998 matches
-
duci, Mă mir iarna ce mănânci. - Ia! mănânc muguri de fag, Beu apă de pe sfîrlag Și cânt codrului cu drag. - Ți-am plătit să-mi cânți un an, Nu mi-ai cântat nici de-un ban, Căci tu vii la Sânziene Și pleci la mijlocul verii 230 Cîtu-i codru de frumos Tot îi cade frunza jos. 231 Măi ciobane de la oi, Măi ciobane măi, 239 {EminescuOpVI 240} Tu n-ai grijă nici nevoi, Măi ciobane măi. Tu cânți noaptea din cimpoi Cu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
de foc” al Bucureștilor și că pe 5 august curent va trece pe la mine dl. Cătălin Manole - reporter la Formula As. Am pregătit volumele 2 și 3 pentru cel ce mă vizita, urmând să-i dau același volume și d-nei Sânziana Pop. Am pregătit totul cu autografele necesare, dar nici pe ziua de astăzi și nici în ziua următoare nu mi-a sosit cel așteptat cu atâta bucurie. În orele serii am primit telefon de la d-na prof. Ana... din Paris
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
și bătrânii Spun la geam povestea pâinii. Mai înalt decât înalții, Crește într-o zi cât alții Nu pot crește într-un an; E un mare năzdrăvan Și coboară pe hârzob, Iar pe zmei îi face zob. Părul ca de sânziană, Ochi albaștri de cicoare, Trup de salcă mlădios, S-a-ntâlnit într-o poiană, Dimineața, pe răcoare, Cu viteazul Făt-Frumos. El, în două-trei cuvinte, Îți găsește o scofală; Dacă e pe păcăleală, Nimeni nu i-o ia-nainte. Vă aduc acum aminte
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
Și tu o știi. Cine este, dragi copii? Numai primăvara vin, Pleacă toamna-n loc străin Și duc doruri mari cu ele Printre nouri, printre stele? Spice coapte i-s sprâncene, Ochii ei ard de lumină, Părul i-i de sânziene, Pare toată o stupină. Prin livezi șl pe ogoare E atotstăpânitoare. Mi-a bătut în zori la ușă, În rochița de brândușă; Mi-a vorbit cu glas scăzut, De mieluț abia născut. Zveltă ca o domnișoară Și sfioasă ca o
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
când le aduceau la tribunal, buluc televiziunile pe ele. Toate trei, asta o știau și copii din sat, trăiseră cu Chiru din Baltă și după ce fusese inundarea cu barajul rămăseseră fete nemăritate, fără căpătâi. Se mai duceau în noaptea de Sânziene în Baltă, topeau ceară în niște căiuțe și o aruncau în apă. Din locul unde cădea ceara se zice că ieșeau bărbați ucigător de frumoși, cu priviri de îngeri speriați și zâmbete vinovate, care bântuiau, peste an, visele femeilor văduve
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
nimeni. Cucuveaua se mai auzi o dată, prelung și cu bătăi de aripi, grele, cu un fâșâit prelung, zbură pe deasupra printre blocuri. - Mâine dimineață, voi merge la cimitir, la Fata!... își zise el stergându-și cu dosul aplmelor lacrimile... In noaptea de Sânziene Către sfârșit de Cireșar... după o lună întreagă de caniculă, câteva zile și nopți au fost reci și cu ploaie de toamnă. Trecuse mult de miezul nopții... Intrase în ziua de Sânziene. Toată noaptea aceea înspre Sânziene, Iorgu n-a
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
un izvor pentru desfășurarea slujbei. Pe timp de vară sunt posturile Sf. Petru și a Sf. Maria, iar o sărbătoare în care nu trebuie cu nici un chip să se lucreze pentru a nu fi gospodăriile pârjolite, este Sf. Foca. Sânzienele sunt zâne frumoase care au putere să-i facă fericiți pe oameni și se sărbătoresc pe 24 iunie, când se fac coronițe din flori galbene de sânziene și se sare cu ele pe cap peste foc. Joimărițele sunt urâte și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
chip să se lucreze pentru a nu fi gospodăriile pârjolite, este Sf. Foca. Sânzienele sunt zâne frumoase care au putere să-i facă fericiți pe oameni și se sărbătoresc pe 24 iunie, când se fac coronițe din flori galbene de sânziene și se sare cu ele pe cap peste foc. Joimărițele sunt urâte și pedepsesc pe cei ce lucrează joia în vii și livezi, aducându-le ploi și furtună, pocesc fetele tinere care torc joia. Se arată numai de Joia Mare
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
interesante și mai la distanță. Odată, după ce au strâns ceva bani fără știrea părinților, au plecat împreună cu trenul la Iași să vadă cum arată în realitate Teatrul Național poleit cu aur. Au avut noroc. Au văzut și teatrul și piesa Sânziana și Pepelea după Vasile Alecsandri, dar și papara pe care au luat-o la întoarcere a fost pe măsură. Și Lică și Costică și-au făcut rost de câte o bicicletă cu care cutreierau toate zonele limitrofe pe o rază
