690 matches
-
care stabilește șapte săptămâni „de când secera începe să taie spicele”, text care, la o atentă examinare, ne dăm seama că este produsul unor reelaborări însemnate, și al doilea, Lev 23,15 ș.u. care afirmă: „Din ziua a doua după sabat (mimmåḥorat haššabăt), din ziua în care ați adus snopul ca dar legănat, până în ziua următoare a săptămânii a șaptea, să numărați cincizeci de zile; atunci să aduceți o nouă ofrandă lui Yhwh”. Odată realizată legătura dintre Paște și Azime, data
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
normal, dospite; totul se desfășura într-o atmosferă de bucurie, încetând toate activitățile în onoarea sâmbetei cosmice. c) Imprecizia datei a fost motivul pentru care iudaismul mediu (Boccaccini 1993) a dezbătut intens semnificația precisă a expresiei „a doua zi după sabat”. Un grup de saducei (cf. 17.2.a), descendenții lui Boet, unul dintre ucenicii lui Antigon din Soco (secolul al III-lea î.C.), considera că e vorba de prima sâmbătă după Paște, adică la mai puțin de o săptămână
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
divine: numai Israel a fost ales pentru a o observa. Cartea Jubileelor 2,19 (pseudoepigrafică) (Sacchi 1981, pp. 179 ș.u.) afirmă: „El ne-a spus: vreau să-mi pun deoparte un popor în mijlocul tuturor celorlalte popoare; el va păstra sabatul meu și îl voi consacra să fie poporul meu și-l voi binecuvânta”; în 2,30: „El nu a consacrat pe niciun alt popor și nicio altă națiune ca să celebreze sabatul în afară numai de Israel”; în 50,9b: „Aceasta
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
un popor în mijlocul tuturor celorlalte popoare; el va păstra sabatul meu și îl voi consacra să fie poporul meu și-l voi binecuvânta”; în 2,30: „El nu a consacrat pe niciun alt popor și nicio altă națiune ca să celebreze sabatul în afară numai de Israel”; în 50,9b: „Aceasta este ziua regalității sfinte pentru tot Israelul pentru totdeauna, între toate celelalte popoare”. Din ultima frază provine titlul de šabbăt hammalkăh, „regina sabatului” (în ebraică termenul este feminin), și astăzi în
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
alt popor și nicio altă națiune ca să celebreze sabatul în afară numai de Israel”; în 50,9b: „Aceasta este ziua regalității sfinte pentru tot Israelul pentru totdeauna, între toate celelalte popoare”. Din ultima frază provine titlul de šabbăt hammalkăh, „regina sabatului” (în ebraică termenul este feminin), și astăzi în uz în ritualul domestic. Respectarea sâmbetei valorează cât împlinirea tuturor celor-lalte porunci împreună (Talmud Jer., Ber. 3c, 14 ș.u.). Deci, nu trebuie să ne mire reacția evreilor pioși atunci când, în prima
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
fundamentale exprimate în Dt 15,1 ș.u. se găsesc și în Lev 25,1-7, un text puțin mai confuz. Acesta este unicul text în care apare expresia „an sabatic”, folosită astăzi în mod curent. Textul afirmă: „pământul va celebra sabatul în onoarea lui Yhwh; șase ani vei semăna...”. LXX traduce: annapaúsetai hē gḗ ... sábbata tṓ kyríō, „pământul se va odihni ... o sâmbătă pentru Domnul”; iar Vulgata latină: sabbatizes sabatum Domini. Dt 31,10, un text autonom asupra căruia ne vom
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
le-a acordat ivriților o serie de privilegii cum ar fi: libera exercitare a religiei, dreptul de a se întruni în sinagogi, scutirea de serviciul militar și de obliga- ția de a se prezenta în fața unui tribunal în ziua de sabat, dreptul de a colecta fonduri bănești pentru Templu. Pentru potolirea belicoșilor ivriți, prefectul Egiptului Flaccus interzice mozaicilor dreptul de ședere în orașul Alexandria. Ivriții care își urmăreau planurile lor, s-au simțit descoperiți rău și au luat drumul bejeniei către
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
și organizatoric frăția/biserica organizată de că-tre iudeii farisei. Schismaticii care s-au desprins din fariseism, zeloții, care în timp și-au luat numele de ebioniți, le bat obrazul iudeo-creștinilor Neamurilor că nu vor să se taie împrejur, nu respectă sabatul ca zi de odihnă și sărbătoare, nu fac sacrifi- cii pentru Iahwe, nu se întrunesc sîmbăta pentru a bate cîmpii în ,,revelații și inspi- rații” și alte apucături supărătoare pentru orice mozaic sadea, chiar dacă erau și ei schismatici. Îi supără
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
unitate absolută susținută de catolici cu înverșunare, dar contestată de gnostici care spuneau că Iisus a venit să distrugă Legea mozaică și să instaureze o Lege morală. Iudeo-creștinii ,,puri” - ebioniții sau zeloții - spuneau că el a venit să susțină circumcizia, sabatul și să o completeze cu abținerea de la sînge. Dacă regulile din Vechiul Legămînt erau în contradicție cu Legea morală atunci trebuia eliminate, la fel și ritualul Templului, istoria războaielor, monarhia iudaică și unele scrieri profeti- ce, iar gnosticii susțineau și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
