3,819 matches
-
poezie asupra unui câne hârâitor, românește, c-o expresie trivială, "șarlă", aluzie evidentă la numele francez al principelui, Charles; în acea poezie i se dă cânelui sfatul să treacă granița cu coada-ntre picioare. Și celelalte publicații ale acestui domn sânt de același soi. Trebuie să cerem scuze cititorilor "Gazetei generale" că pomenim asemenea lucruri, dar citarea lor va fi numaidecât motivată prin următoarea indicație: după retragerea lui Catargiu, acest d. Orășanu a fost propus de ministerul Brătianu să fie decorat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
acum, 2 (14) noiemvrie 1880, stă în "Monitor" că e numit adiutant personal al Domnului în locul unui colonel mai vechi și credincios, care, ce-i dreptul, nu s-a ocupat nicicând cu politica. Față cu toate faptele acestea, cari nu sânt izolate și pe lângă cari se pot cita multe altele încă din administrația ministerului actual, avem dreptul să întrebăm: iar vor radicalii să-l împingă pe Domn încet-încet la abdicare, ca acum zece ani, sau lucrurile acestea se-ntîmplă cu liberul consentiment
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
arta de-a parveni sau de-a trăi fără compensație din munca altora, spiritul cel mai onest ajunge la momentul fatal de cumpănă în care înclină a crede că în asemenea vreme și-n așa generație însușirile rele ale oamenilor sânt titluri de recomandație. E o atmosferă febrilă în țară, în care până și spiritele cele mai liniștite se simt gonite parecă din urmă de un demon nevăzut, demonul câștigului fără muncă, demonul american al prădării neomenoase, începînd cu istovirea pământului
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
guvern, pe de alta centralizare, extremă centralizare, care să facă a atârna miile și iarăși miile de izvorașe ale bugetelor și ale averii publice de victoria, pretinsă politică, din centru. Față dar cu această lume în care corupția, ignoranța, vicleșugul sânt aproape condiții de existență, față c-o lume în care miniștrii nu au sfiala de-a cruța pe Domn de decrete de numire în cari figurau oameni vinovați de înaltă trădare și pasquilanți de cea mai rea specie, ce-i
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
zece ani ce se dă acestei convenții. Amândoi au insistat a arăta că convenția austro-romînă, fiind făcută într-un timp în care ni se contesta dreptul d-a încheia un tractat de comerț, pe când nu eram liberi a discuta cari sânt vederile noastre în privința bazelor pe care voim s-așternem sistemul nostru vamal în legătură cu un sistem economic, am fost siliți, pentru a câștiga această libertate, să facem concesii spre a afirma dreptul nostru de-a încheia tractate. Unele puteri ne contestau
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
concluzii în comun acord, însă le-au luat numai spre știință, ad referendum, pentru a le așterne guvernelor lor respective, spre a primi instrucțiuni nouă și a se ajunge în sesiunea viitoare la deciziuni definitive. Aceste concluzii luate spre știință sânt după depeșa de ieri, următoarele: s-a admis în principiu crearea unei Comisii Mixte, cu toată opunerea delegatului Român și a celui bulgar; s-a admis asemenea prezidenția permanentă a Austro-Ungariei în această Comisie. Cu toate acestea, câțiva delegați - cari
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a supăra pe cineva. Un articol privitor la România se-ncheie astfel: Imprudența politicei interne a ungurilor față cu românii austriaci nu prea e făcută a favoriza o prevenitoare mergere împreună a României libere cu Austria. Dar toate dificultățile acestea sânt mici și trecătoare pe lângă scopul mai mare și permanent; dac-ar exista numai din amândouă părțile voința statornică în esență, forma confirmării ei va trebui să se afle. [ 25 decembrie 1880] ["NEDEPRINȘI A FACE FRAZE... Nedeprinși a face fraze, am
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
astfel cu cunoștința celor trecute. În realitate epoca de dezarmare nu e tocmai atât de veche cum admite "Romînul". Matei Basarab avea încă 150 000 de oameni armați, mai mult adecă decât poate da azi România întreagă, și de atunci sânt douăsute patruzeci de ani. De la bătălia de la Zărnești, în care Constantin Basarab Brâncoveanu a bătut oștirea austriacă de sub generalul Haissler, sânt chiar numai 190 de ani. E prea adevărat însă că imediat după Constantin Vodă vine epoca d-lor C.
