714 matches
-
25%, ipotecând palatul și moșia Ruginoasa. Din cauza faptului că debitorul nu a putut achita ratele la termenele stabilite, banca a scos moșia Ruginoasa la licitație. În anul 1862, domnitorul Alexandru Ioan Cuza al Principatelor Unite a cumpărat la licitație moșia Ruginoasa de la Banca Moldovei, dorind să-l transforme în reședință de vară. El a depus la 13/25 ianuarie 1862 prețul de 52.011 galbeni, după cum confirmă Curtea de Întărituri, iar apoi actele de proprietate s-au încheiat la 16/28
Palatul Cuza de la Ruginoasa () [Corola-website/Science/300152_a_301481]
-
Cuza a comandat unei firme din Paris, la 19 noiembrie 1863, piese de mobilier în valoare de 61.909 franci, actul de comandă păstrându-se astăzi la Biblioteca Academiei Române. Mobilierul comandat a fost adus în iarna anului 1864-1865. Palatul de la Ruginoasa a fost inaugurat oficial de către domnitorul Cuza, cu prilejul sărbătorilor de Paști din aprilie 1864, când acesta a sosit aici împreună cu Al. I. Cantacuzino, Nicolae Pisoski și Baligot de Beyne. În septembrie 1864, el sosea din nou la palat, unde
Palatul Cuza de la Ruginoasa () [Corola-website/Science/300152_a_301481]
-
a continuat activitatea la palat în acea perioadă, făcând numiri de prefecți și luând măsuri pentru muncile agricole de toamnă. Plecat în exil în anul 1866 după ce fusese obligat să abdice, domnitorul a continuat să se îngrijească de moșia de la Ruginoasa. El a arendat moșia în anul 1866 cu 5.000 galbeni pe an, pentru a face rost de bani cu care să se întrețină în exil. În același timp, el a refuzat să preia un capital de 500.000 de
Palatul Cuza de la Ruginoasa () [Corola-website/Science/300152_a_301481]
-
refuzat să preia un capital de 500.000 de franci, depuși la Banca Rotschild de noua conducere din Principate. Fostul domnitor a murit la 3/15 mai 1873 în orașul Heidelberg (Germania), iar rămășițele sale pământești au fost aduse la Ruginoasa, potrivit ultimei sale dorințe, fiind înmormântate la 17/29 mai 1873 într-un cavou amenajat lângă biserică. Osemintele domnitorului au fost strămutate de mai multe ori: în anul 1907 au fost puse în cripta amenajată în biserică, într-o cutie
Palatul Cuza de la Ruginoasa () [Corola-website/Science/300152_a_301481]
-
strămutate de mai multe ori: în anul 1907 au fost puse în cripta amenajată în biserică, într-o cutie de argint așezată într-un sicriu de stejar; în primăvara anului 1944 au fost scoase din biserică de către un soldat din Ruginoasa și duse la Mănăstirea Curtea de Argeș; apoi, în anul 1946, au fost depuse în Biserica Trei Ierarhi din Iași, unde s-a amenajat o criptă. După înmormântarea fostului domnitor, Elena Cuza a luat decizia de a se muta la Paris împreună cu
Palatul Cuza de la Ruginoasa () [Corola-website/Science/300152_a_301481]
-
a putea să le ofere copiilor săi o educație aleasă. Acolo, Alexandru, fiul cel mare, a urmat Facultatea de Drept și unele cursuri de istorie. Baligot de Beyne a murit în 1882, iar apoi Elena Cuza s-a întors la Ruginoasa. Cei doi fii ai domnitorului (din relația cu principesa Maria Obrenovici) au murit la scurtă vreme unul de celălalt. Dimitrie Cuza (1864-1888), fiul mai mic, s-a sinucis la Paris în anul 1888 din dragoste pentru o franțuzoaică de moravuri
Palatul Cuza de la Ruginoasa () [Corola-website/Science/300152_a_301481]
-
