1,226 matches
-
o direcție în alta, scrisori care sunau mai curând a ordine militare decât a produse de artă epistolară. John Robert îi scrisese lui Pearl anunțând-o că dorea ca ea și Hattie „să-și facă sălaș“ (expresia „a-și face sălaș“ era unicul punct de interes stilistic din întreaga lui scrisoare) în timpul verii la Casa din Grădina Botanică Belmont (Papucul era, desigur, o poreclă) din Ennistone, pe care o închiriase prin amabilitatea doamnei McCaffrey. Se cuvenea să nu o deranjeze sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
și prin foc, iar gloria pe pământul puțin locuit este mărginită și îndeamnă omul superior să năzuie la gloria veșnică. Trupul e muritor, dar sufletul este zeu și, cultivând, în cetate, virtutea se înalță, în cele din urmă, la cer, sălaș al nemuririi. Ficțiunea lui Cicero este dependentă, evident, de imaginarul lui Platon. Filosoful grec, în lucrarea sa De re publica, pune pe Socrate să relateze istorioara lui Er despre pedepsele și recompensele din viața de dincolo bazate pe viciile și
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
I, 14, 15; Plot. IV, 3, 11), este acțiunea naturală prin care sufletul îndreaptă, atrage lucrurile spre Lumea Inteligibilă. Relația Sufletul Universal Corpul Universal este echivalentă cu o uniune fără amestec (unio inconfusa; ; Porph. Symm. Zetemata), de vreme ce Sufletul își are sălașul în Lumea Inteligibilă, iar Corpul Universal rămâne corp, nefiind capabil să acceadă în Lumea Inteligibilului. Sufletul Universal creează Universul, acționând cu forță ordonatoare asupra lui, însă nu-i poate fi alterată esența, care este superioară, din cauza contactului cu materia amorfă
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
o sursă generoasă de inspirație pentru opere literare, plastice, cinematografice etc. Primii pași în viață Jeanne d’Arc s-a născut în ziua de 6 ianuarie a anului 1412, într-o familie nu prea înstărită de țărani, care își avea sălașul în satul Domrémy. Era cel de al cincilea copil al lui Jacques d’Arc și al Isabellei. A venit pe lume într-un timp istoric bântuit de mari frământări sociale, politice și, mai ales, militare și religioase. Cauza acestora avea
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92336]
-
la sfânta mănăstire. Și a venit egumenul cu preoți și cu diaconi și a dus trupul meu și l-au îngropat în sfânta biserică. Iarăși am dat poruncă jupâniței mele ca să dea din averea mea și un sat și un sălaș de țigani, anume Toma și cu țiganca și cu copiii, sfintei mănăstiri. Iar cneaghina lui Lucoci s-a sculat și a dat din toată averea ce are de la Dumnezeu, bani și mărfuri, pentru păcatul său, veșnica lui pomenire, a dat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
încet. în locul fostei grote se căsca acum a adâncitură lungă de câțiva kilometri și deosebit de largă. O covată uriașă, lungă și adâncă. Un fel de canion, sinistru de spectaculos. Ici-colo, au mai rămas mici grote, în care și-au găsit sălaș puținii supraviețuitori. Mai ales oameni. Renașterea A trebuit să treacă ceva timp pentru ca în valea căscată prin prăbușire viața să renască. Mai întâi a apărut vegetația. Firave fire de iarbă, tulpinițe ale diverselor plante, subțiri bețișoare ale diverșilor arbori ce
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92330]
-
rând. Și locurilor. Și așezărilor. Dar și întâmplărilor mai deosebite: Potopul, Turnul Babel ș.a. Legenda și Istoria, fiecare cu mijloacele și după propriile puteri, au lămurit și taina numelui respectivei așezări. Se spune că primul om care și-a găsit sălaș în acel loc ar fi fost un călugăr. Ceea ce înseamnă că avem de- a face cu un timp istoric mai apropiat de Evul Mediu. Poate chiar cu începuturile acestuia, când nu numai prin Franța hălăduiau mulți asemenea iubitori de singurătate
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92330]
-
căderile Lui. Deci, de nevoia unor clipe de odihnă, pentru a putea merge mai departe pe drumul supliciului. Fiecare oprire e marcată cu imagini simbolice sugestive și cu scurte explicații... dezbrăcarea, răstignirea, moartea. Totul începe, însă, cu o reproducere a sălașului nașterii. Biserica Vierge Noire, adică Fecioara Neagră, este o construcție mai specială. Ea servește meditației și oficierilor religioase pentru creștinii de culoare. Dar nu numai pentru ei. S-a pornit de la ideea de sorginte creștină potrivit căreia în fața lui Dumnezeu
