]
-
ca realitate, ca «text»”. Accentul cade pe modelul românesc de înrudire, pe sistemul său complex, de la forme ca nășia, înfrățirea, legătura cu „moșii”, la acelea de cosangvinitate și de căsătorie. C. face o legătură cu modul „în care relațiile de rudenie au fost reținute și transfigurate artistic în principalele categorii ale liricii orale”. Relația dintre mamă și copii, „cea mai veche relație de rudenie instituită și conceptualizată vreodată”, este urmărită în reflexele ei din cântecele de leagăn, în doinele de cătănie
CONSTANTINESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286375_a_287704]
-
la acelea de cosangvinitate și de căsătorie. C. face o legătură cu modul „în care relațiile de rudenie au fost reținute și transfigurate artistic în principalele categorii ale liricii orale”. Relația dintre mamă și copii, „cea mai veche relație de rudenie instituită și conceptualizată vreodată”, este urmărită în reflexele ei din cântecele de leagăn, în doinele de cătănie, în basme, în Miorița. Aici, metoda de studiu este cea funcțională, fiindcă funcția este „relația de interacțiune și determinare a părților componente ale
CONSTANTINESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286375_a_287704]
-
Interesantă este aici prezența cântecelor tradiționale de iarnă în forme mult apropiate de cele înregistrate în Dobrogea de T.T. Burada în secolul al XIX-lea. SCRIERI: Rima în poezia populară românească, București, 1973; Lectura textului folcloric, București, 1986; Relațiile de rudenie în societățile tradiționale. Reflexe în folclorul românesc, București, 1987; Romanian Folk- Culture. An Introduction, București,1999; Etnologia și folclorul relațiilor de rudenie, București, 2000. Culegeri: Sub zare de soare. Folclor poetic din comuna Oltina, Constanța, 1973 (în colaborare cu Vasile
CONSTANTINESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286375_a_287704]
-
al XIX-lea. SCRIERI: Rima în poezia populară românească, București, 1973; Lectura textului folcloric, București, 1986; Relațiile de rudenie în societățile tradiționale. Reflexe în folclorul românesc, București, 1987; Romanian Folk- Culture. An Introduction, București,1999; Etnologia și folclorul relațiilor de rudenie, București, 2000. Culegeri: Sub zare de soare. Folclor poetic din comuna Oltina, Constanța, 1973 (în colaborare cu Vasile Gusciac). Repere bibliografice: Bârlea, Ist. folc., 579-580; Adrian Fochi, Nicolae Constantinescu, „Rima în poezia populară românească”, „Demos” (Berlin), 1974, 1; Nicolae Bot
CONSTANTINESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286375_a_287704]
-
Mihai Coman, Un nou „val” în etnologia românească, SLAST, 1986, 29; Stanca Ciobanu, „Lectura textului folcloric”, LL, 1986; Ion Șeuleanu, „Lectura textului folcloric”, AAF, 1987; Mihai Coman, Structuri ale satului tradițional, SLAST, 1987, 24; Stanca Ciobanu, Nicolae Constantinescu, „Relațiile de rudenie în societățile tradiționale”, REF, 1988, 4; Margaret Hiebert Beissinger, Nicolae Constantinescu, „Lectura textului folcloric”, „Journal of American Folklore”, 1988, 401; Marian Vasile, Teorii folclorice românești în ultimele decenii, REF, 1990, 3-4; Antoaneta Olteanu, O mult așteptată introducere în cultura populară
CONSTANTINESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286375_a_287704]
-
folcloric”, „Journal of American Folklore”, 1988, 401; Marian Vasile, Teorii folclorice românești în ultimele decenii, REF, 1990, 3-4; Antoaneta Olteanu, O mult așteptată introducere în cultura populară românească, ALA, 1999, 485; Ioana-Ruxandra Fruntelată, Nicolae Constantinescu, „Etnologia și folclorul relațiilor de rudenie”, „Examene”, 2001, 6; Rodica Zane, Un nou gust pentru rudenie, ALA, 2001, 563; Otilia Hedeșan, Nimic despre „nepotisme”, O, 2001, 5; Cătălin Constantin, ...rudele noastre, RL, 2001, 25; Rodica Zane, Nicolae Constantinescu, „Etnologia și folclorul relațiilor de rudenie”, LL, 2001
CONSTANTINESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286375_a_287704]
-
folclorice românești în ultimele decenii, REF, 1990, 3-4; Antoaneta Olteanu, O mult așteptată introducere în cultura populară românească, ALA, 1999, 485; Ioana-Ruxandra Fruntelată, Nicolae Constantinescu, „Etnologia și folclorul relațiilor de rudenie”, „Examene”, 2001, 6; Rodica Zane, Un nou gust pentru rudenie, ALA, 2001, 563; Otilia Hedeșan, Nimic despre „nepotisme”, O, 2001, 5; Cătălin Constantin, ...rudele noastre, RL, 2001, 25; Rodica Zane, Nicolae Constantinescu, „Etnologia și folclorul relațiilor de rudenie”, LL, 2001; Alina Toman, Nicolae Constantinescu, „Etnologia și folclorul relațiilor de rudenie
CONSTANTINESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286375_a_287704]
-
relațiilor de rudenie”, „Examene”, 2001, 6; Rodica Zane, Un nou gust pentru rudenie, ALA, 2001, 563; Otilia Hedeșan, Nimic despre „nepotisme”, O, 2001, 5; Cătălin Constantin, ...rudele noastre, RL, 2001, 25; Rodica Zane, Nicolae Constantinescu, „Etnologia și folclorul relațiilor de rudenie”, LL, 2001; Alina Toman, Nicolae Constantinescu, „Etnologia și folclorul relațiilor de rudenie”, „Revista de etnologie”, 2001, 191-194. I.D.
CONSTANTINESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286375_a_287704]
-
rudenie, ALA, 2001, 563; Otilia Hedeșan, Nimic despre „nepotisme”, O, 2001, 5; Cătălin Constantin, ...rudele noastre, RL, 2001, 25; Rodica Zane, Nicolae Constantinescu, „Etnologia și folclorul relațiilor de rudenie”, LL, 2001; Alina Toman, Nicolae Constantinescu, „Etnologia și folclorul relațiilor de rudenie”, „Revista de etnologie”, 2001, 191-194. I.D.
CONSTANTINESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286375_a_287704]
-
încărcat arbore genealogic „bizantin” (familiile Steriadi și Mincu, ai căror membri sunt urmăriți cu mai mare insistență, ar putea fi socotite personaje centrale), se mișcă nestingherite, urmărite secvențial, după cum apar și dispar fără relație și consecință, astfel încât legăturile lor de rudenie se legitimează doar prin simpla purtare a aceluiași nume. Rezultă o tipologie a mahalalei îmburghezite, agrementată cu elemente ale legendarului, așadar o mitologie socială. Uzând de tehnicile epice tradiționale, C. introduce în roman personaje și locuri istorice la care adaugă
CONSTANTINESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286374_a_287703]
-
1947, care se vrea și o cronică socială a perioadei 1936-1946, restrânsă la urmărirea destinului unei familii. Dezbinată o vreme de vârtejul întâmplărilor vieții, între care și războiul, familia se reunește în final parcă verificând adevărul că, în pofida tuturor disensiunilor, rudenia de sânge rămâne unul dintre reperele stabile ale existenței umane. Dar puterea de observație și de analiză a autoarei nu este susținută de o suficient de lucidă conștiință artistică (nedistanțarea de fapte, lipsa de discernământ și de perspectivă asupra întregului
COTOVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286451_a_287780]
-
viguroase, ale regimului iobăgesc“3. Ruptura între Însemnările din subterană și antropologia dostoievskiană anterioară nu este chiar atît de spectaculoasă. Fie și numai toposul cămăruțelor întunecoase și sordide în care locuiesc foștii săi visători ne indică o oarecare legătură de rudenie. În Nopți albe, roman scris în 1848, deci cu 16 ani înaintea Însemnărilor, subterana este descrisă în coordonatele ei principale: „În general, el (visătorul - n.n.) se aciuiază undeva, într-un ungher izolat, de parcă s-ar ascunde acolo și de lumina
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
mai “bătrână” decât părinții. Părintele i-a oferit doar corpul grosier pe care acea entitate îl folosește ca “vehicul exterior”. Cu alte cuvinte, tendinței de dominare a părintelui trebuie să i se substituie o relație de prietenie. A considera dominantă rudenia pe linia corpului grosier, deci aceea biologică, e ca și cum am spune că mașina sau casa mea e fiica mașinii sau, respectiv, casei tatălui meu. Sau, cum se exprimă , “strămoși care v’au fost străini”. De fapt, “fie el “viu” sau
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
se apropie de ceea ce definește o comunitate este însă cel mai bine dezvoltată la Philip Selznick. Grupurile pot fi comunități în diferite maniere, apropiindu-se mai mult sau mai puțin de imaginea comunității complet dezvoltate. Unele rezultă în principal din rudenie și localizare, altele din idealuri împărtășite sau dintr-o întreprindere comună. "Un grup este o comunitate în măsura în care include o arie cuprinzătoare de interese și activități; în măsura în care are în vedere indivizii în totalitatea lor și nu doar din perspectiva rolurilor sau
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
maniere diverse ce variază funcție de individ. Fiecare "trasează" o hartă diferită a zonei, în funcție de zonele preferate și alte elemente de acest tip. Comunitățile ca entități pot fi identificate în diferite moduri: ca entități geografice; ca grupuri constituite pe bază de rudenie; drept colectivități mărginite de valori comune și/sau de o istorie împărtășită. Problema spațiului este foarte prezentă la Lucian Blaga. Fie că este privit ca factor determinant al unui stil sau ca element dominant, sentimentul spațiului are o semnificație deosebită
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