cu principesa Maria Obrenovici) au murit la scurtă vreme unul de celălalt. Dimitrie Cuza (1864-1888), fiul mai mic, s-a sinucis la Paris în anul 1888 din dragoste pentru o franțuzoaică de moravuri ușoare, corpul său neînsuflețit fiind adus la Ruginoasa de către Elena Cuza și înmormântat la dreapta tatălui său. Fiul mai mare, Alexandru Cuza, bolnav de miocardită severă, s-a căsătorit în 1889 cu Maria Moruzzi (1863-1921), fiica lui Alecu Moruzi și a Adelei Sturdza și a plecat în călătorie
Palatul Cuza de la Ruginoasa () [Corola-website/Science/300152_a_301481]
-
de nuntă la Madrid. Acolo s-a îmbolnăvit de ftizie și și-a făcut testamentul în favoarea soției sale, murind apoi la puțin timp în anul 1890. Cei doi soți fuseseră căsătoriți doar șase luni. Alexandru Cuza a lăsat moșia de la Ruginoasa soției sale, Maria Moruzzi, strănepoată a domnitorului fanariot ce-l ucisese pe Ioniță Cuza, un străbun de-al lui Alexandru Ioan Cuza. Existând neînțelegeri cu nora sa, Doamna Elena Cuza a părăsit palatul și s-a stabilit la Iași, unde
Palatul Cuza de la Ruginoasa () [Corola-website/Science/300152_a_301481]
-
de binefacere. Maria Moruzzi a avut o idilă cu Ionel I.C. Brătianu, proaspăt inginer de căi ferate, întors de la studii de la Paris și aflat în stagiatură la construcția căii ferate Pașcani-Iași. Ea l-a invitat să locuiască în palatul de la Ruginoasa și a rămas însărcinată cu acesta. Maria Moruzzi s-a căsătorit cu Brătianu în capela castelului, cei doi divorțând în aceeași zi ("căsătoria-divorț de la Ruginoasa"). Din această legătură s-a născut la 3 februarie 1898, chiar în palat, un fiu
Palatul Cuza de la Ruginoasa () [Corola-website/Science/300152_a_301481]
-
stagiatură la construcția căii ferate Pașcani-Iași. Ea l-a invitat să locuiască în palatul de la Ruginoasa și a rămas însărcinată cu acesta. Maria Moruzzi s-a căsătorit cu Brătianu în capela castelului, cei doi divorțând în aceeași zi ("căsătoria-divorț de la Ruginoasa"). Din această legătură s-a născut la 3 februarie 1898, chiar în palat, un fiu, Gheorghe I. Brătianu (1898-1953), viitorul istoric. Maria Moruzzi a fost dată în judecată de Doamna Elena Cuza, ce se retrăsese la Piatra Neamț, și a pierdut
Palatul Cuza de la Ruginoasa () [Corola-website/Science/300152_a_301481]
-
a născut la 3 februarie 1898, chiar în palat, un fiu, Gheorghe I. Brătianu (1898-1953), viitorul istoric. Maria Moruzzi a fost dată în judecată de Doamna Elena Cuza, ce se retrăsese la Piatra Neamț, și a pierdut procesul, părăsind Palatul de la Ruginoasa. Ea s-a mutat la Iași, unde a locuit în Casa Pogor. Ca urmare a dispozițiilor testamentare ale lui Al. I. Cuza, moșia și palatul de la Ruginoasa au fost donate Spitalului "Caritatea" din Iași, ce a amenajat în palat un
Palatul Cuza de la Ruginoasa () [Corola-website/Science/300152_a_301481]
-
Cuza, ce se retrăsese la Piatra Neamț, și a pierdut procesul, părăsind Palatul de la Ruginoasa. Ea s-a mutat la Iași, unde a locuit în Casa Pogor. Ca urmare a dispozițiilor testamentare ale lui Al. I. Cuza, moșia și palatul de la Ruginoasa au fost donate Spitalului "Caritatea" din Iași, ce a amenajat în palat un spital de copii “Cuza-Vodă”. O parte din mobilier a fost donat Muzeului Militar. În cursul primului război mondial, Palatul de la Ruginoasa a servit ca spital militar. Începând
Palatul Cuza de la Ruginoasa () [Corola-website/Science/300152_a_301481]
-
