5,379 matches
-
de cercul intelectualilor ardeleni, continuatori ai luptei de emancipare națională, în frunte cu Gheorghe Barițiu și Timotei Cipariu. Astfel, din 1850 până în 1865, va raporta înființarea unui număr de 339 școli sătești, susținute în majoritate cu fonduri de la preoți și săteni. În toate petițiile și rapoartele sale către autoritățile ecleziaste și politice, Andrei Șaguna insista asupra drepturilor confesionale ale românilor ortodocși, de a beneficia de școli și profesori educați, accentuând pe aspectul confesional și păstrând în plan secundar aspectul național, pentru
ANDREI ŞAGUNA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367416_a_368745]
-
Ăst lucru nu te întreba, De ce acuma facu-l... - Ba, iaca te întreb surprins: Amână, nu-ți îngădui, De somn de moarte parcă-s prins... - Aș vrea, dar vezi, prăpădu-i: Voi fi chiar mâine doborât... Și-au pus de gând sătenii Că-s prea bătrân, scorbos, urât, Li-s mai de preț buștenii.... Așa gândesc în felul lor Cu mintea ca securea Și sufletul ca de topor: Să decime pădurea... Și-apoi, de-aceea țin să-ți zic Povestea din vechime
LEGENDA MĂRŢIŞORULUI DUPĂ O PROZĂ FOARTE SCURTĂ DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367452_a_368781]
-
în lutul lor reavăn (după o recentă ploaie torențială, mai degrabă caracteristică lunii iulie) amprentele unor încălțăminte destinate asfaltului (înveliș stradal de care, ce-i drept, comuna nu duce lipsă). La o cazemată, cea mai mare dintre toate, aflăm, prin intermediul săteanului Mihai Matei, și o istorie absolut dramatică a acestei fortificații. Dar ce nu-i tragic, când e vorba de război?! Moșul Matei era copil pe atunci, abia întors din refugiu. Și ne mărturisește că nu încetează să-l urmărească imaginea
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VIII) – PEREGRINI PE URMELE CELOR CARE AU RĂSPUNS LA COMANDA “OSTAŞI, VĂ ORDON [Corola-blog/BlogPost/367470_a_368799]
-
caz, autoritățile austro-ungare au fost surprinse de forța cu care moții își apărau drepturile, pe parcursul anchetei judiciare fiind în repetate rânduri subliniat caracterul economic și social al acțiunii. Toate momentele-cheie ale revoltei buciumanilor din 1886, context, pregătire, atacul propriu-zis, terorizarea sătenilor și până la arestarea atacanților și perioada de pușcărie au fost adunate de către unul dintre condamnați într-un jurnal - poem, numiț de unii folcloriști baladă, de alții epopee, jurnal conținând 769 de versuri, transmis pe cale orală până în anul 1965 când, profesorul
EPOPEEA UNUI FEBRUARIE DE (Z)BUCIUM de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367489_a_368818]
-
era o mare surpriză pentru toți cei dornici de distracție. Primăria a invitat o formație de lăutari, care să cânte la bal, de cu seară, până la miezul nopții. Tinerii se așteptau tot la vechiul magnetofon al organizației U.T.C. locală. Sătenii, apropiindu-se de căminul cultural și auzind sunet de vioară și de acordeon, nu le venea să creadă că au un bal adevărat. Rezulta că nu era sărbătorit doar evenimentul absolvirii anului școlar, ci mai existau și alte considerente locale
BALUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366698_a_368027]
-
Vasile Netea și alți români de bună și dreaptă credință, asemenea lor, rosteau cuvinte de întemeiere, sub cupola unui timp ostil mereu, acolo, lângă Statuia de bronz a Maestrului, cea târâtă în lanțuri, abandonată la periferia neputinței noastre, în Mai sătenii lui și toți oamenii de bine ai acestei Patrii de pământ și de Cer, își mai aduc aminte de el. Mi-a fost dat, în desele mele peregrinări la mormântul Poetului și-n jurul Casei lui, care nu era atunci
