775 matches
-
ce le-a adus Moș Crăciun. Cristina își arată costumul de fîș tip cosmonaut și încearcă să-i explice Marei cum stă situația cu dreptul ei de coautoare. Bucuros de fericirea copiilor, Mihai așteaptă ca Adrian și Carmen să împingă săniuța la vale și bătătorește mereu între palme cîte un bulgăre de zăpadă, pe care îl aruncă aiurea. Cînd aude pe cineva la spatele lui, înțelege că trebuie să fie Tamara (a văzut-o pe Mara făcînd din mînă) și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
clipă. Brațele lor au căzut brusc pe lîngă corp, ostenite. Dacă era și Ana, vă invitam la un pahar de vin fiert. George e plecat la București. Nu, Tamara! Să nu convertim povestea noastră într-un fragment de sindrofie anostă. Săniuța vine din nou, purtîndu-le pe cele două fetițe. Mihai a oprit-o, să nu ajungă în tufele de trandafiri sălbatici de pe marginea șanțului de hotar. Apoi, cînd Mara și Cristina fug la deal, trăgînd sfoara săniuței, el rămîne locului, oftează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
fragment de sindrofie anostă. Săniuța vine din nou, purtîndu-le pe cele două fetițe. Mihai a oprit-o, să nu ajungă în tufele de trandafiri sălbatici de pe marginea șanțului de hotar. Apoi, cînd Mara și Cristina fug la deal, trăgînd sfoara săniuței, el rămîne locului, oftează înăbușit și continuă să arunce aiurea cu bulgări. Alături, Tamara lovește mereu cu vîrful cizmuliței în zăpadă, pînă ajunge la iarbă. O clipă, ochii lor se caută. Parcă ar vrea să-și confirme că stau pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
am întors. Mara spune că sînt pescăruși mulți acolo și apă multă, și vapoare... La vară mă duce tăticul din nou la mare și-am să văd vapoare și pescăruși... se bucură fetița, apoi fuge în urmă să-și ia săniuța rămasă în grija Marei. Uite-așa este viața, arată privirea Tamarei spre Cristina. Da, în zilele de sărbătoare, aprobă Mihai. Pentru că a zi e duminică, adaugă și se întoarce să plece. Dacă avem putere în noi, putem menține spiritul sărbătorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
a pierdut-o pentru totdeauna, dar abia acum înțelege că ea, pentru el, s-a înălțat în alte sfere, pierzîndu-și conturul real, devenind o "theophaneia"... Tata, fă-mi vînt! Cristina a ajuns deja lîngă el și s-a așezat pe săniuță, așteptînd să fie împinsă la vale, spre șosea. Mihai renunță la orice continuare a discuției cu Tamara i-ajunge privirea cu care l-a secerat. Iar gîndul ce și l-a formulat despre Teona pe numele ei adevărat Teofana îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
gîndul ce și l-a formulat despre Teona pe numele ei adevărat Teofana îl înspăimîntă. I-e tot mai teamă că, reîntîlnind-o, ar fi în stare s-o strîngă de gît, să scape de blestemul chinului continuu... Se așază pe săniuță la spatele Cristinei și-și face vînt. Chiotul de bucurie al fetiței, susținut de rîsul sonor al tatălui, se frînge doar cînd se îngroapă amîndoi în valul de zăpadă spre care au zburat. Mihai rămîne în genunchi și-o trage
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
dezlipesc puțin, gata să țipe cînd bărbatul ar atinge-o, căci brațele lui stau pregătite să se abată asupra ei. Meriți să te strîng de gît! clatină Mihai din cap cu durere. Face un gest de lehamite și pleacă, prinzînd săniuța de sfoară, indiferent la faptul că e răsturnată și o trage cu scîndura prin zăpadă iar fiica lui țipă din răsputeri că vrea la Tantam, să se joace cu cățeii. * În zilele care au urmat, Mihai și-a mai recitit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
Uneori musca, dar mandibulă atrofiata nu mai poate sfâșia. Fiara mai clatină inerțial sexul de manipulare a ignorantei politice, pansat la prostată fără prihana cu averse de festivism gregar, retorica ipocrita, comisoane pentru excitat nudul de la brâu spre impotenta, vodca „Săniuța” că panaceu pentru masculul adormit cu nasul În subțiorile nespălate a bolșevismului anticomunist, un girofar ciorsăit al Fenomenului Pitești, mânuit defectuos de veteranii care l-au conceput. Este regretabil că din cartierele subculturale mai ies la drumul mare pacienți distrofici
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
