31,155 matches
-
Marc Ulieru, redactorul șef al revisei. Staff-ul editorial mai este alcătuit din Cristian Român, Adrian Nicolae, Cătălin Beldea, Claudiu Andone, Alezandru Safta și Răzvan Anghelescu. Următoarea ediție a revistei va apărea pe piață pe 12 februarie, de Darwin Day (sărbătoarea internațională care celebrează cercetările și opera științifică a lui Charles Darwin), însoțită fiind de cartea “Revoluția după Darwin. Pledoarie pentru specia umană” de Adrian Nicolae. În prezent, Știință&Tehnică are 100 de pagini, costă 12,99 lei și vinde în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93914_a_95206]
-
și 5 octombrie 2014. „România esențială” își propune prezentarea surselor ancestrale și profunde ale identității românești prin intermediul mai multor expoziții, concerte, demonstrații de meșteșuguri tradiționale, proiecții de film antropologic și colocvii, adresându-se unui public larg, internațional. Totodată, este o sărbătoare a românilor din Marea Britanie și urmărește să contribuie la întărirea sentimentului comunitar al diasporei românești. Programul se derulează cu sprijinul Ambasadei României la Londra, Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti”, Ileana Artisan, Maestro Deli, Media Cars și cu susținerea media
Primul proiect de amploare dedicat culturii tradiţionale româneşti în Marea Britanie [Corola-blog/BlogPost/93919_a_95211]
-
încumeta a coace în această zi face mare păcat, iar coptura nu este mâncata nici măcar de pești, scrie Agerpres. Despre oamenii care nu lucrau în Vinerea Mare se credea că nu vor avea dureri de cap și vor avea noroc până la sărbătoarea următoare. Specialiștii în etnografie susțin că, în comunitățile tradiționale, se considera că Vinerea Mare, odată cu moartea Mântuitorului, deschide un timp al haosului și întunericului, oamenii rămânând fără protecție divină. Se spunea că Vinerea Mare ar echivala cu 12 vineri obișnuite, denumirea de
VINEREA MARE. De ce nu trebuie să pui oţet în salată şi ce trebuie să faci dimineaţa, înainte de răsăritul soarelui [Corola-blog/BlogPost/93947_a_95239]
-
a III-a și inițiat de cunoscuta interpretă Mariana Deac, aceasta invitînd la actuala ediție nume de primă mărime ale genului. Organizată de Consiliul județean Hunedoara prin intermediul C. J. C. P. C. T., unde Mariana Deac este directoare din 2005, această autentică sărbătoare a cîntecului românesc a avut toate atributele unei reprezentații de gală: decoruri frumoase, aranjamente florale (florăria Simbol), sunet și lumini de calitate (Bell Sound), cupe de șampanie pentru toți spectatorii în pauză (!) și mai ales o orchestră valoroasă, mulți dintre
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93945_a_95237]
-
care au muncit aici, unii aproape întreaga lor viață, s-au străduit ca toate publicațiile să apară la timp, să ajungă în mâna cititorilor - de la copii, tineri și adulți și până la iubitorii de carte. Ca atare, într-o atmosferă de sărbătoare, cu invitați care ne-au onorat cu prezența, printre care dl Doru Raul Truțescu, atașat cultural la Ambasada României de la Belgrad, membri ai Consiliului de Administrație, cât și cititori fideli ai săptămânalului nostru din mai multe localități, s-a desfășurat
Un an editorial, într-o singură zi [Corola-blog/BlogPost/93949_a_95241]
-
ediția I, am primit câteva cărți, cu autograf, de la mulții scriitori prezenți la manifestarea organizată de scriitorul Ioan Romeo Roșiianu la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare. Spre a vă îndemna la lectură, mai ales că avem timp berechet cu ocazia sărbătorilor de iarnă, am să fac un scurt comentariu la acestea. Ștefan Aurel Drăgan, din Bârsăul de Jos, licențiat în drept, ne propune proza „Haita”, apărută la Editura din Șiria, „Azbest Publishing”, 2016. Despre scriitorul ardelean, Nicolae Goja afirmă: „Proza lui