schimb etc. sunt legate de un anumit loc. Aceasta nu ar fi însă ceva specific societăților moderne industriale și post-industriale, în cazul acestora cele mai multe legături nefiind locale. Studiile despre comunități realizate în Marea Britanie se centrează îndeosebi pe importanța relațiilor de rudenie, mai degrabă decât pe integralitatea relațiilor sociale din zonă. Interacțiunea dintre rudenie și alocarea publică a locuințelor (care menținea relațiile de rudenie în orașele britanice) reprezenta infrastructura comunității. Suprapunerea relațiilor de rudenie cu spațiul de viețuire potențează relațiile de sprijin
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
însă ceva specific societăților moderne industriale și post-industriale, în cazul acestora cele mai multe legături nefiind locale. Studiile despre comunități realizate în Marea Britanie se centrează îndeosebi pe importanța relațiilor de rudenie, mai degrabă decât pe integralitatea relațiilor sociale din zonă. Interacțiunea dintre rudenie și alocarea publică a locuințelor (care menținea relațiile de rudenie în orașele britanice) reprezenta infrastructura comunității. Suprapunerea relațiilor de rudenie cu spațiul de viețuire potențează relațiile de sprijin, care sunt slăbite în cazul separării lor. Alți autori găsesc baza comunității
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
acestora cele mai multe legături nefiind locale. Studiile despre comunități realizate în Marea Britanie se centrează îndeosebi pe importanța relațiilor de rudenie, mai degrabă decât pe integralitatea relațiilor sociale din zonă. Interacțiunea dintre rudenie și alocarea publică a locuințelor (care menținea relațiile de rudenie în orașele britanice) reprezenta infrastructura comunității. Suprapunerea relațiilor de rudenie cu spațiul de viețuire potențează relațiile de sprijin, care sunt slăbite în cazul separării lor. Alți autori găsesc baza comunității nu neapărat în rudenie, ci în ocupație, religie, rasă, arătând
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Marea Britanie se centrează îndeosebi pe importanța relațiilor de rudenie, mai degrabă decât pe integralitatea relațiilor sociale din zonă. Interacțiunea dintre rudenie și alocarea publică a locuințelor (care menținea relațiile de rudenie în orașele britanice) reprezenta infrastructura comunității. Suprapunerea relațiilor de rudenie cu spațiul de viețuire potențează relațiile de sprijin, care sunt slăbite în cazul separării lor. Alți autori găsesc baza comunității nu neapărat în rudenie, ci în ocupație, religie, rasă, arătând că dacă este să vedem comunitatea ca politică socială viabilă
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
a locuințelor (care menținea relațiile de rudenie în orașele britanice) reprezenta infrastructura comunității. Suprapunerea relațiilor de rudenie cu spațiul de viețuire potențează relațiile de sprijin, care sunt slăbite în cazul separării lor. Alți autori găsesc baza comunității nu neapărat în rudenie, ci în ocupație, religie, rasă, arătând că dacă este să vedem comunitatea ca politică socială viabilă, aceasta va fi posibilă datorită faptului că se bazează pe rudenie, religie sau etnicitate. Deși întrebările ce se pun atunci când este vorba despre o
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
slăbite în cazul separării lor. Alți autori găsesc baza comunității nu neapărat în rudenie, ci în ocupație, religie, rasă, arătând că dacă este să vedem comunitatea ca politică socială viabilă, aceasta va fi posibilă datorită faptului că se bazează pe rudenie, religie sau etnicitate. Deși întrebările ce se pun atunci când este vorba despre o comunitate sunt legate de cât de prietenoase sunt zona și oamenii, studiile sugerează că variabilele relevante nu sunt reprezentate de natura oamenilor din zonă, ci de distribuția
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
întrebările ce se pun atunci când este vorba despre o comunitate sunt legate de cât de prietenoase sunt zona și oamenii, studiile sugerează că variabilele relevante nu sunt reprezentate de natura oamenilor din zonă, ci de distribuția spațială a legăturilor de rudenie, a identității religioase sau etnice sau a ocupației. Accentuarea procesului de construire a granițelor simbolice a făcut ca relevanța densității materiale a relațiilor sociale, considerată în mod tradițional un element necesar al conceptului comunitate, să fie mult diminuată. Deși analizele
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]