1,066 matches
-
de spus, tăceți... Dacă nu aveți nimic de făcut în viața aceasta - muriți...“ Am momente când simt nevoia să mor pentru un timp. Acum lucrurile încep să se limpezească în mine și revin treptat la viață, îmbogățit cu noi experiențe, sărăcit de câteva vechi iluzii, înțelepțit cu o seamă de noi adevăruri relative. Pot dar să comunic din nou cu oamenii de pe poziții „de forță“! ( Până la un nou viitor hop...) și acum, după această amplă introducere, pot să-ți spun despre
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
mari, de exemplu, la rețeta noastră de zacuscă de vinete ei adaugă stafide, un anumit tip de brânză, capere, măsline... Sicilienii au fost mai săraci, mi s-a explicat că Sicilia a fost un mic stat cucerit de toți și sărăcit de toți. De aceea bucătăria se asea mănă, pentru că, atunci când nu e carne, toți săracii lumii fac tocană de legume. Ei bine, m-am apropiat de magazin, am intrat, am spus clar „Bună ziua!” și mi s-a răspuns. Eram atât
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
București, după ideile moderne ale vremii: merge la Kindergarten, primește lecții de germană, franceză și engleză, frecventează o școală de dans și una de velocipedie. Urmează școala de la Sf. Sava, apoi gimnaziul Gh. șincai. Nu termină liceul, e nevoit, familia sărăcind, să muncească: În 1904-1906 ocupă posturi de Învățător de țară, În 1907 primește o bursă și o angajare În corul Mitropoliei, Între 1908 și 1910 lucrează ca funcționar În laboratorul de analize medicale al dr. Gabriel Robin. Abia În 1913
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
hârtie bună, cu chenare de culoare la fiecare pagină și cu o copertă Împo do bită cu anluminuri și titluri dese nate În stilul epocii. Lucrare considerabilă pentru literatura noastră de tălmăciri din clasicii străini și de care rafturile noastre sărăcă cioase ar trebui să se mândrească atât pentru ceea ce reprezintă ca un mare și etern capital omenesc, cât și pentru mândra ei Înfă țișare În straie de glas românesc; dacă formidabila și dezolanta incultură și nepăsare a cititorului român n-
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
precumpănesc. [...] SURORILE X DIN BLOCUL ÎN CARE LOCUIESC, ULTIME mlădițe ale boierescului neam de ispravă cu al cărui nume s-au botezat un bulevard și o stradă, chemau la ele până mai anii trecuți, când Încă nu Încărunțiseră și nu sărăciseră, prieteni și prietene din protipendadă cu care se despuiau la pielea goală, Într-o „partuză“ sau une partie fine, sub portretele Încruntate ale străbunilor, cu bărbi și giubele, atârnate pe pereți, de unde pri veau acum la nepoatele și nepoții lor
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de nu le dai, te lasă!... Haideți! Haideți! Împărăția Cerurilor e pe voi! Care mai dați?! Om da, de-i poruncă, îndrăznește postelnicul Alexa, înfruntându-l. Să mă ierte Măria ta, de-om da și-om tot da, boierii or sărăci și prostimea s-o boieri... În Moldova, și "prostimea" poate ajunge la dregătorie, e după vrednicie. Ddar pentru aiasta, trebuie să nădușească, trebuie să zboare... Alexa își șterge fruntea: n-am zis că nu dau... Ziceam și eu, așa, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ca o șiră a spinării, nu știu, zău, ce s-ar fi ales de noi, spune Ștefan. Avem rădăcini adânci, nu ne smulg ei cu una cu două, întărește Șendrea. Soartă de popor mic și sărac... Nu suntem săraci, suntem sărăciți. Ne-a ronțăit o istorie nenorocită, povestește Ștefan. De ne gândim numai la ultimul sfert de veac de ură și dezbinare ce ne-a făcut mai mult rău ca o năvălire barbară... Am rămas bolnavi, dezbinați, înrăiți, săraci și mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Th., 1968, "Compuse prin abreviere", în Probleme de etimologie, București, Editura Științifică. Huddlestone, R., G. K. Pullum, 2002, The Cambridge Grammar of the English Language, Cambridge, Cambridge University Press. Ignat, N., 1976, " Stare de alarmă față de tot ceea ce strică și sărăcește limbajul presei", în PN 3 (238), p. 39-40. Ilie, C., 2001, "Semi-institutional discourse: the case of talk show", în Journal of Pragmatics, 33, p. 209-254. Ionescu, E., 1976, "Aportul presei la cultivarea limbii literare", în PN 3 (238), p. 28-30
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