cu Legea morală atunci trebuia eliminate, la fel și ritualul Templului, istoria războaielor, monarhia iudaică și unele scrieri profeti- ce, iar gnosticii susțineau și ei cam aceleași idei săltărețe și de groază pentru mozaici și iudeo-cretini, mai puțin circumcizia și sabatul. Principiile care stau la baza scrierilor lui Clement dezvoltate în Didascalia sînt adevărurile revelate iudeilor și scrise în Tora, dar el recunoaște că la început înțelepciunea a fost răspîndită de Dumnezeu pe pământ tuturor popoarelor și ea a fost mereu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
stâlpi (în mare parte deja existenți), faptul că localitatea este o singură gospodărie; ritualurile religioase și viața evreilor ortodocși se puteau astfel îmbunătăți semnificativ (de exemplu: se poate astfel ocoli interdicția de a căra ceva în afara casei în ziua de Sabat). Luni de zile, am putut urmări cele mai captivante polemici, cu argumente pro și contra dintre cele mai astuțioase, mergând de la statul neutru până la toleranță, de la impunerea unor valori particulariste într-o localitate multiculturală până la Primul Amendament etc. Iată cum
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
să izbucnească din nou cu intensitate variabilă, dar fiecare în parte și toate la un loc aveau să macine unitatea bisericii. Astfel, până în 325 (anul sinodului de la Niceea), istoria creștinismului înregistrează patru curente eretice mai importante: Ebionițiisectă eretică care cerea sabatul (sâmbăta) ca zi de odihnă și o atitudine reținută în creștinarea neevreilor. Ekisoismul - apărut în timpul domniei lui Traian, sectă ce reia teza primei erezii și cerea includerea creștinismului în iudaism. Admite legea lui Moise ca bază și impune circumcizia. Scopul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
și în cantine, unde interdicțiile alimentare sunt acceptate. Dacă un curent religios nu afectează conținutul celor predate (aici sunt vizate cursurile de gimnastică, boicotate de fetele musulmane), sau frecventarea regulată a cursurilor (aici este vizat absenteismul evreilor ortodocși la începerea sabatului), atunci nu ar trebui să existe nicio problemă. 9. Dacă se dorește să se reglementeze accesul prozeli-tismelor în școli, legea trebuie să fie universală și să includă toate sectoarele persuasiunii: cea comercială (publicitatea), cea politică, religioasă (sectele), comportamentală (fumatul, consumul
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
spună străinul care s-a alipit de Domnul: „Domnul m-a separat de poporul său” și nici eunucul să nu zică: „Iată, eu sunt un copac uscat!”» (Is 56,3). Și același profet continuă cu o promisiune: «Eunucilor care păzesc sabaturile mele, care aleg ceea ce-mi place mie și care țin cu tărie alianța mea, le voi da în casa mea și între zidurile mele un loc și un nume mai bun decât al fiilor și al fiicelor, le voi
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
bleaznă mare-n sus se rădică, P-obraz lăsate cărunte plete Cu șerpi i-atîrnă încovoiete, Neagră la față din ochi sclipește, Nu se aude ce mormăiește. În Ielele substanța e burlescul satanic, descrierea breugheliană a ielelor într-o scenă de sabat: Una e chioară Gheboasă, mică; C-un ochi de cioară, Cea mai snovoasă Alta spetită, E ofticoasă; Mult obosită; Și cea mai bună Alta gușată E cea nebună; Tot ceartă cată; Toate pizmașe, Alta bârfește De om vrăjmașe, Prea neghiobește
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
gemând, - Când demoni și spaime pe munți se adună De urlă la stele, la nori și la lună, Într-una din peșteri în munte râpos, Un om oarecare intră curagios. În munți, într-un templu peceneg, ni se înfățișează un sabat carpatin, în care esențial e nu tonul negru, ci un sentiment de vâjâit și răsucire, ieșit din febrilitatea versurilor: În peștera Carpaților Aci se fac misterele O oară și mai bine De babe blestemate Vezi templul pacinaților Ce scot la
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
încăpățânate" - nu a ținut mult. Motivul oficial al despărțirii a fost, se pare, depistarea de către Alice Bailey în această paradisiacă regiune a unor energii negative ce ar bântui încă zona ca urmare a practicării în trecut a unor ritualuri de sabat negru. Din fericire, ideea întemeierii și funcționării la Ascona a unui conclav inițiatic de specialiști ai sacrului, care să se întâlnească aici o dată pe an și să conferențieze a rămas în continuare valabilă. Tematica sesiunilor - aleasă întotdeauna de Olga Froebe-Kapteyn