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93980_a_95272]
-
iunie, Ziua Olimpică, care celebrează valorile noastre de prietenie, excelență și respect și implică milioane de oameni din întreaga lume în practicarea sportului. Ca membri ai familiei olimpice și ai mișcării sportive mondiale, avem un rol de jucat în această sărbătoare, demonstrând impactul social de care sportul, încă de la etapa de inițiere, până la marea performanță, îl are asupra comunității și bunăstării noastre de zi cu zi. Așadar, am plăcerea de a vă invita să sărbătoriți această Zi Internațională și să încurajați
Ziua Internaţională a Sportului pentru Dezvoltare şi Pace [Corola-blog/BlogPost/93985_a_95277]
-
de manifestări Creștini în Europa ce se înscrie în sistemul de valori europene, bazat pe unitate prin diversitate, va culmina la 29 noiembrie 2014,ora 18.00, în Sala Palatului din București, în ajunul Zilei Naționale a Tuturor Românilor, a sărbătorii Sfintului Andrei, apostolul care ne-a încreștinat neamul, cu spectacolul extraordinar Lumină din LUMINA, pe versurile regreatatului poet Grigore Vieru, supranumit “Omul Duminicii”. Pentru imagini/informare dsp. spectacolele „Creștini în Europa” dela Chișinău, Bălti, Cernăuți: http://tv7.md/ro/cultură
Spectacolul „Creștini în Europa” continuă [Corola-blog/BlogPost/93989_a_95281]
-
și scriitorilor cu cititorii, despre diferite serate lingvistico-literare în școli, la facultățile cu cele mai diverse profiluri, despre cenacluri, concursuri literare, spectacole și, nu în ultimă instanță, despre atitudinea atît a populației, cît și a autorităților de tot rangul față de sărbătoarea „Limba Noastră cea Română”. La 31 august curent s-au împlinit 25 de ani de cînd românii basarabeni au revenit la grafia latină. Mai exact, de cînd unii au revenit! Căci în R. Moldova, la sfîrșitul verii lui 1989, puțini
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93969_a_95261]
-
prăznuire oficială a limbii române de către basarabeni exemplul lor frumos a fost urmat de frații din România. Bucuria însă ni s-a dovedit a fi suficient de palidă, ca și dimensiunile la care se desfășoară aici acțiunile legate de această sărbătoare: una se urcă în munți, alta coboară la malul mării, a treia se desfășoară în altă zi decît atunci cînd e fixată prin Lege etc. E bine și așa, dar parcă mai potrivit ar fi ca parfumul acestei sărbători să
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93969_a_95261]
-
sărbători să se simtă la nivelul Țării, la cel al județelor, orașelor, comunelor unde să vină lumea și, în primul rind, copiii, elevii, studenții. Și dacă școala din România își reia activitatea mai tîrziu, oare nu e cazul ca la Sărbătoarea Limbii Române să participe activ și Biserica? Considerăm că Ziua Limbii Române în R. Moldova și în România merită să fie sărbătorită cu aceeași seriozitate, punctualitate și puritate ca și Ziua Înălțării Sfintei Cruci. Am dreptate, cititorule, considerînd Limba Română
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93969_a_95261]
-
serbare la care au fost de față și Doamna Stanca, împreună cu cele două fiice, Beatrice și Florica, precum și Nicolae Pătrașcu, fiul lui Mihai. Sebarea a avut loc sub ruinele de la Piatra Caprei, undeva între Cricău și Alba Iulia. La această sărbătoare - relatează Dozsa Daniil - au luat parte și ostași ai lui Mihai Viteazu. Călușarii, care erau sub conducerea Vornicului Baba Novac, au executat jocul: „Într-un cerc mai larg erau așezați 12 stâlpi pe vârful cărora se aflau table de un