LUCIAN BLAGA- IN MEMORIAM (1961-2011) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366849_a_368178]
-
seara, pe te miri ce, la omul acela rău care nu le dă nici lapte, să nu se otrăvească cu lacurile și diluanții lor cu tot. Mergea și se tot gândea. Mai zicea câte-un'' bună ziua!'' când trecea pe lângă un sătean. Îi răsuna și acum în minte vorbele mamei, ca o rugăminte: ,,Să înveți, mamă, carte! Vezi și tu cât de greu este în ziua de azi. Muncești și nu ai cu ce trăi de pe o zi pe alta!'' „Dar fata
PUTEREA VOINŢEI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366853_a_368182]
-
cel pe care și-a pus ochii, crește de trei ori pe-atât și își schimbă arătarea. Iese și se întinde, moale, la râniș. De departe, ai zice că e o domniță lungită la soare pe plaja de nisip argintiu.” Sătenii văd în ea o forță a răului, ademenitoare, dornică de pește și de carne de om: „Era prădalnică! Hulpavă de pește, pe care-l înghițea cu nemiluita. De carne de om, căreia ajunsese să îi ducă dorul.” Atrași în mrejele
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
carne de om: „Era prădalnică! Hulpavă de pește, pe care-l înghițea cu nemiluita. De carne de om, căreia ajunsese să îi ducă dorul.” Atrași în mrejele ei i-au căzut victimă „pescari iscusiți”, „copii neștiutori”, „copilandri”, „flăcăi”. Din rândul sătenilor se remarcă Aliman, un tânăr frumos, voinic, curajos, pescar iscusit, cu o gândire realistă, nu crede în poveștile despre „știme schimbate în lostrițe, ori de naiba prefăcut în pește.” Pentru el lostrița este un pește adevărat pe care ca orice
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
din lemn, dar nu-l mai interesează. Cei doi sunt despărțiți pe cale magică de către Bistriceanca, mama fetei. Băiatul plecat în căutarea fetei află că într-un sat au trăit o fată cu mama ei și că au fost alungate de săteni, deoarece lucrau cu diavolul. Să fie oare lostrița fata din satul de munte transformată în pește datorită păcatelor ei sau al vreunui blestem? Când Aliman se logodește fără voia lui cu o fată din sat, visează că se căsătorește cu
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
se bat chiar în biserică, în altar, atât preoții între ei, dar mai ales enoriașii. Un adevărat război religios, îți dai seama. − Știu, cam peste tot e aceeași poveste; a intrat dihonia în ei! − Așa, respectivul îl reclamă pe un sătean că... țin-te bine! În urma unor discuții mai aprinse (astfel a cuvântat părintele), țăranul nostru și-a dat pantalonii până la genunchi și i-a prezentat preasfinției sale... dosul lui cel păcătos. − Hii! E prea de tot! Parcă nu-mi vine
ÎNGER DE FEMEIE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366916_a_368245]
-
profitul cel râvnit de gospodar: un ou. Îl pun cu grijă în buzunar și mă-ndepărtez de culcușul de necesitate al zburătoarei mele, continuând ore bune să-mi destroienesc rudimentara-mi gospodărie. După pauza de prânz, îmi continui “privilegiul” de sătean cu traiul ca în “sânul lui Avram” (spre invidia orășeanului) și-mi prelungesc osânda cea fără pic de creativitate. Pe înserat, cuibărită între perne, cu ochii țintă la o telenovelă turcească, nevasta-mea strigă de cum m-a simțit intrând pe
BLITZ RUSTIC... CU OUL LUI COLUMB de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366989_a_368318]
-
