1,040 matches
-
237} în două rânduri s-au încercat să răstoarne pe Domnitorul Carol I și să vie la putere și nu au izbutit, precum nu vor putea izbuti niciodată, fără de ajutorul, fie chiar pasiv, al altora. Încetul cu încetul ei au sărăcit și și-au pierdut creditul astfel că, dacă nu ar fi venit coaliția de la Mazar Pașa, ca să-i reabiliteze, astăzi d. C. A. Rosetti ar fi tot la Paris, d. I. C. Brătianu ar fi rămas un cetățean folositor prin rachiul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de d. Carp a fost adusă în Parlamentul german de către grupurile liberale ale acelei Adunări. Cât despre obiecțiunea a doua, e și mai lesne de respins cu tot temeiul. Divizibilitatea iar nu maioratul are efectele cele mai imorale. Căci: 1, sărăcește clasa țărănească prin diviziuni și subdiviziuni ale locurilor de arătură, și sărăcia e în toate lumea cauza cea mai de căpetenie a corupțiunii. Aceasta este atât de adevărat încît toate limbile fără escepție însemnează {EminescuOpX 375} defectele morale, corupțiunea, cu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
combătut. Sunt poate unii ce-l combat pentru că nu e destul de liberal, alții pentru că nu respectă legile ș. a. Noi avem cu totul alt punct de vedere. Partidul roșu formează la noi sămânța otrăvită pentru toate acele înnoituri costisitoare, care au sărăcit poporul românesc, a dat preponderanță elementelor străine din orașe, l-a slăbit și l-a îngenuncheat, încît astăzi trebuie să se plece la vânturile de dinafară. Dacă n-ar fi existat niciodată acești făr-minte cari și-au făcut educația prin
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ridică, se apropie de mine și îmi șopti să-i spun unde e baia. Între timp se strânsese totul de pe masă și Ana aduse farfurii pentru tort și fructe. Nu mâncă nimeni fructe, în afară deVasile, care spuse că dulciurile sărăcesc organismul de vitamine. (Obsesia lui cu vitaminele.) Nu-i imită nimeni, deși merele și mai ales perele bergamote te-ar fi putut face să eziți între ele și tort. "Eu mai vreau o felie", zise Clara. "Și eu, zise și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
era familiar. Uitasem acest gând, dar acum eram sigur că nu, și nu mă putui stăpâni și îi mângâiai ușor frumoasa ei tâmplă, în timp ce îi răspundeam domnului Culala. "Aveți dreptate, nu ne dăm seama că viața noastră tinde să se sărăcească de astfel de evenimente, care nu sânt deloc atât de neînsemnate, cum par la prima vedere, și cum cred unii. De pildă această invenție, radioul, făcut să ne transmită știri, muzică și alte lucruri agreabile. Dar ce înseamnă o știre
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
identificați vinovații de situația anterioară actului de la 23 august 1944 și stabilit fără echivoc că aceștia nu reprezintă interesele poporului român. De fapt, ar fi vorba de o "politică criminală", prin care "s-au pierdut vieți omenești și s-a sărăcit poporul" așa cum arată textul de mai jos: "Armistițiul dintre România și Uniunea Sovietică, Marea Britanie și Statele Unite ale Americii s-a încheiat. Prin acest act se pune temelia unei ere de viață nouă în istoria națiunii noastre. Se pune definitiv capăt
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
spațiului geografic. Aceasta ar fi ajutat la înțelegerea mai profundă a naturii cronotopice a memoriei colective, i.e., a modului în care dimensiunea temporală se împletește cu cea spațială în structurarea memoriei istorice a unei comunități. O altă lipsă care a sărăcit fondul publicistic asupra căruia a fost rulată analiza este reprezentată de manualele de educație civică introduse în perioada postcomunistă. Proiectate explicit ca instrumente didactice de modelare axiologică, manualele de educație civică relevă în mod transparent sistemul de valori, modelul societal
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nu le poate dărui ochiului, el le face să apară privirii interioare prin mijlocirea ocolita a cuvântului"205, pe calea semnificațiilor măiestrit reinventate din înțelesul lor tocit de uz și de deprindere. Spre deosebire de știință, care se bazează pe abstracția ce sărăcește, în fond, realitatea, cănd reduce fenomenele și procesele la "formule" și "legi", experiența estetică, incomparabil mai bogată, se caracterizează prin infinitele posibilități de cunoaștere susținute de inepuizabilul aspectelor lumii -, ce își așteaptă actualizarea în sfera artei. O formulă de tipul
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