am pus-o unde-i este locul, în cartea minunată a Luceafărului poeziei românești, la pagina unde se află poezia Revedere. Și acum tot acolo se află... Loredana Poghircă, clasa a V-a D La săniuș ,,Se așează dinainte în săniuță și eu la spatele lui, ținându-l de după piept cu amândouă mâinile. Cu șiragul de săniuțe după noi, o pornirăm la vale într-o furtună de pulbere de zăpadă. Săniuța repezită mergea fulgerător, apoi odată o simții că saltă sus
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
unde se află poezia Revedere. Și acum tot acolo se află... Loredana Poghircă, clasa a V-a D La săniuș ,,Se așează dinainte în săniuță și eu la spatele lui, ținându-l de după piept cu amândouă mâinile. Cu șiragul de săniuțe după noi, o pornirăm la vale într-o furtună de pulbere de zăpadă. Săniuța repezită mergea fulgerător, apoi odată o simții că saltă sus. Mă trezii în troianul ridicat la malul pârâului de băieți, ca să taie iuțeala și să se
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
a V-a D La săniuș ,,Se așează dinainte în săniuță și eu la spatele lui, ținându-l de după piept cu amândouă mâinile. Cu șiragul de săniuțe după noi, o pornirăm la vale într-o furtună de pulbere de zăpadă. Săniuța repezită mergea fulgerător, apoi odată o simții că saltă sus. Mă trezii în troianul ridicat la malul pârâului de băieți, ca să taie iuțeala și să se oprească săniuțele.” Mihail Sadoveanu, La săniuș Iarna E iarnă. A căzut multă zăpadă. Pe
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
noi, o pornirăm la vale într-o furtună de pulbere de zăpadă. Săniuța repezită mergea fulgerător, apoi odată o simții că saltă sus. Mă trezii în troianul ridicat la malul pârâului de băieți, ca să taie iuțeala și să se oprească săniuțele.” Mihail Sadoveanu, La săniuș Iarna E iarnă. A căzut multă zăpadă. Pe întregul pământ s-a așternut un covor de diamante. Vremea e când frumoasă, când mohorâtă. Cerul e ca leșia. Soarele apare pe cer, dar razele lui sunt foarte
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
nea sclipitoare. La geam au înflorit flori de gheață care zâmbesc trecătorilor. Oamenii zgribuliți se îmbracă cu haine mai groase și mai călduroase. Mamele cântă doine și spun povești copiilor la gura fierbinte a sobei. Copiii jucăuși se trag cu săniuțele pe derdelușul lunecos și se bat cu bulgări de zăpadă. În păduri, copacii s-au îmbrăcat cu un văl de promoroacă. Ei s-au împodobit cu o ghirlandă de buchete. Prin crengile cochete anină flori de marmură. Plopii sunt ca
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Crăciun, am zis eu cu jumătate de glas. Ho! Ho! Ho! De ce nu dormi, copilă? Voiam să te întreb cum e să împarți cadouri la 9000000000 de copii? Vino cu mine și am să-ți arăt! Ne-am urcat în săniuță și am pornit. Am cunoscut o mulțime de copii cuminți care îl așteptau nerăbdători pe Moș Crăciun. M-am trezit în pat cu o scrisoare, în care scria așa: ,,Dragă Andreea, Fiindcă ești o fetiță foarte cuminte, aș dori să
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
vârful pârtiei pe care se adunau părinți și copii ori bunici și nepoți, cupluri de adolescenți ori de tineri căsătoriți, singuratici de toate vârstele - femei și bărbați, toți amatorii de toate vârstele și cu toate tipurile de schiuri, sănii și săniuțe, „papuci zburători” și saci de plastic. Îi plăcea aici și intra cu lejeritate în grupurile de orice fel, cu chiote, râs și voie bună. Se pricepea destul de bine și nu putea ignora privirile admirative ale celor pe lângă care trecea săgeată
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
purtându-și cu o mână schiurile legate pe umăr și trăgând amuzat sania cu cealaltă mână, tânărul s-a apropiat zâmbind. Ajuns la doi pași de femeie, se opri și o salută, înclinându-se ușor: - Bun găsit, doamnă! Presupun că săniuța vă aparține... Mi-am permis să vă scutesc de efort și.. - Vai, ce jenant pentru mine! Mulțumesc mult, domnule! Sunteți foarte amabil, îl întrerupse ea, roșind ușor, vizibil încântată și curioasă în aceeași măsură. Abia atunci observă că „tânărul” nu
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
răspunse ea întristată pe dată. - Doamnă..., de ce să nu puteți spune ce simțiți cu adevărat? își căuta bărbatul cuvintele, vizibil încurcat. Este firesc! continuă el, bătătorind zăpada cu bocancul. Eu sunt..., eu sunt Iustin, se prezentă grăbit și întinse curelușa săniuței pe care fata încă nu o preluase. - Încântată! Eu sunt Laura, se prezentă și ea, întinzând mâna să prindă curelușa, grăbită să își ascundă o clipă fața pe care o simțea că-i arde. „Doamne! Ce are bărbatul acesta în