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92330]
-
și umilire aristocrată, îndrăgostit nărăvaș, ahotnic de putere și recunoaștere oficială, pliat ludico-parodic pe cele mai diverse așteptări epistolare, cinic și sentimental, mizantrop și altruist, înnebunit de România la 1907 ș.a.m.d. mi-a devenit oglindă, spectacol și exemplu. Sălașul utopic al unui paseist nevindecabil. Dan C. Mihăilescu
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Izgonită de nepăsare și răutatea oamenilor, Sfânta Fecioară își găsește loc să nască, într-o umilă peșteră, născându-L pe Fiul lui Dumnezeu, întrun staul de vite! Nu în palat bogat S-a născut Pruncul Sfânt Iisus, ci într-un sălaș, ca un rob, El care a venit să ne scape de robia păcatelor. Cu ochii sufletului, cu inima îndurerată, alerg pe urmele magilor, călăuzită de luminoasa stea, pentru a mă închina și eu, cea mai nevrednică dintre femei, Pruncului Iisus
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
copiii o zoresc: „Haide, bunicuțo, începe povestirea, te rugăm... ” Bunicuța îi șterge ochelarii, deschide cartea și începe să le citească: „Ieșind din cetatea nepăsătoare a Betleemului, Sfânta Familie își găsește adăpost într-o peșteră care era folosită de păstori ca sălaș de vite. În Peșteră era frig și întuneric, pereții erau umezi și aici, pe un pat de fân, S-a născut Fiul lui Dumnezeu: „Nu s-a născut într-un palat, Ci într-o Peșteră săracă, El care lumea a
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
durere și s-a jertfit pentru noi, pentru a ne împăca cu Dumnezeu - Tatăl. Măicuța Domnului veghea somnul Pruncului și suspina încetișor căci „n-are scutec de-nfășat, nici hăinuțe de-mbrăcat”, așa cum spune un sfânt colind. Boii care se aflau în sălaș, apropiindu-se de ieslea cu Pruncul Sfânt, au început să sufle asupra Lui, făcându-I căldură.” „Bunicuțo”, spuse Andreea suspinând, „haide să mergem și noi la Betleem, să-I ducem scutece și hăinuțe Micuțului Iisus!” „Scumpa mea”, zise bunica, „am
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
-i de folos Pruncului Iisus, așa cum mi-a povestit bunicul meu, care știa de la străbunicul lui, ceea ce o să vă povestesc: Era o noapte de iarnă cu vifor. Boii, strămoșii mei, dormeau liniștiți într-o peșteră din Betleem, care le era sălaș, dimpreună cu oile. Deodată, ușa se deschise, și împinși de vifornița de afară, intră un bărbat bătrân, care ducea de frâu un asin, pe care era așezată o femeie tânără. Aceasta, ajutată de bătrân, coborâ și se așeză pe un
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
și mă avânt printre înscrisurile domnești de pe rafturi. Nu după multă vreme, citesc: „Io Aron voievod din mila lui Dumnezeu, domn al Țării Moldovei...m am milostivit și am dat și am miluit ruga noastră sfânta mănăstire Galatiia, cu cinci sălașe de robi țigani...drept domnești.” „Scris la Țuțora, În anul 7102 (1594), mai 12.” „Însuși domnul a poruncit. Răzvan hatman a învățat. Vasilie a scris.” „De ce la Țuțora și nu la Iași sau la Suceava?” m-am trezit eu întrebându
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
la 9 mai 1677 (7185). „Și ce, nu ai mai văzut acte date de alți fii de voievozi?” Ba bine că nu. Dar aici tonul este al unui voievod în lege: Facem știre cu această carte a noastră...pentru trei sălașe de țigani,...care sălașe de țigani i-au dat Măricuța fata lui Gheorghe hatmanul la moarte ei svintei mănăstiri Trei Sfetitele danie...Pentru aceea, noi dacă am văzut cum au dat...și de la noi am dat și am întărit svintei
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
7185). „Și ce, nu ai mai văzut acte date de alți fii de voievozi?” Ba bine că nu. Dar aici tonul este al unui voievod în lege: Facem știre cu această carte a noastră...pentru trei sălașe de țigani,...care sălașe de țigani i-au dat Măricuța fata lui Gheorghe hatmanul la moarte ei svintei mănăstiri Trei Sfetitele danie...Pentru aceea, noi dacă am văzut cum au dat...și de la noi am dat și am întărit svintei mănăstiri...” „Ai dreptate. Este
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
au apucat s-o împodobească,...ce noi,...ne-am nevoit și o am împodobit...cu de toate... până întru desăvârșit...dintru ale noastre toate câte am avut cu bucate, cu sate, cu vecini și cu mori, cu vii și cu sălașuri de țigani...” Când am terminat de citit, bătrânul călugăr a spus doar atât: „ Uite o doamnă cu suflet cucernic pornită să desăvârșească opera soțului său.” Aici se spune limpede cum s-a ridicat și desăvârșit mănăstirea Bârnovei. „Am văzut că