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Această realitate profundă, pe care s-a ridicat templul spiritualității românești, este reflectată de oglinda tradițiilor populare străvechi ce au supraviețuit până astăzi. f. Sfintele tradiții În pământul roditor, strămoșii noștri și-au semănat credințele din care aveau să răsară Sânzienele (Drăgaicele)107 și Crăciunul, datini larg răspândite în vremea neoliticului și a Antichității. Izvorând din sufletul unei civilizații agricole, aceste sărbători nu putea fi închinate decât atotputernicului soare care, radiind lumină și căldură, făcea posibilă viața. Credințele aparțineau unui cult
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
peste ținuturile noastre. Din văzduhurile în care pluteau, ielele se uitau spre pământ. Hojbăiau după locuri nespurcate de umblătura de multe ori netrebuincioasă a omului. Aveau pe alese, prin codri și câmpii, unde nimeni nu îndrăznise să le calce sfințenia. Sânzienele coborau lin și tăcut în cerc. Priveau în jur pentru a nu fi pândite de feciorii curioși care s-au furișat prin apropiere. Se dezbrăcau cu mișcări delicate, trăgând de șiretul ce lega cămășile albe de in. De pe umeri, veșmintele
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
le ascundeau în sân pentru a fi mai drăgăstoase. Așteptau roua dimineții în care se tăvăleau goale pentru a putea prunci. Bărbații se încingeau cu tulpini de cicoare ca să aibă spor la seceriș. În sat, lumea întâmpinase cum se cuvine Sânzienele, înțolindu-se ca de nuntă. Femeile se gătise cu cel mai frumos strai la care muncise iarna întreagă. Și nu era treabă ușoară căci se lucra la fuior și roata de tors, după care se trecea la războiul de țesut
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
R1a R1b) și restul este invers: la traco iliri 1/3 versus 2/3, iar la balto slavi 2/3 versus 1/3. 107 Sărbătoarea a fost redenumită în urma ocupației romane sau datorită influenței slave din Balcani. Numele sărbătorii de Sânziana provine de la Sfânta Diana (fiind întâlnit în Ardeal și Moldova), în timp ce Drăgaicele poate deriva din cuvântul dragoste (fiind răspândit în Muntenia). 108 Pe parcursul istoriei, s-a remarcat că mongolii s-au adaptat mai degrabă la primul mediu, iar cele turcice
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
desfășurate, aceasta a fost nevoită să renunțe la visul de a urma o carieră în domeniul pentru care s-a pregătit atâția ani. Sentimentul inechității, salariul nesatisfăcător dar mai ales nivelul de trai scăzut din România au determinat-o pe Sânziana să părăsească locul de muncă. Deși inițial vorbea de plecarea în Italia ca reprezentând o soluție temporară care să-i permită să strângă o anumită sumă de bani care să-i faciliteze eventual cumpărarea unei locuințe în țară și să
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
pentru a-și putea exercita în continuare profesia aleasă în anii de facultate, fără să fie constrânsa de anumite lipsuri, acum servirea unei cauze nu mai era o prioritate, nu mai era la fel de importantă ca ideea unor câștiguri semnificative. Așadar, Sânziana s-a hotărât să se stabilească în Italia unde putea să-și achiziționeze o locuință pe bază de credit, unde putea să-și asigure un trai decent, indiferent de specificul serviciului prestat. Asistăm deci la o miscare către nivelurile ierarhice
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
spre extremă dispariția carierei și înlocuirea ei cu simlpa existența cotidiană a omului.Suntem astfel martorii unor modificări a motivelor alegerilor cu privire la cariera ca urmare a diferitelor experiențe de viață și a învățării sociale. Performanțele de natură materială obținute de Sânziana în afara granițelor, adaptabilatea, sentimentul competenței și satisfacția că își poate controla viața nemaifiind constrânsa de anumite exigente materiale, dar mai ales rămânerea în post, modificarea sistemului de valori, a imaginii de sine și a atitudinii față de muncă, evidențiază încă o dată
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
semistructurat care a dezvăluit motivele inițiale ale părăsirii locului de muncă și la designul longitudinal cu măsurători repetate în urmă aplicării celor două instrumente necesare determinării ancorelor carierei(respectiv inventarul orientărilor privind cariera și interviul reciproc pentru identificarea ancorei cariereiă,Sânziana accesând aceste chestionare on line. De asemenea am aplicat și un test de evaluare a imaginii de sine și un chestionar de valori. În decurs de doi ani deși au apărut modificări considerabile în ceea ce privește imaginea de sine și sistemul de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