de evacuare, a restricțiilor de circulație și aprovizionare, a regimului muncii obligatorii. De asemenea, în același Memoriu se arată că evreii, sunt lipsiți de mijloace de subzistență în marea lor majoritate, ca urmare a interdicției de a-și exercita profesiunile, sărăciți de obligațiile financiare și materiale la care erau supuși. Avocatul Solomon Zalman, în calitatea lui de președinte, face eforturi disperate pentru a asigura funcționarea instituțiilor de învățământ și de asistență socială și spitalicească, de care populația evreiască avea nevoie. Pe
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
gura ei...câtă seamă de odăjdii și argintărie bisericească a fost...Câte sate au fost ale sfintei mănăstiri, și mori și iazuri, și vii și prisăci, s-au pustiit, și din averile și venitul care a fost...de toate a sărăcit și nu ajunge pentru hrana călugărilor...Si călugării care trăiau în acea sfântă mănăstire nu aveau teamă de Dumnezeu în inimile lor, ci au fost fără grijă și nu au îngrijit cum se cuvenea, ci ce le cădea lor pentru
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
că nu prea știi de trebile politice din țară. Nici eu nu le cunosc prea bine dar am înțeles câte ceva din ce ne mai spune domnul învățător, sau cei din tîrg care mai citesc gazetele.Oamenii o duc greu și sărăcim din an în an mai mult că cei de la guvern, politicienii, își văd numai de interesele lor. Apăi și regele a cam lăsat țara de izbeliște și îngăduie să-și facă de cap toți cei ce ne cârmuiesc din guvern
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
îndărătru galițe bumb turea(t)că boscorodi mogorogi tont aici gădină. pieri (animale) tăt bunavremea groscior omăt. neauă S-a scumpit rachiul, sarea, gazul, tutunul. Țăranii se tânguiesc notarului. Notarul, om serios, le dovedește că rachiul e prăpădenia neamului, rachiul sărăcește și îmbolnăvește. Da, domnule notarău, răspunde unul, așa este cum spuneți dv., Dumnezeu să vă alduiască, de rachiu se-mbată omul, și va fi făcut bine stăpânirea să-l scumpească; dar Drac a mai văzut om beat de sare?! Trandafir
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
unor artiști și scriitori care au creat și existat chiar și În condițiile unei tiranii penibile - și o fac nu numai cei din țările pe care le-am citat adesea, de la Nordul nostru, dar și Rușii! -, noi vrem să ne sărăcim patrimoniul spiritual cu o inconștiență și o brutalitate explicabile numai printr-o „barbarie a spiritului” de un primitivism și oportunism etern. C.T. Popescu, unul dintre gazetarii „de frunte” ai României, șeful Biroului de presă național și extrem de influent În mass-media
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
eu, În acest fel - pentru a mă Întoarce spre ideea de Dumnezeire În alt fel, nu pe căile nietzscheniene, ci mai degrabă În modul de a gîndi al filosofiei mari romantice germane, ale unui Fichte sau Hegel! - În acest fel, sărăcind existența de valorile și de miracolul ei ascuns și tulburător, infinit cognoscibil, dar și infinit apt de mister, cum ar spune poetul Blaga, noi sărăcim realitatea Însăși de valoare și chiar de „realitate”, sărăcim realul, adică, consistența și legitatea sa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
a gîndi al filosofiei mari romantice germane, ale unui Fichte sau Hegel! - În acest fel, sărăcind existența de valorile și de miracolul ei ascuns și tulburător, infinit cognoscibil, dar și infinit apt de mister, cum ar spune poetul Blaga, noi sărăcim realitatea Însăși de valoare și chiar de „realitate”, sărăcim realul, adică, consistența și legitatea sa. Ne postăm, de fapt, orbi și insensibili față de spectacolul grandios, extraordinar al Întregii existențe, ne calomniem simțurile și capacitatea noastră de a evalua și ordona
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Fichte sau Hegel! - În acest fel, sărăcind existența de valorile și de miracolul ei ascuns și tulburător, infinit cognoscibil, dar și infinit apt de mister, cum ar spune poetul Blaga, noi sărăcim realitatea Însăși de valoare și chiar de „realitate”, sărăcim realul, adică, consistența și legitatea sa. Ne postăm, de fapt, orbi și insensibili față de spectacolul grandios, extraordinar al Întregii existențe, ne calomniem simțurile și capacitatea noastră de a evalua și ordona și, mai ales, negând „mica evidență” a realității sensibile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
plin de umor al comportamentelor celorlalți, însă „înțepăturile”, malițiile, „spiritele” nu trec în textele sale. Pentru că il est juste milieu et trșs comme il faut, acestea sînt „albe”, „impersonale”, perifrastice, convenționale la modul universitar. Silința de a fi „academic” îi sărăcește firea: omul mă delectează, criticul îmi creează dificultăți în a-l urmări. * Cred că unul din primele motive pentru care îl detest pe G. e felul său de a vorbi „angajat”, cu clișee, în prezența „organelor” și în ședințe: „anticipăm