CĂLUŞARII, de la jocul tracic al săbiilor de pe vremea lui Xenofon, până la dansul ritualic cu bâte. Baba Novac, căluşarul [Corola-blog/BlogPost/93990_a_95282]
-
și pe mine cu cele mai frumoase cântece, începând cu cele de leagăn, mai târziu, cu cântece pentru copii, apoi cântece populare românești. Ea m-a învățat și apostolul, pe care l-am „citit” în timpul sfintei liturghii, duminica și de sărbători, împreună cu regretata Lia Baloș, fiica preotului Todor Baloș. Participarea la oficierea liturghiilor m-a ajutat prin anii ’90, în calitate de redactoare muzicală, la realizarea emisiunilor religioase. Au fost mai multe momente care m-au orientat spre muzică. Însă atunci când am înscris
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
firea omenească nu a fost absorbita de cea dumnezeiasca în Hristos, după cum nici „zăpadă” nu a fost topită de „soarele” din El. Cele două firi sunt unite în chip neamestecat, neschimbat, neîmpărțit și nedespărțit în Hristos. Pe 6 august, de sărbătoarea Schimbării la Fața a Domnului, Biserica oferă dezlegare la pește pentru bucuria praznicului. crestinortodox.ro
Schimbarea la Fata a Domnului (dezlegare la peste) [Corola-blog/BlogPost/94039_a_95331]
-
și Mariana. Sper să realizăm această idee. Cornelia Danița (Jamul - Mic): - Inițiativa de a participa la festival aparține lui George Planianin, autorul compoziției. Chiar dacă am petrecut doar câteva ore la Uzdin, m-am simțit bine aici, în această atmosferă de sărbătoare. Vara aceasta am participat la concursul ”Miss diaspora”, de unde m-am întors cu Premiul ” Miss speranța”. Acolo m-am prezentat cu piesa ,,Oro” a interpretei Jelena Tomašević. Obligațiile pe care le-am avut la acest concurs nu mi-au permis
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94021_a_95313]
-
PRIMĂVARA Primăvara începe cu sărbătoarea Mărțișor. Soarele zâmbește pe cer. Păsările călătoare se reîntorc. Albinele culeg polen. Copiii se joacă. Câmpul a înverzit. Salcia are crengi mari. Ancuța și Ana au mers la pădure. Un șoricel stă la umbră. Natura e veselă. Stelele strălucesc ca
Primăvară. In: Alabala by Bîtă Ioana () [Corola-journal/Imaginative/573_a_709]
-
n-avem buze îndestul de coapte care să rodească sub blesteme. Fruntea cu solzi albaștri Poeții vor muri în zori unii prin cîrciumi, alții prin altare, de vii vor arde, zei întîmplători, fără să ceară nimănui iertare. Va fi o sărbătoare moartea lor, orașul nu-și va pune-n cap cenușă, femeile nu vor ofta de dor, doliu nu ne vom pune peste ușă. Doar o secundă, patetic, vom visa la ochii lor cu cearcăne și prapuri, la fruntea cu albaștri
Poezie by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Imaginative/12045_a_13370]
-
pentru vulnerabila societate de atunci, încolonată, încă o dată, pentru a traversa fără voia sa un alt tunel întunecat al istoriei sale. Ar fi minunat să existe un sens - pe care l-am putea defini, cândva - care să lege cele două sărbători, pe cititorul de astăzi de cititorul de ieri. În ce mă privește, pot vorbi deschis despre geneza Antologiei Inocenței, fără reticențe, fără false orgolii sau false pudori: nu sunt autorul cărții decât în mică măsură. Cu excepția unui singur poem, textele
Antologia inocenței - ediție nouă by Iordan Chimet () [Corola-journal/Imaginative/12161_a_13486]
-
pe zei în cântecul său, nemuritorii îl vor răsplăti; iată răsplata: O cântăreț nebune, ce zeilor dai slavă să pleci cu-a ta durere în lume pe o navă de-i trece lângă țărmuri popoarele să iasă în straiu de sărbătoare în calea-ți luminoasă s-asculte cu uimire la glasul tău cel mare să-ncarce a ta navă cu flori mirositoare și țărmi cuprinși de farmec din țări se vor desprinde urmându-te pe tine în valuri să s-oglinde
