1,254 matches
-
cu comandamentul legionar din țară, desfășurându-se o acțiune coordonată pentru organizarea centrelor de rezistență. Sarcinile acestora constau în: atacarea trupelor sovietice și a guvernanților de la București; dezorganizarea spatelui frontului sovietic prin distrugerea podurilor, dinamitarea căilor ferate, alte acte de sabotaj; transmiterea în Germania a informațiilor de ordin militar; „organizarea acțiunii de răsturnare a formei de guvernământ din România, în ipoteza că trupele germane ar fi reușit să se apropie de granițele țării (sublinierile ne aparțin)”. Concomitent, avea să se desfășoare
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
urmăreau sabotarea trenurilor rusești care transportau muniții pentru front și întreruperea circulației pe o perioadă cât mai lungă. însă legionarii din echipele parașutate au primit dispoziții de la Horia Sima, trecând peste dorințele germanilor, „să se abțină de la orice act de sabotaj, considerate acte contra-producătoare”, cu efecte minime pe plan militar, dar atrăgând represalii asupra populației. Trebuiau să ia contact cu legionarii din zona în care erau lansați și să formeze „o rețea de organizații legionare locale”, care să se opună sovieticilor
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
să nu observăm că legionarii implicați în acțiunile „Guvernului de la Viena” aveau o gândire ambivalentă, cu numeroase accente ilogice. Pe de o parte, se lamentau că România era sovietizată, pretindeau că veniseră să lupte alături de germani contra rușilor, dar evitau sabotajele, pretextând posibilele represalii care s-ar fi abătut asupra populației. Un martor german implicat în evenimente dezvăluia că acțiunea de parașutare a germanilor și legionarilor în România „nu avea scopuri [imediate, n.n.] de sabotaj sau militare, ci doar informative și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
alături de germani contra rușilor, dar evitau sabotajele, pretextând posibilele represalii care s-ar fi abătut asupra populației. Un martor german implicat în evenimente dezvăluia că acțiunea de parașutare a germanilor și legionarilor în România „nu avea scopuri [imediate, n.n.] de sabotaj sau militare, ci doar informative și de natură politică” (sublinierile ne aparțin). Trecerea la acte de sabotaj, distrugeri, atentate contra diferitelor persoane ș.a.m.d. urma să se facă în momentul indicat de comandamentul german, coincizând cu o viguroasă contraofensivă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Un martor german implicat în evenimente dezvăluia că acțiunea de parașutare a germanilor și legionarilor în România „nu avea scopuri [imediate, n.n.] de sabotaj sau militare, ci doar informative și de natură politică” (sublinierile ne aparțin). Trecerea la acte de sabotaj, distrugeri, atentate contra diferitelor persoane ș.a.m.d. urma să se facă în momentul indicat de comandamentul german, coincizând cu o viguroasă contraofensivă a Wehrmacht-ului, vizând readucerea frontului pe linia Carpaților și reocuparea României. Tehnica utilizată de echipele de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
lunii următoare aveau să fie lansate echipe de parașutiști legionari în regiunile importante din România. Se vizau îndeosebi căile de comunicații și depozitele sovietice. Era amintită chiar gruparea „Legământul Morții”, care în colaborare cu legionarii din interior urma să declanșeze sabotajele antisovietice. Informațiile din mediile legionare continuau să fie culese și în luna decembrie 1944, când se știa că în ultimele zile fuseseră lansați în Ardeal mulți fruntași legionari (erau date cifre care mergeau de la „mai mult de 12” până la „peste
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Transilvania, sectorul Brașov-Făgăraș-Sibiu, menționau că fuseseră observate grupuri de indivizi, având asupra lor arme, explozibili și muniții, cei mai mulți făcând parte din unități militare. Cei avuți în vedere s-au retras la munte de unde, se credea, aveau intenția de a efectua sabotaje în spatele trupelor româno-sovietice care treceau spre front. în luna noiembrie 1944, au fost semnalate grupuri suspecte de ostași atât în vechiul regat (în județele Gorj și Mehedinți), cât și în Transilvania (în sectorul Brașov-Hunedoara), în apropierea șoselelor de mare circulație
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
indicarea exactă a sediilor, sabotarea prin diverse mijloace tehnice care să ducă la capturarea grupurilor și sediilor adverse. Se sublinia că „echipa nu duce o acțiune polițienească de arestări și descinderi vizibile, ci una discretă și abilă”, de spionaj și sabotaj. O acțiune armată contra grupurilor care se ascundeau în munți nu era indicată, experiența dovedind că în această situație cei vizați se mutau în alte locuri. Acoperirea divulgată la încercarea de pătrundere în grupurile din munți urma să fie nu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