I. Cuza, moșia și palatul de la Ruginoasa au fost donate Spitalului "Caritatea" din Iași, ce a amenajat în palat un spital de copii “Cuza-Vodă”. O parte din mobilier a fost donat Muzeului Militar. În cursul primului război mondial, Palatul de la Ruginoasa a servit ca spital militar. Începând din 1936, el a intrat în proprietatea Regiei C.F.R., ce a amenajat aici un spital T.B.C. Degradarea edificiului începută după transformarea acestuia în spital a fost accentuată de cel de-al doilea război mondial
Palatul Cuza de la Ruginoasa () [Corola-website/Science/300152_a_301481]
-
celui de-al doilea război mondial, din el rămânând doar câteva ziduri de incintă și bucăți ruinate de pereți. În următorii 20 de ani, ruinele au stat în ploaie și zăpadă, iar locuitorii au luat piatră din ruine. Complexul de la Ruginoasa a fost reconstruit în perioada 1967-1978, fiind refăcut palatul propriu-zis, o parte din zidul de incintă și doar un bastion în partea de nord-vest. S-a reușit integrarea în ansamblul muzeistic a doar 13 ha din cele 27 ha pe
Palatul Cuza de la Ruginoasa () [Corola-website/Science/300152_a_301481]
-
Cuza le-a comandat renumitei firme pariziene P.P. Mazaroz Ribaillier. Întreprinderea de Stat Decorativa din București a refăcut o comodă circulară după original. În palat au fost reconstituite următoarele încăperi: Construit în stilul neogotic, inspirat de romantismul german, Palatul de la Ruginoasa este asemănător cu Palatul Sturdza de la Miclăușeni. Palatul este o clădire de formă pătrată cu un etaj, având cele patru fațade aproape simetrice, cu peroane largi și drepte și balcoane pe toate laturile sprijinite pe lespezi de piatră. Odinioară el
Palatul Cuza de la Ruginoasa () [Corola-website/Science/300152_a_301481]
-
consemnează în aceeași plasă, având 2504 locuitori în satele Cârligu, Corhana, Dulcești, Roșiori, Brițcani și Poiana. În 1950, comuna a fost transferată raionului Roman din regiunea Bacău. În 1968, ea a trecut la județul Neamț și a inclus și satele Ruginoasa și Bozienii de Sus de la fosta comună Bozieni-Balș, desființată. Cele două sate s-au separat din nou în 2003, formând comuna Ruginoasa. Șapte obiective din comuna Dulcești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monumente de interes
Comuna Dulcești, Neamț () [Corola-website/Science/301631_a_302960]
-
raionului Roman din regiunea Bacău. În 1968, ea a trecut la județul Neamț și a inclus și satele Ruginoasa și Bozienii de Sus de la fosta comună Bozieni-Balș, desființată. Cele două sate s-au separat din nou în 2003, formând comuna Ruginoasa. Șapte obiective din comuna Dulcești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice: situl de „la Grădinărie” (2 km vest de satul Dulcești) cuprinde urmele unor așezări din
Comuna Dulcești, Neamț () [Corola-website/Science/301631_a_302960]
-
Brăești este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Brăești (reședința), Brătilești, Goidești, Ivănețu, Pârscovelu, Pinu și Ruginoasa. Comuna se învecinează cu comuna Chiliile la est, la sud și sud-vest cu comunele Odăile, respectiv Bozioru, la nord-vest cu Gura Teghii și cu comuna Lopătari la nord-est. În vecinătatea localității Brăești se află mănăstirea Pinul. Aflată în zona montană
Comuna Brăești, Buzău () [Corola-website/Science/300798_a_302127]
-
albia în gresia dealurilor Leordețului. Apoi străbate Odăile, Bozioru și Cozieni urmând ca în comuna Pârscov să se verse în râul Buzău, cea mai mare apă din regiunea Subcarpaților de curbură. Afluent al Bălănesei, Pârscovelul (apă dulce) curge prin satul Ruginoasa și are numeroși afluenți feruginoși și sulfuroși. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Brăești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,83%). Pentru 4