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
avea încă 150 000 de oameni armați, mai mult adecă decât poate da azi România întreagă, și de atunci sânt douăsute patruzeci de ani. De la bătălia de la Zărnești, în care Constantin Basarab Brâncoveanu a bătut oștirea austriacă de sub generalul Haissler, sânt chiar numai 190 de ani. E prea adevărat însă că imediat după Constantin Vodă vine epoca d-lor C. A. Rosetti, Cariagdi, Bosnagi etc. și aceea în adevăr a fost pentru noi românii o epocă de dezarmare, de robie și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
poate produce și prin fapte bune. Un principe care vrea să se ție pe tron nu trebuie să facă fapte bune, căci dacă. masa poporului său sau a armatei sale sau cei de cari are trebuință pentru a se mănținea sânt stricați el trebuie să urmeze înclinările lor și să-i mulțumească, lucru pentru care faptele cele mai onorabile sânt adesea pernicioase. Cine, pentru a se mănținea, crede a avea nevoie de Caradale, Costinești, Mihălești, ș. a., oricât de corupți ori de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fapte bune, căci dacă. masa poporului său sau a armatei sale sau cei de cari are trebuință pentru a se mănținea sânt stricați el trebuie să urmeze înclinările lor și să-i mulțumească, lucru pentru care faptele cele mai onorabile sânt adesea pernicioase. Cine, pentru a se mănținea, crede a avea nevoie de Caradale, Costinești, Mihălești, ș. a., oricât de corupți ori de ignoranți ar fi ei, trebuie să le facă cheful chiar dac-ar ști că asupra acestui chef piere un
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu anume misiunea de-a achita pe d. S. Mihălescu și se vede că vom avea încă multe de aceste de înregistrat. Oricine care are privirea câtuși de puțin limpede va vedea că toate neajunsurile statului nostru, colosala datorie publică, sânt sau direct introduse de partidul frazei sau urmări neapărate a răstimpurilor cât acest partid a stat la putere. Reteveiul e tatăl bâtei electorale, concesia Stroussberg și gestiunea financiară din anul 1867 - părinții colosalei datorii publice. Abuzurile roșiilor au necesitat abuzuri
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a fost de-ajuns ca la 1866 să fiți un an la putere ca să-ncărcați un biet stat de plugari cu datorii de sute de milioane. Ați creat o cauză permanentă de mizerie și vă mirați că urmările acelei cauze sânt asemenea permanente? Nu lungimea timpului, ci ceea ce unul în acel timp a făcut, va să zică actele sale, sânt cauze determinante pentru evenimentele viitorului. Imediat după venirea M. Sale în țară, d. Brătianu a stat puțin la putere. Cu toate acestea, abstracție
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
s-au format comisiile de recensimînt. D. I. Codrescu a spus de unde au fost recrutați membrii acestor comisii. S-a cerut de la primarii sătești ca să dea ei funcționari pentru facerea recensimîntului. Primarii se-nțelege că nu dispuneau decât de Costineștii-crisalide. Costineștii-crisalide sânt ajutori de ajutori de scriitori comunali, [un] adevărat bici dumnezeiesc pe bietele comune rurale. Nu e minune deci daca recensimîntul a ieșit cum a ieșit, daca, după declarația d-lui Brătianu însuși, în județul Argeș s-a evaluat venitul pogonului
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
unui asemenea fenomen și dacă le cercetăm spre binele tuturor, spre binele d-lui Brătianu îndeosebi le cercetăm. Oricât de neagră ar fi intenția faptei, trebuie să recunoaștem că guvernul d-lui Brătianu a creat atmosfera în care asemenea fapte sânt posibile, în care autorii lor găsesc o legitimare a scopurilor lor. {EminescuOpXI 471} 27. ["DEȘI REPROBĂM... Când vedem un om ce, după propria lui mărturisire, a luat parte la o conspirație și care, după știința tuturor, a fost capul unei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
suveranitate și toată țara se risipi în mici state în miniatură. Atunci muri Chior Mehmed. Urmașul său a fost tot din familia Bușatlia, anume Mahmud, supranumit "Cel Negru", Cara Mahmud. Tradițiunea albaneză a păstrat aproape intactă imaginea acestui om estraordinar. Sânt cam o sută de ani de atunci de când Cara Mahmud deveni domn feudal în Albania de nord. Ambiția lui îi inspiră de timpuriu ideea de-a se proclama independent de Poartă și Domn suveran al Albaniei. Dar pentru aceasta îi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu toarțe de aur. Ritualul acestei "mese a morții" are o măreție homerică, de conclav de umbre venerate: "Vor mai bine-o moarte crudă decât o viață sclavă Toarnă-n țestele mărețe vin și peste el otravă, Și-n tăcerea sânt-a nopții ei ciocnesc, vorbesc și râd." Vedem în râsul ducilor daci (dincolo de efectul regizoral de spaimă și uimire asupra Cezarului roman), prin aerul mortuar dintre arcurile și bolțile cetății, germenii puterii vieții: dacă cel "ce-n visu-i plânge" și
