1,753 matches
-
-ncolțească. Treceau mașinile ca niște mâini ce luau pulsul străzii așteptând ca gestația drumului să-și împlinească sorocul și să sloboadă din pântecul ei poezia. Și s-a-nălțat precum un megalit din fier aproape frumos în hidoșenia lui ocoperită de cărămiziul ruginii ce-i pregătea pieirea încă din fașă. Citește mai mult Efemeride (1) Au spart cuvântulsă-i smulgă înțelesul...Frumusețea luizăcea sfărâmatăsub tălpile bocancilor risipită în mii de cioburi...Le-au îngropat sub asfaltașteptând să-ncolțească.Treceau mașinileca niște mâinice luau pulsul
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
Autorului Te vedeam cu ochii-nchiși, Uneori, deschizându-i, Să mă gândesc la tine, Altfel părându-mi-se clipă, Surâzând parfumului tău, Adus parcă de vântul toamnei, Scăldat de stropi veniți din Univers, Fotografiindu-i, cântând pe streșini Plini de rugina, colorând chipul vieții, În nuanțe neștiute de mine, Luminate de lampadare vechi, Pe străzi înguste și puștii, Coborând pe trepte lunecoase, Mirate și ele, de gândurile mele, Vrând, parcă, să mă oprească, Să te vadă prin mine, Să-ți poată
ERAI TRISTĂ ... de COSTI POP în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374761_a_376090]
-
2015 Toate Articolele Autorului Azi am văzut-o cum urca ascunsă Prin seve de copac, tulpini de floare ... Părea că le străbate o 'ntrebare: - Ce e tristețea asta'n noi pătrunsă? Frunzișul clătina fiori de teamă A frunzelor străpunse de rugină Și otrăvite, fără nici o vină, De curgerea clepsidrei de aramă. Revin din zare pale abătute De Cronos, menestrelul nemuririi, Ce-și scrie pe răbojul împlinirii, Nou epitaf al frunzelor căzute. Din flori pândea o frumusețe aspră Ca un regret pentru
RĂTĂCIRI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374768_a_376097]
-
secția de șah a Clubului Sportiv „Rarăul”. De altfel, echipa CSM Rarăul, antrenată de maestrul Mihail Burduja, a câștigat competiția pe echipe. Tot prin această modalitate l-am ascultat, la Vama, făcând o frumoasa prezentare volumului de epigrame „Pete de rugină” - Ed. Rocad Center, Iași, 2011, prin care autoarea, Cătălina Orșivschi, și-a făcut debutul editorial. În fine, nu pot trece cu vederea faptul că pe același Mihail Burduja, la fel de jovial, de prietenos și de meticulos, l-am văzut și l-
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
nr. 2268 din 17 martie 2017 Toate Articolele Autorului PRICEASNĂ Și primăvara scutură, azi, norii, Ce-au căptușit seninul și tot cerul, Nu-i stă-mpotrivă vântul și cu gerul, Nici zborul lin, pe care vin cocorii. Din frunze pier ruginile și fierul, Lumina blândă, doar, trezește zorii, Se dăruiește curcubeul, florii Și-ncepem iar să descifrăm misterul. Dar tot mai grea e vremea, greu și timpul, Iar jocul nu mai e la fel de lesne, Când drumul ni-l închide anotimpul Și
PRICEASNĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375683_a_377012]
-
Și uneori aș vrea să mor. ( Tristețile mă dor). Nu lipsesc din volum: doinele, cântecele de jale, care pun cel mai bine în evidență anumite trăiri, dureri care-și caută un leac. Hai, inimă, la lumină / Nu te-ngropa în rugină!/ Leagă-mi pletele cărunte / Și durerile din frunte!” ( Inimă de dor). * Versurile ” Mi-e dor de focul din priviri, / De nebunia din salcâmi,” reliefează imaginea unei conștiințe entuziaste, dar, de multe ori, neliniștită, purtând un dialog cu lumea, empatizând cu
RECENZIE. CĂLĂTOR PRIN ANOTIMPURI”, AUTOR TITI NECHITA. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379236_a_380565]
-