Comuna Brăești, Buzău () [Corola-website/Science/300798_a_302127]
-
se mai păstrează și astăzi denumirile așezării grupate a familiilor: Croitorii, Popoiegii, Podoșii, Ciuculanii, Vasilcarii, și Zigarii. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Brăești făcea parte din plaiul Pârscov al județului Buzău, fiind formată din cătunele Brăești, Pinu și Ruginoasa, totalizând 1500 de locuitori. În comună funcționau 3 biserici ortodoxe (dintre care una a mănăstirii Pinu) și 8 mori de măcinat. În aceeași perioadă, în zona înaltă a comunei mai era organizată și comuna Goidești, formată din satele Goidești, Brătilești
Comuna Brăești, Buzău () [Corola-website/Science/300798_a_302127]
-
un monument de tip sit arheologic. Celelalte două monumente sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului”, cu clopotnița ei, din satul Ivănețu, datează din anii 1800-1820; celălalt este biserica de lemn „Sfântul Vasile” din satul Ruginoasa, cu clopotnița ei, ele datând din 1858. În comună sunt 8 instituții de învățământ: în satele Brăești și Brătilești 2 grădinițe și 2 școli cu ciclu gimnazial, iar la Ruginoasa și Goidești 2 școli cu ciclu I - IV și 2
Comuna Brăești, Buzău () [Corola-website/Science/300798_a_302127]
-
1800-1820; celălalt este biserica de lemn „Sfântul Vasile” din satul Ruginoasa, cu clopotnița ei, ele datând din 1858. În comună sunt 8 instituții de învățământ: în satele Brăești și Brătilești 2 grădinițe și 2 școli cu ciclu gimnazial, iar la Ruginoasa și Goidești 2 școli cu ciclu I - IV și 2 grădinițe.
Comuna Brăești, Buzău () [Corola-website/Science/300798_a_302127]
-
mai ales asupra lui Leon Botosineanu, care administra Moară satului din coadă iazului de pe Somuz cât și asupra celor câțiva evrei speculanți din sat. De asemenea, țăranii răsculați au atacat trenul care transportă spre închisoarea Tâmpești (Fălticeni) țăranii arestați în Ruginoasa, eliberandu-i. 1910 - S-a înființat Bancă Populară "Albina", care a existat până în 1948, când a fost desființată de autoritățile comuniste. 1912 - Recensământul din acest an menționează în Dolhestii Mari: "522 clădiri locuite și 32 nelocuite, 547 menaje, 1183 bărbați
Dolheștii Mari, Suceava () [Corola-website/Science/301947_a_303276]
-
agrement și odihnă și alte puncte de atracție turistică oferite de frumusețile naturale ale zonei, în sezonul estival. Satul de vacanță Vârtop oferă posibilitatea practicarii sporturilor de iarnă în sezonul rece și drumeții pe trasele turistice din zonă, peșteri, Groapă Ruginoasa, Pietrele Negre, etc. În perioada 2000-2010 s-a înregistrat o creștere continuă a capacității de cazare existente ca urmare a sporirii numărului pensiunilor turistice rurale. Aceasta se explică prin dorința localnicilor de a-si porni propria afacere în vederea obținerii unor
Nucet () [Corola-website/Science/300515_a_301844]
-
Gheorghe (George) I. Brătianu (n. 3 februarie 1898, Ruginoasa, județul Iași - d. 23/27 aprilie 1953, Sighetu Marmației) a fost un istoric și om politic român, profesor universitar, membru al Academiei Române, victimă a regimului comunist din România. Gheorghe (George) I. Brătianu s-a născut la 21 Ianuarie 1898, la
Gheorghe I. Brătianu () [Corola-website/Science/297964_a_299293]