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
că la munte, unde sunt oi bârsane, se confecționa „postav gros”. În mănăstiri, „care au oi roșii, se produce postavul natural roșu sau șaiac, în ținuturile de gios se produce aba sau postavul de lână de capră. La Huși, unde sânt oi țigăi și unde se află boiangerii, se produce postav de o calitate mai fină, numit sumăieș și care se boiește cu deosebite culori...”. Numai la Tg. Neamț, câteva case produceau „sute de mii de coți de suman”. Așadar, Moldova
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
industria de prelucrare și, către sfârșitul celui de-al șaselea deceniu al secolului trecut, la iluminare. Exploatarea petrolului în acea perioadă s-a făcut, dată fiind slaba dezvoltare a forțelor de producție, „numai în unele regiuni privilegiate, unde zăcămintele nu sânt prea adânci și unde infiltrațiunile de apă lipsesc în general”. Extragerea petrolului se efectua în zona marginală a fleisului moldovenesc, în ținutul Bacău și îndeosebi în regiunea Lucăcești-Zemeș, unde existau sate întregi ai căror locuitori practicau, ca îndeletnicire principală, exploatarea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și cavaleriei (de Chrzanowski), traducere pe care a înmânat-o ministrului de război. Rezultatul, nota cu satisfacție nelipsită de o vanitate prea mare în acele împrejurări: azi au venit la mine doi tineri ofițeri ca aghiotanți ai colonelului Zablocki: „Așadar, sânt colonel !”. Printr-o altă scrisoare, tot din aceeași zi (26 iulie), ei cerea agenției polone din Constantinopol să-i mijlocească trimiterea unor lucrări privitoare la instrucția militară și fortificații și instrumente topografice. Făcând bilanțul misiunii sale în Țara Românească, Zablocki
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
3 Dec.1976 (L) Kleiber Teatro alla Scală di Milano Domingo, Freni, Cappuccilli Music and Arts, Myto, Exclusive 1977 (S) Solti Wiener Phil. Cossutta, Price, Bacquier Decca 1977 (S) Levine Național Phil. Domingo, Scotto, Milnes RCA 13 Iulie 1978 (L) Sânți Orch. et Ch. du Théătre Național de l'Opéra de ParisDomingo, Price, Paskalis Bella Voce BLV 2 Sept. 1981 (L) Kleiber Teatro alla Scală di Milano Domingo, Tomowa Sintow, Carroli Artists 434 Ian. 1983 (L) Elder English Național Opera Craig
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
asimilată și vechea terminologie păgână, Născătoarea de Dumnezeu îmbracă aspecte particulare în spiritualitatea românească, iar L. Blaga se-ntreba: "Nu devine Maica Domnului uneori o zeiță a fertilității" ? O dată cu dezvoltarea cultului martirilor, printre ruralii nord-dunăreni, după 350, se generalizează termenul sânt din latinul sanctus. Sunt și alte vocabule specifice universului spiritual păgân care au contribuit la închegarea terminologiei creștine românești, în teritoriile Moesiei Inferior (Dobrogea) și Dacia: monumentum mormânt, tacere a tăcea, comendare -a comânda, basilica -biserică, Domine Deus Dumnezeu. Concluzie
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
-ngrozitoarei * armii - pe acel sigil Cu care istoria nențeleasă, veche Pecetluit-a-n cartea lumei soarta Popoarălor?... Azi toți o știu... Învinsul Desfășură puteri atât de mari Încât povestea neamului de dac Pătrunde cartea, filele ei vechi, Ca-ntunecos și sânt de mântuire Mit *... La soarta noastră * Popoare-ntregi privesc ca la o stea. Ieri încă slabi... astăzi se grămădește Evul întreg în brațul nostru fier... Eu am fost puntul care-n marea lumei Cea liniștită m-am mișcat - și marea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nalte brațe Ducând pieirea țării înmormîntează... Azi un diluviu, mîne-o murmuire, O armonie care capăt n-are, Astfel e-a ei întunecată fire, Astfel e sufletu-n antica mare. Ce-i pasă ce simțiri o să vă-nspire, Indiferentă... solitară... mare! Astfel sânt dacii: luptă... ș-apoi piere! I[AROMIR] Și noi vrem luptă, dară nu pieire. Și, dacă cerul soarta * o constelă * Asupr-unui popor, nu-l turburăm. D[ECEBAL] Știi tu ce sânt acei pe care-i aperi, Acei romani?... Ei sânt
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-ai tu gladiatorii, oameni... Oameni ca ei, ca noi... ba chiar de-ai noștri Că vezi apoi acel popor disculț, Nepăsător și schimbăcios și rud, Ce să adună de privesc râzând Cum c-animale luptă între ei Gladiatorii sclavi... ce-adesa sânt Feciori de regi a căror singură Nenorocire-a fost bravura-n luptă, Ce nu au altă vină pe-ăst pământ Decât c-au fost ceea ce-au fost... Văzut-ai Tu un triumf?... Văzut-ai regi bătrâni, Frânți obosiți, adânc
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]