1,489 matches
-
„CETITOR DEPARAZITEAZĂ-ȚI CREIERUL!”, publicație apărută la Craiova în martie 1990 (un număr). Editat de Facultatea de Filologie, periodicul, subintitulat „Revistă bilunară nouăzecistă”, este coordonat de un comitet alcătuit din Ion Buzerea, Sabin Gherman și Marin Alexandru Ioan. Pentru redactori, „cultura este o urgență”; ei declară că vor „puțină intelectocrație după atâta paradă de prostocrație” și se întreabă retoric: „Caragiale să fie oare singurul nostru reazem spiritual?” (Bunul simț politic ca paradox). Nu
„CETITOR DEPARAZITEAZA-ŢI CREIERUL!”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285136_a_286465]
-
că este extrem de periculos pentru un partid aflat la guvernare să nu-și poată ține promisiunile”, a explicat deputatul [...] „În biroul Permanent se vor analiza cu atenție cele două moțiuni pe care le vom prezenta”, a asigurat și senatorul PC Sabin Cutaș. Acesta a menționat că membrii Biroului Permanent vor fi arbitri „care vor lua o decizie” în acest sens. Biroul Permanent al PC se va întâlni pe 21 ianuarie, fiind urmat, pe 12 februarie, de un Congres extraordinar al partidului
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Olimpia Hrișcă, Victor Kernbach, Alexandru Radian. Redactori-șefi au mai fost, succesiv, Constantin Călin (1973-1974), Dumitru Mitulescu (1974-1979), Petru Filioreanu (1979-1982), George Genoiu (1982-1989), Sergiu Adam (din 1990). Din colegiul de redacție au mai făcut parte, de-a lungul vremii, Mihai Sabin, Vasile Sporici, Ovidiu Genaru, Ioanid Romanescu, Gheorghe Popovici, Horia Gane, Eugen Uricaru, Calistrat Costin, Vlad Sorianu, Eugen Verman, Carmen Mihalache-Popa, Victor Mitocaru ș.a. Amintind tradiția interbelică a revistei, de la numărul 1/1972, respectiv 6/1983, sunt menționați pe frontispiciu fondatorii
ATENEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285485_a_286814]
-
Ion Stratan, Gellu Dorian, Dorin Popa, Magda Cârneci. De observat că, deși evită în genere regionalismul cultural și literar, A. rezervă un loc aparte unor remarcabili poeți originari din Moldova, între aceștia aflându-se și Ovidiu Genaru, Ioanid Romanescu, Mihai Sabin, iar la rubrica „Lyceum” apar versuri ale unor tinere talente locale. La fel de variată și adesea de bun nivel este proza publicată în revista băcăuană. Cu schițe, povestiri sau scurte nuvele colaborează, între alții, Sorin Titel, Dumitru Țepeneag, Gabriela Adameșteanu, Mircea
ATENEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285485_a_286814]
-
BANATUL, revistă apărută lunar la Timișoara, între ianuarie 1926 și ianuarie 1930, subtitlul fiind „Revistă ilustrată, literară, artistică, socială”. Director era C. Lahovary, editor-proprietar Sim. S. Moldovan, redactor Grigore Ion. Revista are un comitet director onorific: Valeriu Braniște, Tiberiu Brediceanu, Sabin Drăgoi, consulii Franței, Austriei și Germaniei, din Timișoara. În 1927 și 1928, director devine Aron Cotruș; între 1928 și 1930, comitetul director este condus de Sever Bocu. Din 1927 își modifică subtitlul în „Revista culturală”. Revista și-a luat ca
BANATUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285596_a_286925]
-
studiul Barocul etnografiei românești. Studiile și articolele publicate de revistă urmăresc tocmai abordarea adecvată a culturii bănățene, cu accent pe specificul românesc în contextul acestei interculturalități. Astfel, E. Lovinescu publică Tradiționalismul, Lucian Blaga - Teatrul de vest, Filaret Barbu - Renașterea folclorului, Sabin V. Drăgoi - Crăciunul la noi. Se tipăresc studii de istorie și de filosofie a istoriei (semnate de Sever Bocu, P. Ciobanu, Fr. Blaskovics), de istoria artei (V. Bârlea, Ioachim Miloia), de muzicologie etc. Literatura originală este ilustrată mai ales prin
BANATUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285596_a_286925]
-
encefalopatiilor infantile, Editura Medicală, București. Robănescu, N. (2001), Reeducare neuro-motorie, Editura Medicală, București. Rocher, C. (1977), Rééducation psychomotrice par poulie-thérapie, exercices en suspension et avec ressorts, Masson, Paris. Rusu, V. (1983), Mic dicționar medical, vol. I-II, Editura UMF, Iași. Sabin, I. (1983), Presopunctura, Editura Medicală, București. Sbenghe, T. (1987), Kinetologie profilactică, terapeutică și de recuperare, Editura Medicală, București. Sbenghe, T. (1996), Recuperarea medicală la domiciliul bolnavului, Editura Medicală, București. Sbenghe, T. (1999), Bazele teoretice și practice ale kinetoterapiei, Editura Medicală
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