muri; nașa; nașă; noi; nu; nună; oameni; oameni mulți; obiect; omagiu; ornament; Paște; păpădie; păr; pereche; petală; plăcere; podoabă; primăvară; prințesă; puritate; pururi; recunoștință; regină; regiune; religios; respect; responsabilitate; ritual; rudenie; Rusalii; salbă; salcie; sat cu oameni; scărpinare; scufiță; semeție; sînziana; special; spirite; sprijin; străluci; strună; succes; suflet; tineri; tîrziu; totdeauna; tradiție; unește; uniune; vecie; verighete; viață; pe viață; vitejie; ziuă (1); 761/219/59/160/0 curat: murdar (131); alb (61); frumos (37); îngrijit (34); pur (32); casă (30); ordine
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
II..., cu bunicuța Popescu... și cu nepoțica Ilinca... pe ea încă n-o cheamă Popescu..., și nici n-o s-o cheme Popescu...; șase anișori..., frumușică... și isteață foc... (aranjează, ca pentru spectacol, cele cîteva elemente de decor) Azi el dau Sînziana și Pepelea...; îi place ei să jos Spînul..., Doamne, c-o vezi cu cîtă pasiune..., cu cîtă credință intră în joc...!, numai copiii pot asta... (sonerie ușă) Da cine poate să fie la ora asta?! Că spectacolul e la ora
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
și a notațiilor descriptive, pune în act liantul ontologic dintre eul individual și eul cosmic: " Cununița grâului / De pe-ntinsul câmpului, / Fetele au secerat / Feciorii clăi a-nșirat. / De unde cununa vine / Mult mi-i drag și-mi pare bine, / Cununa-i de sânziene, / Cu Ilene-Cosânzene, / Cu Mării și Mărioare, / Flori de lăcrămioare. / De unde cununa pleacă / Multe cară se încarcă / Și fac drum belșugului, / Pân-la casa omului! / Cununița florilor, / Din adâncul văilor, / Cununița bradului / De pe culmea muntelui, / Îi ca lacrima curată, / Fetele pe frunte
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Pân-la casa omului! / Cununița florilor, / Din adâncul văilor, / Cununița bradului / De pe culmea muntelui, / Îi ca lacrima curată, / Fetele pe frunte-o poartă, / Cununița-i scuturată / Trebuie adăpată, / Tot cu apă de izvor / Stropită cu drag și dor, / Cununa-i de sânziene / Cu Ilene-Cosânzene, / Cununița grâului / Bucuria omului!"183 Metafora "omul-cosmos" este ilustrată cu ajutorul dialogului construit pe baza paralelismului analogic, anticipat de îmbinarea structurii narative cu elemente descriptive: " Acolo-n vale-n poieniță, / Doarme-o mândră copiliță, / Trece un voinic în grabă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
iarnă, redevin ceea ce au fost cu 365 de zile în urmă: copii, tineri, maturi și, din nou, babă și moș. În luna martie, când moare Baba Dochia, se naște Pruncul Dochia care, după trei luni, la solstițiul de vară, devine Sânziană sau Drăgaică. Ipostazele Dochiei sunt reprezentări mitice ale timpului personificat care se prezintă sub forma a trei generații: Zeițele Fecioare (Sânziana Drăgaica, Lăzărița, Floriile, Fata Pădurii, Ielele, Rusaliile), Zeițele Mamă (Maica Precistă, Muma Pădurii, Muma Caloianului, Muma Ploii) și Zeițele
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
luna martie, când moare Baba Dochia, se naște Pruncul Dochia care, după trei luni, la solstițiul de vară, devine Sânziană sau Drăgaică. Ipostazele Dochiei sunt reprezentări mitice ale timpului personificat care se prezintă sub forma a trei generații: Zeițele Fecioare (Sânziana Drăgaica, Lăzărița, Floriile, Fata Pădurii, Ielele, Rusaliile), Zeițele Mamă (Maica Precistă, Muma Pădurii, Muma Caloianului, Muma Ploii) și Zeițele Babă (Baba Dochia, Sfânta Vineri).47 Calendarul popular, bazat pe orologii cosmice, de mare precizie, solstițiile (Crăciunul, Sânzienele), echinocțiile (Ziua Cucuclui
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
generații: Zeițele Fecioare (Sânziana Drăgaica, Lăzărița, Floriile, Fata Pădurii, Ielele, Rusaliile), Zeițele Mamă (Maica Precistă, Muma Pădurii, Muma Caloianului, Muma Ploii) și Zeițele Babă (Baba Dochia, Sfânta Vineri).47 Calendarul popular, bazat pe orologii cosmice, de mare precizie, solstițiile (Crăciunul, Sânzienele), echinocțiile (Ziua Cucuclui, Cârstovul Viilor), fazele lunare (Paștele, Duminicile Tinere) indică timpul bun pentru arat și semănat, pentru formarea și desfacerea turmelor, pentru urcarea și coborârea omului de la munte, pentru culegerea plantelor de leac, pentru pețit și logodit, pentru pomenirea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
desfacerea turmelor, pentru urcarea și coborârea omului de la munte, pentru culegerea plantelor de leac, pentru pețit și logodit, pentru pomenirea moșilor și strămoșilor, pentru aflarea ursitei: Nunta urzicilor este ziua când înfloresc urzicile și nu mai sunt bune de mâncat; Sânzienele sau Drăgaica marchează ziua când înfloresc plantele, indicând ziua cea mai lungă a anului; Împuiatul urșilor sau Macavei (1 august) arată ziua când se împerechează urșii, în timp ce Nunta Oilor sau Năpustitul Berbecilor (14 octombrie) este ziua când se amestecă berbecii
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]