că, poate, oi fi bețiv și destrăbălat, tâlhar nelegiuit, dar că am dreptul s-o țin una și bună că pe acest zeflemist, pe când era prunc, l-am înfășat, în copaie l-am scăldat și la soră-mea Anisia, care sărăcise și rămăsese văduvă, eu, la fel de nevoiaș ca și ea, stăteam și nu dormeam cât era noaptea de lungă, îngrijindu-i pe amândoi, căci erau bolnavi, furam lemne de foc de la rândașul de jos, îi îngânam cântece, pocneam din degete și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Greco-bulgariei! Pentru onoarea trecutului trebuie să ne pară bine că se trage în sfârșit o mare linie de hotărnicie între Basarabi și Mușatini pe de-o parte și între elementele determinante ale epocei Stroussberg - Brătianu pe de alta. Dar populațiile sărăcesc și mor? Dar datoriile statului se urcă în fiece an fără nici o compensație pentru oamenii ce le poartă sarcina? Dar nu există un ochi care să controleze, o mână care să oprească nelegiuirile? Dar imoralitatea și tâmpirea crește de nu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ce face el pentru consolidarea societății românești, o biată insulă roasă de valurile străinismului. Și atunci, daca în adevăr este în sufletul lui o scânteie de iubire pentru această țară, a trebuit de o parte să vază cum elementul românesc sărăcește și dispare! Și de altă parte a trebuit să zărească abisul de imoralitate în care partidul liberal precipita societatea noastră; cum caracterele se corup pe zi ce merge, cum vorba sforăitoare și fraza goală ia locul ideilor salvatoare de care
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cei mari cumpărau sclave siriene și etiopiene, le încărcau cu bogății și-și neglijau soțiile proprii. Pofta desfrânată de câștigare de averi, o nemărginită goană de plăceri a adus o deplină răsturnare a raporturilor sociale. Familii celebre se ruinară și sărăciră, iar în locul lor se iviră parveniți fără rușine. Oameni ce nu avuse[se]ră nimic ajunseră să posedeze bogății, palate, grădini, sclavi și comori, se îmbulziră în toate sferele și câștigară până și intrarea la Curte. Cine simțea în sine
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
esploateze sau să apese în mod nerațional pe celelalte părți, într-un stat poliglot rațiunea de stat ar însemna a pune în armonie interesele deosibitelor naționalități. Cum știu a le pune maghiarii în armonie, cunoaștem. Poporul lor propriu scade și sărăcește sub greutatea dărilor și esploatarea străinilor, iar ei [î]și răzbună ruina cauzată de alții urmărind ideea fixă de-a asimila unsprezece milioane de oameni ce nu vorbesc ungurește cu cele cinci milioane cari vorbesc această interesantă limbă. [15 iulie
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
se tipăreau și se citeau cărți, că rasa română este cea setoasă de cunoștințe și capabilă de-a pricepe adevărul. Ei bine, după 1866 se ivesc tot fenomenele ce se constată pentru epoca de la 1700 - 1821. Populația autohtonă scade și sărăcește; cărți nici se tipăresc, nici se citesc; pătura dominantă, superpusă rasei române, n-are nici sete de cunoștinți, nici capacitate de a pricepe adevărul. Daca acest sediment învață, o face de silă, gonind o funcție. Încolo leagă cartea de gard
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
întru cât [î]i privește, căci au ieșit săraci, căci au fost oameni de stat în socoteala averilor lor private, și sacrificiile ce le-au impus celor mai mulți pozițiunea lor oficială le-a jignit multora interesele și avutul lor. Cine-a sărăcit dintre roșii, afară de bieții Golești cari au luat-o la serios? Dar Goleștii erau boieri de neam și autohtoni, deci, ca atari, nu s-au uitat la folosul practic, lăsând în seama d-lui C. A. Rosetti admirabila calitate de-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cu mai mult succes inamicului comun, care e totdeuna o civilizație superioară. Se urmează însă din contra. Dintr-o țară cu populație rară cum e Ungaria emigrează mii de oameni pe an în... America; populațiile pământene scad la număr și sărăcesc; încît evreii de la "Pesther-Lloyd" propun colonizarea șesurilor cu nemți. Și, cu toată starea aceasta de lucruri, maghiarii vor să silească pe oameni de-a deveni maghiari? Este aceasta cu putință? S-a văzut vrodată ca o minoritate incultă și săracă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
vechi, rău ori bun, nu discutăm, avea o calitate necontestabilă, o calitate care-l justifica în ochii tuturor: el nu costa nimic sau aproape nimic. Tradiționalul galben găurit al vistieriei pe care-l plătea orice cap de familie n-a sărăcit pe nici un țăran, n-avea nici o influență asupra regimului său alimentar, era la dreptul vorbind prețul unui berbece și aci se încheia totul. Din acest tradițional galben găurit se plătea școala, care era mai bună decât cea de azi, administrația