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Ancheta cerea fruntașilor a 33 de sate să răspundă la întrebările următoare: 1. Câți oameni au pribegit din satul vostru în vremea de acum și care sunt aceia? 2. Dece au pribegit, și îndeosebi dece satul vostru se pustiește și sărăcește dela o zi la alta, cu toate circumstanțele? Înainte de a arăta cele prezentate de oamenii satului, trebuie să spunem că anchetatorii au primit o declarație scrisă din partea însuși cel mai incriminat în speța cercetării, domnului de pământ, contelui Josif Teleki
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
pentru clădiri și în Sibiu pentru palisate, am auzit că prețul lor a fost bonificat, dar noi nu știm, ci știm că nouă nu ni s-au dat un ban din aceia. 9. Slujba la domnul nostru nu puțin ne sărăcește, ce-i drept iarna ne lasă două zile pe săptămână, dar vara până ce lucrurile sale le isprăvește, cositul, seceratul, ne mână în fiecare zi și nu ne dă decât un țipău(pâine), când avem însă sărbătoare, atunci ne scoate din
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ani, 5. Todor Ona, 47 ani, 6. Iuon Oina, 28 ani, 7. Iuon Borsan, 28 ani, după jurământul legal mărturisesc: Oameni care au pribegit dela noi de vreo 5-6 ani, domnul ia căutat și i-a adus înapoi, dar fiindcă sărăcim zilnic și ne pustiim arătăm aceste acuze: 1. Darea împăratului ne apasă foarte greu și de multe ori se întâmplă cu țidula sacunului sosește și executorul și atâta mâncare și băutură pretinde.... 2. Dusul lemnelor la cetatea Făgăraș e o
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
apasă greu asupra noastră și faptul că domnul, toate grădinile noastre le paște cu caii săi, apoi pășunatele într-atât le oprește pentru cosit și ierbărit că noi n-avem loc unde să ne paștem vitele.... Pentru aceste mari mizerii sărăcim și ne ruinăm zilnic și poate trebuie să ne pustiim pentru totdeauna. Nu avem nicio plângere contra domnilor căpitani, pentru că din partea lor am putea trăi în veci. Dar, de parcă toate aceste lipitori, groful, administrația cetății, fiscul, armata austriacă n-ar
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și mândria satului, familii mai înstărite, mai chibzuite, chiaburii, care erau supuse de activiștii comuniști unui regim de exterminare economică, ca să fie aduse în scurt timp «la sapă de lemn», inconștienți, sau poate prea conștienți că în felul acesta va sărăci țara, făcându-i pe toți egali în ale sărăciei, transformându-i astfel într-o amorfă masă mult mai ușor de manipulat. Pentru că comunismul făcea alergie vis-à-vis de bunăstarea gospodarului. Dăm numai câteva exemple de năpăstuiți, pe care administrația vremii și-
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
faptul că „Școala evreiască din Huși nu are cu ce plăti salariile profesoarelor care nu au primit salariile pe câteva luni”. Țărănimea fălciană a fost evocată În contextul strict al bussines-ului astfel: „Județul nostru este un județ deficitar, țăranii au sărăcit, Își vând vitele pentru a cumpăra porumb și grâu, astfel că afacerile pe care le fac comercianții sunt foarte reduse, câștigurile mici și posibilitățile de a da ajutoare sunt complect reduse”. Cantina preconizată a se deschide „...pentru aproximativ 100 de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
toate acțiunile inițiate de Consiliul Județean sau Comunal al FDP, atât pe teren propagandistic, cultural, economic, politic, etc.”. Cu certitudine, cel mai urât le-a sunat În urechi simplilor alegători contribuția economică deoarece asta Însemna iarăși scuturarea buzunarelor și-așa sărăcite de nevoile curente. Ca toate documentele emise de la 1 ianuarie 1948, și acesta se sfârșea cu entuziastul „Trăiască Republica Populară Română!”, ce va fi Înlocuit mai târziu cu „Luptăm pentru Pace!” ori „Trăiască primul Plan Cincinal!” sau, cine mai știe
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Dar al cui?, ne Întrebăm noi. Mare atenție se acordase unei replici din piesă despre care cenzorul spunea că „... poate căpăta un alt sens În interpretarea scenică”. Iată angoasa tovului: „Dincă: <<În numele cui? Al ordinei? Al țării asteia care sărăcește și blastămă și piere>>?”. C-a vrut sau n-a vrut, maestrul Everac dăduse palme grele sistemului ticăloșit În mijlocul căruia fusese nevoit să-și ducă existența dar și să scrie pentru a putea supraviețui. Mai lungă fusese cererea de modificare
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]