Cuvântu-i născut în lumină`` lumina înseamnă cunoaștere, deschidere spre Dumnezeu, spre creație. Creația este arta care îi dă o stare de beatitudine: ``Parc-aș pluti în aer, departe de pământ / Într-o poezie cu iz de sulfină``.. (Brumă de rugină). Poemul naturii curge într-un decor al anotimpurilor, iarna, primăvara, vara, toamna o atrag deopotrivă. Splendoarea iernii o fascinează. Nostalgia, încântarea o fac să vibreze într-un spațiu halucinant în care : ``Zăpezile aleargă, iar, năluci / Geru-n zigzag fuge, sclipind stele
O NOUA CARTE DE LIA FILOTEIA RUSE de LIA RUSE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374189_a_375518]
-
Scurgerea lui aduce angoasa pe care eul o destramă : ``Am rupt lanțul fricii``la marginea nopții...(Iubite). În raport cu el rămâne demnă :``Èu alerg spre trecut``.., deși amintirea devine grea :`` Mă ninge arama`` ...``Roata vieții își continuă nestingheritul drum`` (Brumă de rugină). Există un joc al clipei : Zboară timpul parcă-i nebun... Natura se trezește, Tic-tacul ``cenușiu`` răsună ``monoton`` . Există un timp moral, al trecutului și de el se leagă ``Uitarea`` cu filmul amintirilor ce plâng (Ritm de vreme). Stăm sub el
O NOUA CARTE DE LIA FILOTEIA RUSE de LIA RUSE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374189_a_375518]
-
moral, al trecutului și de el se leagă ``Uitarea`` cu filmul amintirilor ce plâng (Ritm de vreme). Stăm sub el, depindem de cronos :: ``Mai lasă-mi o clipă de dulce plăcere, vreme,/ Să beau un strop de nemurire``... (Brumă de rugină). Prezența lui se asociază cu un decor nostalgic în care `` Crengile dau chiot`` ``Răsună, ...vorbește`` ,``lumina-i furată``, lăsând o certitudine``... în dorul meu, Doamne, e vestea așteptată`` (Veste în toamnă). Subtil, amintind de secolul al XIX-lea, introduce tema
O NOUA CARTE DE LIA FILOTEIA RUSE de LIA RUSE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374189_a_375518]
-
apăsătoare, tandră. Se va face un alt țărm la capăt de lume, neștiind de unde va apărea această sirenă. Nimic nu e întâmplător, într-o dimineață oarecare, bolnavă de prăbușire și alean... Numai pe zarea din zare se așază de-acum rugina sărutului, fruct necunoscut, ispititor și ciudat, fascinația lacrimei furișându-se într-o scoică venită de departe, pe când ochii în noi au plâns... Ah, cununi ale dragostei răpuse, tot mai mare îți este neînțelesul! O pace a sufletului ce nu mai
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
acolo, mă rog, o opțiune politică, o nostalgie după trecute vieți de doamne și domnițe (peceriste și pedeseriste). Totuși, totuși: o căldare și-o bidinea ar fi suficiente. Ar mai acoperi, cu astă ocazie, și-o bucățică din pecinginea de rugină ce-a cuprins întregul mastodont. La propriu și, mai ales, la figurat. La cîteva minute după sosirea sa la Iași, după un drum lung, la volan, Regele a ieșit în balconul Primăriei, ovaționat de imensa mulțime din bulevard. Ne-a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
deoarece retribuția nu crește pe măsura majorării prețurilor”, toți apreciind că lipsa produselor agro-alimentare poate fi cauzată tocmai de aceste măsuri ce erau preconizate mai demult. -RUGINĂ NICOLAE, de 47 ani, inginer la Regionala de Căi Ferate Galați (fratele profesorului RUGINĂ, stabilit în S.U.A.), a afirmat că noile prețuri vor afecta viața populației, în special a celei cu venituri mici, pentru că nu este suficientă o creștere a retribuției cu cca. 10-15%, concluzionând că așa se întâmplă în R.P. Polonă, „unde o