că n-am avut încotro... Vipsania simte cum obrajii încep să-i dogorească. Îl recunoaște pe impertinent după voce. Sallustius Crispus, nepotul de soră al lui Sallustius. A moștenit numele, averea și înclinația spre lux ale marelui istoric și moralist sabin. Iar acum are nerușinarea să se plângă că și-a pierdut ziua, tocmai când nu și-o pierde, el, cel obișnuit de bogăție și belșug să-și ducă viața în risipă și plăceri. Bătrâna doamnă Piso o atinge pe mână
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
înapoi pe altar cu mâini tremurânde. Încearcă să se stăpânească, dar glasul cu care începe rugăciunea îi sună până și lui străin în urechi: — Iane pater, Jupiter, Mars, Quirine, Bellona și voi, lari, stră moșii Claudiilor, ce ne tragem din sabini... Îi trebuie un efort supraomenesc de voință să poată bâigui mai departe cu voce stinsă: — Cei de o bărbăție deosebită și impunătoare care s-au numit Nerones... CAPITOLUL X O rază sâcâitoare de lumină îl face să deschidă ochii. Supărat
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
că ceva în relația noastră cu zeii scârțâie. Ce anume? Și dacă e vorba de o intervenție divină, atunci trebuie să li se răspundă. — Și la Menturnae, în vecinătatea Campaniei, a fost văzut zilele astea arzând cerul. — Iar în țara sabinilor, la Reate, a plouat cu pietre noaptea și cu sânge ziua... Dacă Senatul le-ar califica drept minuni, ar accepta implicit că e vorba de o ruptură în buna înțelegere a Romei cu zeii ei și ar fi nevoie ca
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
în marginea orașului despre răsărit"749. În acest context, erau prezentate o serie de lucrări edilitare realizate în orașul Tulcea ce au constat în refacerea unor părți "din pavajele esistente pe stradele: Portului, Gura Pieței, Grivița, Bariera Babadagh, Cuza Vodă, Sabinilor, Sfântul Neculai, Mircea Vodă, Buna Vestire, piața Sâmbăta și în curtea farmaciei orașului"750. Totodată, se menționa faptul că "aceste lucrări s-au făcut în regie cu oamenii de serviciu ai comunei"751. În continuarea celor prezentate se preciza că
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
descoperi în microcosmosul de trăiri al anotimpului copilăriei clipele ce ne vor marca viața și devenirea. Să ne bucurăm de ele împreună! De aceea poate am alăturat textelor lui Alexandru grafica unui alt bun prieten ce ne privește dinspre veșnicie, Sabin Ștefănuță, pentru care copilăria a însemnat, o să vă dați imediat seama, linia subțire și fermă ce ne face să descoperim inefabilul în noi, în dumneavoastră, în dăinuire... Cătălin Bordeianu Post-scriptum - Trec des prin Vaslui. Din 1997 însă, telefonul pe care
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
lui, Melania. De ce? îl ispitește Sebastian. Pentru că îmi plac mașinile și motoarele. Aș vrea să știu să le demontez și să le repar pe toate. Să meargă iarăși frumos și bine. Eu cred că am să fiu doctor adevărat, întărește Sabin. De care? Uman sau veterinar? îi ia la întrebări Corina. Ce-i aia? zice băiatul auzind aceste cuvinte, oarecum străine pentru el. Cum? Vrei să te faci doctor și nu știi de care? De oameni sau de animale? Eu am
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
Vântu‐l poartă ca pe‐o scamă, Azi aici și mâni departe, Ușor de plai se desparte ! Cele citate sunt confesiunile lui Grigore Vieru către Victor Crăciun, din volumul cu poeme „Rădăcina de foc” (Editura Univers, București, 1988), ilustrată de Sabin B alașa, cu un „Cuvânt înainte” de Ion Alexandru, ediție îngrijită de Arcadie Doros. Ce înseamnă pentru D‐voastră dragostea față de mamă ? — Înseamnă neuitarea casei părintești, a locului în care te‐ ai întemeiat, permanență, limbă — totul. Cine n ‐ are mamă
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
de dragoste pe care o femeie i-o poate face unui bărbat este să vrea un copil de la el. Cum eu însumi mă simt încă un copil, surâd și o mângâi pe cap. În apartament, pe lângă părinți, mai stă și Sabin, fratele prietenei mele, grănicer la granița cu Moldova. Ca toți grănicerii, e oacheș, înalt, sigur pe el și pe mustața lui. La prima masă luată împreună, îi reproșează maică-sii faptul că nu i-a servit friptura în sânge: - Bă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
dintr-o joacă. - Și el, ce-a zis? - Și-a cerut iertare. Peste o săptămână a fost înapoi în țară. De data asta a venit cu Lancia lui la Botoșani. Portbagajul era plin de cadouri. Mama, bineînțeles, încântată. Și pe Sabin l-a cucerit - i-a adus un laptop. - Era bun la pat? - Da, era ok, doar că nu avea imaginație. Huff! îmi vine inima la loc. - Cum adică nu avea imaginație? - Nu știu. Pur și simplu o făceam, apoi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