lui Ștefan a’ Petrei, demult, când cu povestea “cucului armenesc” care spurca disdedimineață satul Humulești. Ca să-mi potolesc țâfna, mă răstesc la nevinovata mea pereche de-o viață, cerându-i imperativ ajutorul. Că iată ce i se poate trage bietului sătean de la un pârdalnic de ou! Și... ce-a urmat? O biata imagine prozaică, în baie: nevasta-mea ținea cu două mâini, la marginea căzii, haina mea de corvoadă în gospodărie, iar eu, că tot aveam mâna năclăită de materia lăuntrică
BLITZ RUSTIC... CU OUL LUI COLUMB de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366989_a_368318]
-
și la cei 85 de ani pe care îi poartă demn, un altruist, un om deschis și primitor, așa cum a învățat de la părintele său, de la bunicul - nea Niculiță și de la cei în mijlocul cărora și-a trăit prima parte a vieții - sătenii Sebeșului de Sus, din împrejurimile Sibiului. Când îl vizitez pe Dumitru Sinu îmi place să-mi las mașina în parcarea de la magazinul „Safeway”, de unde mai sunt circa două sute de metri până la locuința sa. Merg apoi pe jos spre locul în
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366906_a_368235]
-
voi începeți toți trei și cântați: Ține Doamne veacul bun/ Că pleacă mama pe drum/ Ca noaptea să n-o apuce/ Că nu știe und' se duce.” Toți oamenii satului izbucniseră în plâns. Mitică era mic, dar i-au povestit sătenii. „Tu dorești să conduci o lume întreagă și nu te poți conduce pe tine? Toată viața sa, Dumitru Sinu a știut să adune și să selecteze informațiile, să le stocheze în adâncurile sufletului și minții deopotrivă și să valorifice înțelepciunea
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366906_a_368235]
-
mai alunga aburii ridicați de tăria rachiului lui nea Tase. Pe deal se auzeau tălăngile vacilor ce se întorceau de la pășunat. Nici nu băgă în seamă țăranul care îi dădu binețe când trecu pe lângă el. Nu-i cunoștea pe toți sătenii. Fiind o fire mai retrasă, mai posacă, nu-i plăcea să se încurce cu necunoscuții și nici să stea cu ei la sfat. Mormăia câte un salut plictisit ca răspuns, când aceștia îl salutau cum era obiceiul împământenit de când lumea
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
mai mult interes, descopereai lucruri noi și necunoscute țâncilor din gașcă. Numai că puii de munteni nu prea erau interesați pe la vârsta lor ce ascund fetițele sub chiloți și maieuri. La scăldat nu se prea foloseau costume de baie de către săteni. Doar pe la turiști mai vedeai câte unul - două, când se aventurau să se răcorească în undele Florei sau în lacul Paltinu, sosiți la vreun grătar pe malul apei. *** Anul 1984 a fost marcat de mai multe evenimente: - Deschiderea Jocurile Olimpice de
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
DE AUTOR Autor: Georgeta Resteman Publicat în: Ediția nr. 152 din 01 iunie 2011 Toate Articolele Autorului Zămislită la poalele Carpaților de-Apus, într-un sătuc plin de lumină situat la 10 kilometri de piscurile Vlădesei, m-am ivit printre sătenii mei în amurgul zilei de 24 august 1960, în miresme de fân cosit și-n murmur de codrii plini de legendă. M-am născut pentru a-mi iubi obârșia și neamul și a-mi cinsti locurile natale cu prinosul mâinilor
PROFIL DE AUTOR de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 152 din 01 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367198_a_368527]
-
GEORGETA RESTEMAN) Autor: Georgeta Resteman Publicat în: Ediția nr. 159 din 08 iunie 2011 Toate Articolele Autorului Zămislită la poalele Carpaților de-Apus, într-un sătuc plin de lumină situat la 10 km de piscurile Vlădesei, m-am ivit printre sătenii mei în amurgul zilei de 24 august 1960, în sublime miresme de fân cosit și-n murmur de codrii plini de legendă.M-am născut pentru a-mi iubi obârșia și neamul și a-mi cinsti locurile natale cu prinosul