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Domnul să-ntîlnească venind la Judecata; însă văpăile-i respinse Tot spre Stîncă; luptatu-s-au zadarnic să Intre-n Mistuire 290 Împreună, căci Omul Mîntuit în Mistuire nu putea intra. Atuncea prins-au Plugul fiii lui Urizen; îl scuturară De rugina vremilor; toate podoabele-i de aur și argint și fildeș Iar străluciră peste nemărginitul cîmp unde toate noroadele Se-ntunecară că Țarina în despărțitele cîmpii părăginite în care buruiana 295 Triúmfă în ruina-i; ei luat-au hamurile De pe zidurile-albastre
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Blake menționează un "plug de fier" ("plow of iron") tot în Vala (ÎI, 70). Totuși, în Vala IX, 290-294 aflăm că acest plug are "podoabe" de aur, argint și fildeș: "Atuncea prins-au Plugul fiii lui Urizen; îl scuturară / De rugina vremilor; toate podoabele-i de aur și argint și fildeș / Iar străluciră peste nemărginitul cîmp unde toate noroadele / Se-ntunecară că Țarina în despărțitele cîmpii părăginite [...]". Astfel, semnificația să este una compozita: este un instrument al războiului (este de fier
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
de trândăvie și de disoluțiune”, chiar nume ilustre. Numai că, mobilizați de duhul Întemeierii unei țări moderne, „s-au pus serios pe studii și au adus mai În urmă țării servicii Însemnate”. „Multe idei moderne am Împlântat În spirite; multă rugină am curățat de pe mulți.” Ion Ghica trăiește anii ’30 ai veacului al XIX-lea la Paris, alături de Iancu Filipescu, Niculae Cantacuzino, Alecsandri, Alecu Cuza. Moldoveni și munteni, ei se descoperă frați: „Ce revelațiune! Eram toți români!”. Români, dar nu și
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
pietricică rotundă, netedă și plăcută la pipăit. Pe hârtie erau însemnate nume pe care, neștiutori, le luasem drept enigmatice denumiri mineralogice: Fécamp, La Rochelle, Bayonne... Într-una dintre învelitori, am descoperit chiar o bucățică feroasă și aspră cu urme de rugină. Am crezut că citeam numele acelui metal ciudat: „Verdun”... Mai multe piese din colecția aceea au fost astfel despuiate. Când a intrat bunica, jocul luase de câtva timp o întorsătură mai agitată. Cele care ni se păreau urâte - ca „Verdun
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
limbaj și poreclele care nu trec niciodată dincolo de pragul casei, argoul ei intim. Imaginea bunicii noastre era întrețesută cu aceste ciudățenii anodine - originalitate în ochii unora, extravaganță pentru ceilalți. Până în ziua în care am descoperit că o pietricică acoperită de rugină putea face să-i mijească lacrimile printre gene și că franceza, graiul nostru de acasă, putea - prin vraja sunetelor sale - să smulgă din apele negre și vijelioase un oraș legendar care se trezea încet la viață. Dintr-o doamnă de
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Trași la patru ace, cu privirea semeață și cu încălțările bine lustruite - războiul își relua aerul de paradă. Se afla oare printre ei și ostașul care avea să strecoare în mâna Charlottei o pietricică maro, schija de obuz acoperită de rugină? Erau oare îndrăgostiți? Logodiți? Întâlnirea aceea nu a schimbat cu nimic hotărârea Charlottei, luată cu mulți ani înainte. La prima ocazie ivită, ocazie miraculoasă, a plecat în Rusia. Nu exista încă nici o legătură cu țara aceasta devastată de războiul civil
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
a sloiurilor, duceau la vale bărcile, copacii smulși și chiar izbe cu pisici cățărate pe acoperiș... Iar eu vorbeam despre turniruri și cavaleri (tocmai aflasem că războinicii de odinioară, când își scoteau coiful după o întrecere, aveau obrazul acoperit cu rugină: fier amestecat cu sudoare; nu știu de ce, dar amănuntul acela mă exalta chiar mai mult decât însuși turnirul...), da, îi vorbeam despre trăsăturile virile reliefate de dârele roșietice și despre tânărul viteaz care suna de trei ori în cornul lui