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
de repede, parcă făcându-le în necaz, așa încât ora prânzului îi găsi pe cei doi tineri încă nepregătiți să se despartă, fiecare dintre ei gândindu-se la o strategie prin care să se poată întâlni. Făcându-și de lucru pe lângă săniuță, Laura își scoase din buzunar tichetul de masă, pe care i-l arătă lui Iustin:Masa de prânz, pentru că fiecare avem deja loc rezervat, o luăm la... acolo unde trebuie. Apoi, dacă... nu se ascunde soarele și dacă domnul dorește
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
timp și locuri diferite. Păreau a fi rupte din dialoguri diferite, din subiecte diferite... „biostratigrafie la care... domnilor, vă rog... da, paleoecologie menționam... iminența unor pericole... termeni cantitativi... patinaj recomandat în tot ... nu jaloanele, ci schiurile... acum!... trambulina este la ... săniuța oferă posibilitatea... viteza de deplasare ca factor... desigur... ce lumini infernale! De unde forța asta, domnule? lumina roșie mă orbește și... acolo, cine? ... de ce? O, nu!... să ajung noaptea asta... urgent... lumini și frâne... zăpadă tasată... e o chestiune vitală... capitala
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
cuarțuri aurifere... plină de flori de mină... Eh! Vreo patru sute de milioane de euro se spune..., dar este o valoare mai mare... Tainicele cărări ale iubirii Să lăsăm pe altă dată subiectul... Am cunoscut o doamnă... Era singură..., cu o săniuță, ca multe fetițe pe pârtie... S-a petrecut totul... natural..., ieșit din comun, aș putea spune... fără teamă că aș greși... Mă gândesc dacă nu cumva a fost un vis... A fost mai frumos ca în povești... Ne-am îndrăgostit
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
juru-i. Bordeienii se adunaseră iar, așteptând plecarea stăpânilor. În geamlâcul de dindos, Faliboga sta de vorbă cu cuconu Jorj, răspundea la tot ce-l întreba și primea porunci. - Când ieși Faliboga, oamenii cu toții se uitau spre coșerele din deal. O săniuță strâmtă venea la vale trasă de un căluț scund. Vătaful puse mâna cozoroc la ochi. —Trebuie să fie domnu primar... mormăi el și stătu în loc. Calul depăna mărunt din picioare; ajunse la curte, se opri. Din săniuță coborî un târgovăț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
din deal. O săniuță strâmtă venea la vale trasă de un căluț scund. Vătaful puse mâna cozoroc la ochi. —Trebuie să fie domnu primar... mormăi el și stătu în loc. Calul depăna mărunt din picioare; ajunse la curte, se opri. Din săniuță coborî un târgovăț scurt și pântecos. Era îmbrăcat c-o blăniță de berbec; de sub căciula naltă și ascuțită, dintre palele late ale gulerului, ieși la iveală un obraz mare, stacojiu. Ochii mititei cercetară împrejuru-i. Care a băgat de samă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
sănătoși... Își scoaseră și bordeienii căciulile din cap. Cu bine! strigă iar boierul. Hai, Costache! Vizitiul pocni din bici, zurgălăii prinseră a suna și sania porni repegior la deal. În urmă, se grăbi și domnu Vâlcu, cu căluțul și cu săniuța, grămădit în lăicere, cu căciula pe sprâncene și cu gulerul ridicat. Numai vârful nasului i se vedea. —Măi Niță, grăi Faliboga cătră Lepădatu... ai văzut și tu pe omul stăpânirii... primarele de la comună... Domnu Vâlcu îi vulpe șireată... Cum vine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
hârtiuță albastră - și gata, el se chiamă că și-a făcut datoria... Altfel aici noi în de noi trăim - și n-avem nici popă, nici primar... Mai vine perceptoru o dată pe an după parale, și gata! Faliboga râdea, privind spre săniuța de scânduri nevopsite, care grăbea ca un pui după mândra sanie boierească. — Măi Niță, mai zise el. Tare ai mai rămas tu cu gura căscată... ca și ieri... Parc-ai văzut o zână din poveste... Pune-ți, măi Niță, căciula
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Ținutul natal fusese descris cu atîta Însuflețire Încît, urmărind cu privirea rîndurile și paragrafele, mă simțeam acolo, În inima acelor ținuturi: zăpezile de pe piscurile munților Îndepărtați, arborii golași, apele Înghețate pe care, ca În peisajele breugheliene, copiii se dădeau cu săniuța, printre ei l-am zărit cît se poate de clar și pe el, pe tata, deși pe atunci n-avea cum să fie tatăl meu, ci acela care urma să fie tatăl meu, acela care fusese tatăl meu. După aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]