GEORGETA RESTEMAN) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367213_a_368542]
-
și în lumea satelor) iar copiii își exibau naivitățile la aproape orice manifestare cu public (ulițe, școală, „cască gura” la horă, cete de colindători, cu ursul, cu brezaia, plugușorul etc), contactul cu altă lume și ieșirea în lume erau pentru săteni povești cu care adormeau seară de seară. Nici măcar difuzorul nu ne era la îndemână, iar despre televiziune abia câțiva ani buni mai târziu, ne mulțumeam cu lumea văzută prin ochii dascălilor noștri și lumina cărții transmisă de ei, dar și
ÎNCEPUTURILE LECTURII ŞI CUM ÎŢI VINE POFTA DE EA ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367214_a_368543]
-
toate nivelurile de instruire școlară. Contactul direct cu acest aspect îmi dă dreptul să afirm că Teleormanul se numără printre județele în care literatura înscrie frumoase pagini. La lansarea volumului meu "Zâmbind vieții", organizată la Alexandria, s-a prezentat un sătean: „Mă numesc Stelian Ghebaru. Am venit tocmai din Orbeasca de Jos. De dimineață când mi-a adus poștașul ziarul, am văzut anunțul pentru lansarea cărții dumneavoastră, m-am îmbrăcat imediat și am venit cu o ocazie la lansare. V-am
O VARĂ CULTURALĂ PE MELEAGURILE DELIORMANULUI STRĂBUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/368577_a_369906]
-
închinată patefonului și radioului de odinioară, meditația profundă îmbrăcată în limbaj simplu reflectând la suferința din pușcării, ori aspirații la cote înalte într-o rugăciune pentru întregirea României Mari. Aflându-mă la biserică în Țigănești, a trecut pe lângă mine un sătean, Dumitru Iordăchioaia și mi-a șoptit la ureche: „Bine ai venit, Buni! Știu că așa îți zice, fiindcă ți-am citit toate cărțile și acum aștept să primesc și ultima carte pe care ai publicat-o de curând". Sămânța din
O VARĂ CULTURALĂ PE MELEAGURILE DELIORMANULUI STRĂBUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/368577_a_369906]
-
-mi îngrijeascăînvinsa țară ce ne-a aparținut.Un acatist și un protest trimit la cerS-avem un parlament și nu fosilier .27-06-11... X. MINUTARUL VREMII, de Stelian Platon, publicat în Ediția nr. 1706 din 02 septembrie 2015. Minutarul Vremii Vă scriu săteni și rude, și frate încă vă mai sânt Și mâna mea vă scrie, cât nu e iarbă și pământ Tristețea mi-i sortită ca oriunde să vă poarte Cum și-n tăcerea mea ascunsă în această carte Iluzii se desprind
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
am fost dus Destinul mi-am purtat pe cruce precum bunul Iisus Prin lumea felurită, buimacă ce-a uitat de zei Și-am plâns când pâine le dădeam la blânzii porumbei 30.08.15 ... Citește mai mult Minutarul VremiiVă scriu săteni și rude, și frate încă vă mai sântși mâna mea vă scrie, cât nu e iarbă și pământTristețea mi-i sortită ca oriunde să vă poarteCum și-n tăcerea mea ascunsă în această carteIluzii se desprind dintr-o pânză aerianăMă
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
regimul Băsescu. P.S. Cum sunt furați țăranii români. Primesc din satul copilăriei mele, două vești triste. Chițocul este o mică localitate de lângă municipiul Vaslui. Exista aici un iaz, care în vremurile bune producea o cantitate suficientă de pește pentru aprovizionarea sătenilor. După Revoluție, în loc să fie dat în proprietatea satului, așa cum ar fi fost democratic, iazul a intrat pe mâna mafioților și în scurt timp a fost adus într-o stare jalnică. O baltă generatoare doar de țânțari! Aflu, acum, că și
TABLETA DE WEEKEND (170): REUNIRE ORI RENUNŢARE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368650_a_369979]