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
ce sântu împregiur, și cu un sat... Rufeni,...în ocolul târgului Iașilor...și cu un altu sat...anume Piscani, alături cu Rufenii... Iarăși am miluit...cu dzece boi și dzece iepe și cu patrudzeci stupi și cindzeci de oi...un sălaș de țigani...două ocă de untu de lemnu, de lună, de la vama cea mare, să fie pentru candile... Așijdere...am miluit svânta mănăstire...ca să fie de poslușnicie și treidzeci și una de case, de oameni ruși, căsari, cari i-au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
n-ai să faci mofturi. Nu sunt eu omul care să facă nazuri, părinte - am răspuns eu, pornind spre chilioara-bordei a bătrânului. M-am oprit pentru un timp, să ascult cântecul păsăretului din pădure, care curgea ca o apă spre sălașul bătrânului. Am deschis ușa bordeiului și am tresărit...Mi s-a părut că am nimerit într-un cuib de rândunică...Totul era căptușit cu perne și pernuțe. Ți se părea că de peste tot năvălește asupra ta puful...O măsuță ca
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
după ce am tras cu coada ochiului pe manuscrisul din 10 august 1726 (7234), tot din vremea lui Mihai Racoviță voievod. El spune că: „am dat și am miluit pe cinstit și credincios boieriul nostru, Toader Păladi vel păharnic cu patru sălașe de țigani din țiganii ce-s drept domnești.” „Nu știu cum, dar țiganii din acea vreme parcă nici nu știau să fie liberi. Dovada? Panaite țiganul și <fămeia> lui Safta, care s-au vândut de bună voie unui hatman.” Sfârșind vorba, bătrânul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Biserică...” Lumânarea aprinsă din sfeșnicul de pe măsuță pâlpâie cuminte... M-am oprit din citit cu sufletul încărcat de acele multe Taine ale sfintei Biserici... Pe aripile zefirului, în înserarea târzie - când toate vietățile s-au oploșit pe unde își au sălașul - cu unduiri pline de frumusețe plutea spre mine glasul bătrânului...Până în astă seară nu i-am auzit ghiersul care acum m-a făcut să-l ascult cu evlavie și doream parcă să nu se mai sfârșească...Aci urca cu tremurături
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
spune: „și până întratât unii din boieri s-au ispitit să bată și slugile sfinției sale”. „Poate le-o fi retezat capetele celor vinovați. Mai știi?” Poate! „Știu că multe feluri de danii domnești ai întâlnit, printre care și cele de sălașe cu țigani robi. Aceștia erau dăruiți ba cine știe cărui mare dregător domnesc, ba către vreo mănăstire, ba...Multe asemenea danii au fost făcute însă și către mitropolia Moldovei. Țiganii robi - nu știu de ce - s-au opus acestei „ascultări”. Uite aici, țin
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
vom alătura astfel iarăși sufletelor prietenilor noștri celor adormiți întru Domnul în acele vremi și ne vom bucura și aici , și dincolo, lângă ei, de rugăciunile lor și de slujbele de pomenire ale Bisericii. Prin jertfa noastră ne vom găti sălaș lângă cei pe care i-am iubit, în casa Părintelui ceresc. Bine este a fi frații împreună, scrie Sfântul Prooroc David; ni se cuvine și nouă a fi împreună iarăși, acum când zilele noastre s-au scurtat și rămânem tot
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
e pus să tundă oi... Caii s-au dus, mânzul a plecat odată cu ei, nimeni nu știe unde... În același an a murit și Dumitru, singurul băiat al lui nenea Fănică. Pentru o vreme, cântecele nu și-au mai aflat sălaș în glasul de aur al necăjitului țăran. Două mari necazuri deodată erau prea mult pentru el și pentru anii lui. Însă dorul de câtec era, parcă, mai arzător decât orice mâhnire. Sufletul său, lovit crunt, avea nevoie de o mângâiere
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
pământ este „total neadecvată pentru culturi și, bineînțeles, de nelocuit pentru o populație care depinde de agricultură“. Botanistul și geologul expediției i-au confirmat spusele, observând „sterilitatea incurabilă și irecuperabilă“ a unui ținut care ar trebui „să rămână pentru totdeauna sălașul neatins al vânătorului băștinaș, al bizonului și al șacalilor“. Odinioară, turmele de bizoni cutreierau acest bazin. Râuri cafenii de carne curgeau de-a lungul preriei, ținând în loc zile în șir caravanele... S-a terminat cu turmele, spunea ghidul. Și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]