și așa, ne încuraja Maria. Depunem acuma patru milioane de lei, iar peste trei luni scoatem treizeci și două de milioane. Nu ne atingem de ei. Îmi trag doar eu două milioane, să schimb chiuveta din baia mică, unde se spală Sabin. După care băgăm în joc treizeci de milioane și peste trei luni scoatem două sute patruzeci de milioane. Voi vă dați seama? - Vreau și eu, mamă, de-aici zece milioane, să-mi fac operație de monturi la picioare. Maria nu e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
scoatem un miliard șase sute de mii!! De capu’ meu! Tu, Sabinî, sî ni rugăm să rezisti Stoica măcar un an di zili! Veniți după aia frumos în Botoșăni, facim toți o vilî - eu la parter, cî am probliemi cu picioarili, Sabin la unu și voi la ultimu’ etaj. Îmi fașiți doi nepoțăi și vă ocupați voi di afașierea cu fructili. Fașim șî o piscină, și eu stau tătă zâulica cu nepoțăii. Dacă la sfârșât mai mierjî încâ o turî, atunci chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
șocat omul când o va vedea. M-am urcat în vagonul de clasa întâi spre Botoșani. În familia Firidă era mare zarvă. Pregătirile erau în toi, telefonul suna non-stop. M-a mirat vânzoleala aia - s-o fi însurând, în sfârșit, Sabin cu fata vreunui vameș bazat. Mă rog, cine se-aseamănă s-adună! Jenant era că urma să-mi fac praștie toate paralele pe care le aveam la mine, și asta ca să plătesc tacâmul la o nuntă unde nu fusesem oficial
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
și m-am bălăcit aproape o oră. Când am ieșit, aburind și înfășurat în prosop, am dat în dormitor peste mamă și fiică, așteptându-mă. Amândouă erau coafate cu creastă, parfumate și în rochie de seară. Se vede treaba că Sabin se grăbea cu însurătoarea, să n-o scape și pe asta. Leo, începu solemn Maria Firidă, am vorbit deja la Oficiul Stării Civile, am arvunit și restaurantul. Vor veni cam o sută de persoane. Trebuie însă să mergeți urgent la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
-o în vedere, și anume faptul că Memorandumul este construit, cu toată "fragilitatea lui ideatică", afirmată în unele editoriale, pe un principiu ferm, acela al complementarității și nu al excluderii. Asta ne și desparte, bunăoară, de pamfletul politic al lui Sabin Gherman: dacă el susține că s-a săturat de România, semnatarii Memorandumului spun invers: în felul nostru, nouă ne pasă de România. De aceea am gândit abordarea diversității regionale prin complementaritate: diversitatea poate să se regăsească în libertate consensuală prin
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
când domnul acela, românul de prin Bihor, va striga sus și tare că nu mai vrea să plătească oalele sparte ale unei politici proaste a Bucureștiului? Ce se va întâmpla dacă vom trăi într-o Românie bântuită de excluderile lui Sabin Gherman? Vă spun eu care este dezvoltarea logică: vom conviețui în umbra tancului și prin arestarea celor care vor crede (ca noi) că se poate și altfel. De fapt, autoritatea și unitatea statală în filosofia liberală se obține prin statul
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
123 Fieni, 98 Ford, 67 Freidorf, 27 Friedman, Milton, 85 Fuida, Ion, 95 Fukuyama, Francis, 100 Funar, Gheorghe, 35, 141 Gandhi, Mohandas Karamchand, 85 Gara de Nord, 56 GDS, 155 Geoană, Mircea, 196, 201, 205, 207, 235 Germania, 31, 49, 192 Gherman, Sabin, 162, 163 Ghioroc, 76 Ghiveciu, Marian, 226 Global Ecovillage Network, 87 Goga, Octavian, 168, 175 Golden Britz, 186 Golden Park, 87 Goldiș, Vasile, 168 Golescu, Dinicu, 192 Grecia, 104, 191 gredli, 31 Grimm, frații, 39 Guido, 52 Gulianu, Emil, 111
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
între limbile celtice și limba română, precum de exemplu prefacerea lui c latin în p, quattuor, patru sau a lui f în h precum ferrum, hier, întru cât asemenea transformări se întâlnesc spre exemplu și în dialectele italice, precum acel sabin si acel oscic, care nu sunt în nicio legătură cu limbile celtice. Dacă toate aceste încercări de a grupa pe poporul geto-dac în una din cele trei mari rase a le Germanilor, Slavilor și Celților nu au condus la niciun
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
A fost deschisă la 26 octombrie 1860 și este una din cele mai frumoase clădiri din România, construită după planurile arhitectului Louis Blanc. Construcția a durat din 1893 până în 1897. Celebră este Sala pașilor pierduți, unde se găsesc picturi de Sabin Bălașa. În fața clădirii se află statuia lui A. D. Xenopol și a lui Mihai Kogălniceanu (vezi Kogălniceanu Mihai). URSS - Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, stat multinațional format în urma Revoluției Bolșevice din 1917. A existat între 1922 și 1991, pe teritoriul fostului Imperiu
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]