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
fi totuși manipulate de unii oameni în favoarea sau împotriva lor. Cum? Prin arta eliberării de către magician a corpului său subtil și a transmiterii lui (controlate) "în planul astral unde sfidează legile spațiului fizic"24. Din acest punct de vedere, celebrele sabaturi din istoria magiei n-ar fi altceva decât întâlnirile dintre corpurile astrale ale magicienilor într-un alt univers decât cel profan, obișnuit. Constantin Bălăceanu-Stolnici, în Dialoguri despre cele văzute și cele nevăzute, insistă și asupra unor personaje celebre, dar bizare
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
zestrea tradiției străvechi pe nou-veniții din România în Israel. Astfel, Lexicon. Noțiuni, obiceiuri, sărbători evreiești (1974) este o carte de căpătâi, cu structură de dicționar. Șabat, cunună a creației (1979) dă, odată cu istoricul sărbătorii, reperele necesare despre sensul spiritual al sabatului, care implică un răgaz de meditație asupra înnoirii ciclului cosmic al Facerii, în Vechiul Testament, Talmud, Kabala, hasidism sau la Martin Buber. Capitolul despre sabat în hasidism insistă asupra aspectului de comunicare a omului cu semenii, de contopire întru bucurie la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287774_a_289103]
-
dicționar. Șabat, cunună a creației (1979) dă, odată cu istoricul sărbătorii, reperele necesare despre sensul spiritual al sabatului, care implică un răgaz de meditație asupra înnoirii ciclului cosmic al Facerii, în Vechiul Testament, Talmud, Kabala, hasidism sau la Martin Buber. Capitolul despre sabat în hasidism insistă asupra aspectului de comunicare a omului cu semenii, de contopire întru bucurie la masa bogată, în tactul muzicii și al dansului hasidic. Texte filosofice bine alese din Proudhon, N. Bialik, M. Buber sunt urmate, inspirat, de mici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287774_a_289103]
-
nu pasă de zeul care făcut pe rechin, zise sălbaticul, agitîndu-și mîna rănită. Zeu din Fiji sau zeu din Nantucket, zeul care făcut pe rechin trebuie să fie indian afurisit! Capitolul LXVI TRANȘAREA Era într-o sîmbătă seara, dar ce Sabat ne aștepta! Toți vînătorii de balene practică ex-officio încălcarea Sabatului. Vasul Pequod, cel imaculat ca fildeșul, se prefăcu într-un fel de abator, iar toți mateloții deveniră casapi. Ai fi zis că sîntem pe punctul de a aduce jertfă zeilor
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
agitîndu-și mîna rănită. Zeu din Fiji sau zeu din Nantucket, zeul care făcut pe rechin trebuie să fie indian afurisit! Capitolul LXVI TRANȘAREA Era într-o sîmbătă seara, dar ce Sabat ne aștepta! Toți vînătorii de balene practică ex-officio încălcarea Sabatului. Vasul Pequod, cel imaculat ca fildeșul, se prefăcu într-un fel de abator, iar toți mateloții deveniră casapi. Ai fi zis că sîntem pe punctul de a aduce jertfă zeilor mării zece mii de boi roșcovani. întîi și-ntîi uriașele palancuri, precum și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
a fost înlocuită cu o unitate mai mică de timp, grupa de șapte zile. Tradiția aceasta provine de la evrei și reflectă simbolismul zilelor de la facerea lumii. După cum se știe în istoria revelației iudeo-creștine, numărul șapte are un caracter sacru. Cum sabatul evreiesc era socotit ziua a șaptea, de odihnă și de sărbătoare, creștinii au acordat acest rol și însemnătatea cea mare Zilei Domnului, duminica, în care a înviat Mântuitorul Hristos. Câtorva dintre celelalte zile ale săptămânii li s-a schimbat ordinea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
cei mai r? i s�nt plini de intensitate pasional?. Yeats, 1939 Anii �30 au constituit o perioad? de restri? te pentru intelectuali. W.�H. Auden a numit? o �Deceniul dec? derii�. �n 1932, Iorga se referea la ea, numind? o �un Sabat al vr? jitoarelor pentru omenire�, ad? ug�nd c? �nici m? car �ntunecatul Ev Mediu nu a g? sit omenirea �ntr? o stare at�ț de jalnic? cum este cea de acum�1. Iorga ? i?a intitulat cel de al treilea volum al
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Biblia este cât se poate de clar]. Leviticul 19,2 este introducerea la o list] de porunci care se refer] la aspecte morale (cinstirea p]rinților, caritate, justiție, onestitate, generozitate fâț] de cei s]rmani etc.), canonice (cinstirea zilei de sabat, sacrificiile etc.) și teologice (a nu lua numele Domnului Dumnezeu în deșert). Această înseamn] c] sfințenia se dobândește prin respectarea poruncilor lui Dumnezeu sau, dup] cum se spune în Deuteronom, dac] umbl]m în c]ile Sale. Dat fiind c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]