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nutrețul pentru două luni, semințele, cu toate acestea pentru țăran nu există lege, el este silit prin feliuri de schingiuri a-și vinde pe nimica cea de pe urmă vițică, cea de pe urmă baniță de porumb. Cum vrei acum să nu sărăcească țăranul, să nu se descurajeze de a mai lucra când aceste invazii, aceste cruzimi se petrec pe capul lui regulat, în fiecare an? Față cu această realitate strigătoare la cer, nemaipomenită în nici una din țările europene, ce zice "Romînul"? La
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
interese, pe când capitalul bănesc e, prin natura lui, cu totul indiferent față cu soarta locuitorului țării. De când, prin era liberală, banul a devenit elementul determinant în chiar politica țării, de când el este măsura oamenilor și a lucrurilor, de atunci țăranul sărăcește și averea se urcă numai în orașe și chiar aci nu în populațiunea română, ci în cea străină. Nu se intervertesc factorii ecuațiunii sociale, ci devin cu totul alții, Avem a calcula astăzi cu factori cari înainte, în vechea noastră
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pe moșnegi În gură și să-i țină cu fața deasupra focului” (Spitalele rurale - Timpul, 20 august 1881). În acest context circulația bunurilor aducătoare de profit ocolea populația autohtonă, realizând un circuit vicios din ce În ce mai de nepătruns și cu direcții necunoscute, sărăcind țara și pe locuitorii ei. În domeniul cultural situația nu putea fi alta, pentru că fenomenul cultural urmează celui economic, se dezvoltă la orașe unde se concentrează valorile culturale și creatorii de artă, iar cum aici ponderea globală a populației autohtone
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
o analiză a cauzelor care afectează evoluția demografică a populației autohtone) „experiența a dovedit că introducerea de reforme lipsite de cuprins (conținut n.n.) sunt departe de a prezenta o compensațiune exactă a sacrificiilor pe care le cere Înființarea, că poporul sărăcește prin risipa de muncă cu totul disproporționată cu foloasele ce le poate culege din aceste inovațiuni. A fost dar natural ca În urma acestei extenuații de putere multe rele (boli n.n.) endemice și altele de caracter epidemic să decimeze populațiunile.....” Prudența
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Eminescu care, legat de reformă, spunea În articolul Formă și fond “experiența a dovedit că introducerea de reforme lipsite de cuprins (conținut n.n.) sunt departe de a prezenta o compensațiune exactă a sacrificiilor pe care le cere Înființarea, că poporul sărăcește prin risipa de muncă cu totul disproporționată cu foloasele ce le poate culege din aceste inovațiuni. A fost dar natural ca În urma acestei extenuații de putere multe rele (boli n.n.) endemice și altele de caracter epidemic să decimeze populațiunile” și
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
tocmai cea mai mare vrednicie a omului În fața lui Dumnezeu. Numai prin ieșirea din temnița intereselor egoiste putem răzbate la adevărata libertate și putem trăi o viață cu adevărat rodnică și fericită, cultivând binele comun, căci egoismul și mizantropia ne sărăcesc, ne Închid În noi Înșine și ne Însingurează, ne izolează de semeni și atrag antipatia celor din jur. Considerând că toți creștinii sunt mădulare ale Trupului „tainic al lui Hristos”, Sfântul Apostol Pavel arată că membrele trebuie să Îngrijească deopotrivă
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
mai bine în afirmația că natura este un dar al lui Dumnezeu pentru om. Dar unul de care depinde profund, "încât se poate spune că natura e o parte a naturii omului"54. Deci rostul omului nu e de a sărăci darul divin, ci de a-l spori, în sens blagian, spre a se spori pe sine, spre a-l returna lui Dumnezeu ca ofrandă. Dumnezeu nu primește decât daruri sporite, iar cea dintâi "lecție" dată omului este primirea ofrandelor de la
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
spre a se spori pe sine, spre a-l returna lui Dumnezeu ca ofrandă. Dumnezeu nu primește decât daruri sporite, iar cea dintâi "lecție" dată omului este primirea ofrandelor de la Abel și respingerea celor ale lui Cain, care s-a sărăcit pe sine închinând Domnului ofrande cu zgârcenie. Nu alt sens are parabola cu talanții îngropați și cu cei înmulțiți. Se arată aici din nou dinamismul energiilor divine lucrătoare în lume. Or, noi vedem azi că omul urmează individualismul lui Cain
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]