Istoricul și harul orfeic by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Imaginative/12329_a_13654]
-
regal al tuturor fecioarelor); "Băteau în poartă cavalerii / Să taie țîțe somnoroase" (ce sadism, ce deliciu!); și altele, multe, n-are rost să-ți rescriu poemul. Dar cine e acel pui care te-a încălecat?? Mistrețul și pacea eternă - o sărbătoare pentru papilele mele gustative (Turnul Babel - mereu revin - e inhibant, rămîi trăsnit, nu mai ai bale în gura în care să se dizolve cuvîntul). * A.B.C.-ul face parte, nu știu cînd a fost scris, mai mult din seria viselor
Aici e mult timp, Dimov... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12579_a_13904]
-
Alex. Ștefănescu Răspunsurile scriitorilor la anchetele organizate de revistele literare cu prilejul sărbătorilor de iarnă în perioada realismului socialist n-au nimic vesel și fantezist. Seamănă mai curând cu rapoartele de activitate și planurile de producție (model obligatoriu pentru stilistica discursului public în epocă). Invitați să participe la un joc rezervat cândva vedetelor
Din epoca secerei și ciocanului. Anchetele literare de sărbători by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12150_a_13475]
-
volum. Când va apărea, e o problemă de viitor. În orice caz 23 August 1959 va fi pentru mine termenul ideal și dacă aș reuși să public cartea în cinstea acestei zile aș încerca sentimentul unei depline participări la marea sărbătoare a poporului nostru."; Mihai Gafița: "Mai întâi mă gândesc la articolele curente, pe care le-aș putea publica în periodicele noastre. Ca lucrări mai de greutate consider că voi tipări anul acesta primul meu volum de critică consacrat în întregime
Din epoca secerei și ciocanului. Anchetele literare de sărbători by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12150_a_13475]
-
care alerga după îngeri în brațele mele frînte ca niște lujeri de crini, oase de heruvimi ținuți la porțile grădinii în care se bănuia raiul, atît de frumoasă încît uitarea se așeza ca o zăpadă peste sîngele porcilor tăiați de sărbători și gurile flămînde ale copiilor sugeau laptele mamelor care l-au născut pe Isus să moară ca ea răstignită pe crucea din mine, pămînt în care mă așez să o simt cum mă zămislește și iarăși mă naște pînă la
Dama de pică by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/12658_a_13983]
-
urc odată cu lumina la cer să cobor odată cu ea pe pămînt, să nu mai știu de ce nu sînt și sînt, de ce sînt și nu sînt, atît de frumoasă încît uitarea se așază ca o zăpadă peste sîngele porcilor tăiați la sărbători cînd singurătatea vine să urle ca lupii în crîng, nici o altă femeie nu mi-ar fi umblat acum prin sînge ca o boală oblojită de ceaiuri, singură cum nici singurătatea nu poate fi, singur cum sînt și arunc de pe mine
Dama de pică by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/12658_a_13983]
-
epuizat, scăldat în sudori fierbinți - valuri leșioase ce-mi opăreau pielea, mi-o jupuiau; carnea sîngerîndă se freca, sub hainele mincinoase, se măcina... urma să-mi ascund scheletul de neliniștea celorlalți, să viețuiesc pudic, aparent vioi, în mijlocul urbei împodobite cu sărbători...Urechile îmi erau înfundate, căptușite cu cîlți de ceară mov, ochii extenuați lăcrimau vernil, nările se lărgiseră păros, gura rătăcea, buimacă, știrbă, pe-o față bolborosită,cu buzele mototol... Ridurile își dezarmonizau rafinamentul vechimii austere sau, hm!, destrăbălate... se întretăiau
Trebuia să transcriu... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12734_a_14059]