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
slab, Căci în inimi e cetatea, bade Gruie Basarab. 3 2254 Între mâni împlătoșate răzimând a sale tîmple: "De-om muri - întreabă jalnic - oare ce-o să se întîmple? " 2276 - De-om muri, atâta rău. Iară platoșele noastre sunt mâncate de rugină {EminescuOpVIII 233} MIRA 2254 [PERSOANELE MIHAI VODĂ Domnul Tării Românești TOMA NOUR - HILARIU - POPA agentul lui Mihai MIRON-ȘTEFAN fiul lui Toma Nour MAGDALINA-ADINA țiitoarea lui leremia Vodă MIRA fiica lui Ieremia Vodă IEREMIA VODĂ MOVILĂ Domnul Moldovei ZAMOISKI mare cancelar
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-mi se-mbată d-o primăvară caldă Și-un cântec trece aspru prin visele-mi de jar Cum vântul trece-n freamăt prin codrii de stejar... Să cânt cum leul rage?... Să cînt!.. Zdrobita liră! {EminescuOpVIII 264} Din coardele-n rugină odat-ncă respiră Un cântec de-o sublimă, senină disperare Precum scapără raze întunecata mare O dată încă-n viață să mă-nec în lumină, Să caut armonia a sferelor senină În inima-mi zdrobită... și-apoi să mor... Să mor, Să
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
a săvârșirii păcatului de către noi ar fi și „lipsa de Dumnezeu”, lipsa preocupărilor spirituale. Când cineva a gustat din dulceața comuniunii cu Dumnezeu, nu se mai întoarce la dulceața amăgitoare și ieftină a păcatelor. Focul dragostei de Dumnezeu va opri rugina păcatului pe care vrea diavolul să o introducă în inima noastră. Prin păcat noi ne înstrăinăm de Dumnezeu, iar prin pocăință, prin fapte bune, prin dobândirea virtuților și prin primirea Sfintelor Taine ne apropiem de Dumnezeu și ne unim cu
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
a sabota economia Israelului.28 În anii 1980, Irakul a cercetat grâul acoperit cu tăciune și variola cămilei pentru a produce arme biologice.29 De asemenea, în anii 1980, Uniunea Sovietică a transformat în armă tăciunele grâului și al secarei, rugina grâului, Febra Porcină Africană, Pesta Bovină.30 Un atac biologic care țintește agricultura, așadar, trebuie să fie privit ca un eveniment cu probabilitate mare, și să primească atenția pe care o merită ca un risc grav pentru securitatea națională. În
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
steaua ce au revărsat-o nu mai există, astfel din zarea trecutului mai ajunge o rază de glorie până la noi, pe când cauza acestei străluciri, tăria sufletească, credința, abnegațiunea nu mai sunt. Degeaba pitici moderni ar îmbrăca zalele lor mâncate de rugină daca nu pot umplea sufletele cu smerirea și credința celor vechi. Ci nu de ei poate fi vorba când discutăm ceea ce se petrece în zilele noastre; nu virtuțile lor de eroi și de sfinți pot fi măsura virtuților confiscate ale
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a săvârșirii păcatului de către noi ar fi și „lipsa de Dumnezeu”, lipsa preocupărilor spirituale. Când cineva a gustat din dulceața comuniunii cu Dumnezeu, nu se mai întoarce la dulceața amăgitoare și ieftină a păcatelor. Focul dragostei de Dumnezeu va opri rugina păcatului pe care vrea diavolul să o introducă în inima noastră. Prin păcat noi ne înstrăinăm de Dumnezeu, iar prin pocăință, prin fapte bune, prin dobândirea virtuților și prin primirea Sfintelor Taine ne apropiem de Dumnezeu și ne unim cu
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]