progermane nu au încetat o dată cu eșuarea „planului Stoicănescu”. Jandarmeria română vehicula în primăvara anului 1945 informații privind existența grupurilor înarmate formate din etnici germani, care în colaborare cu agenții germani și cu legionarii parașutați aveau să treacă la acțiuni de sabotaj, „data de plecare” fiind 1 martie. După instalarea guvernului Groza, acțiunile contra legionarilor și agenților germani aveau să ia amploare. Ordinele emise de Direcția Generală a Poliției, în lunile martie-aprilie 1945, accentuau că principalele probleme către care trebuia să se
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
aflase că la 13 martie 1945 Horia Sima transmisese un plan lui Nicolae Petrașcu, care în punctele esențiale prevedea: asigurarea trecerii armatei române de partea germanilor în cazul unei contraofensive a acestora și întoarcerea armelor contra Armatei Roșii; actele de sabotaj trebuiau pregătite, dar urmau să aibă loc doar la momentul oportun; taberele legionare aveau să fie mici pentru a nu fi depistate, transformându-se în puncte de întrunire în momentul ofensivei; erau necesare mascarea grupelor de șoc și apropierea lor
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
violentă, rămânând în „expectativă armată”. Cu toate acestea, în primăvara anului 1945, atât înainte, cât și după încheierea războiului în Europa, serviciile de ordine și informații ale Bucureștilor vehiculau date privind plănuirea de către grupurile legionare a unor acte de diversiune, sabotaje și atentate pe întregul teritoriu al țării, începând cu atacarea personalităților politice guvernamentale, a celor din FND, continuând cu șefii militari sovietici și chiar cu soldații izolați ai Armatei Roșii. Pentru atingerea scopurilor s-ar fi format 15 echipe de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
unui capitol o „mostră” din gândirea sa: „Principala noastră problemă este lipsurile noastre”. Și alți ofițeri superiori gândesc rudimentar (pp. 152-156, 161-208). La fel ca în comediile cu Chaplin, dincolo de comic se ascunde tragicul. Oameni nevinovați au fost condamnați pentru „sabotaj”, fiind învinuiți de Securitate că au stricat „utilaje sovietice” la Canal, deși acestea au ajuns în România defecte, după ce au fost exploatate ani buni în construcțiile „Marelui Frate” (pp. 141, 182). Chiar și un copil care culege de pe câmp un
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
sovietice” la Canal, deși acestea au ajuns în România defecte, după ce au fost exploatate ani buni în construcțiile „Marelui Frate” (pp. 141, 182). Chiar și un copil care culege de pe câmp un „snop de grâu” (p. 189) este acuzat de sabotaj. Această mărturie cutremurătoare ne face să privim mai cu detașare pedeapsa cu „cinci zile de izolare” pentru un deținut care a jucat „singur șah (construit din pâine)” (p. 357). Tragice erau și episoadele împușcării unor chiaburi (pp. 212-228), în vreme ce alți
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de informații am selectat doar câteva: N. Briceag, singurul judecat după 1990, a dispus execuția unui cetățean fiindcă îl deranjase pe un ministru de la masă (p. 544). Teodor Dincă, fabricant de bombe incendiare înainte de 1945 (pentru a comite acte de sabotaj), prepară un amestec, care nu reușește decât „să îi afume gardul” unui depozit (p. 549). Zețarul Teohari Georgescu, care “învățase o tehnică specială pentru scrierea de manifeste pe sticlă” (pp. 555-556), este capabil și de fapte bune: grațiază tatăl unei
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și realitate, Editura Noua Alternativă, București, 1997, mai ales capitolul 7, „Schimbarea la față a Legiunii”, pp. 227-244. Armin Heinen scria că, după 23 august 1944, `ntre adepții lui Sima aflați `n Germania „au existat și pregătiri pentru acte de sabotaj, iar `n acest scop, legionarii au efectuat sărituri cu parașuta deasupra patriei lor” (Armin Heinen, Legiunea „Arhanghelul Mihail”. Mișcare socială și organizație politică. O contribuție la problema fascismului internațional, traducere din germană de Cornelia și Delia Eșianu, control științific de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
p. 183). Filon Verca amintea că `nainte de plecarea spre țară urmau să se formeze „echipe de c`te 6-8 persoane. Un șef de echipă, care `n mod normal era telegrafistul, ajutat de un al doilea telegrafist, un șef de sabotaj, ajutat de 3-4 oameni”. `n cele din urmă, echipa pe care a condus-o Verca a fost formată din 6 legionari (Filon Verca, Parașutați `n România, ed. cit., p. 21; Idem, Dreptul la adevăr, ed. cit., pp. 69-70). Grupul lui
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de Antonescu XE "Antonescu, Ion" , care a ordonat Marelui Stat-Major să comunice Armatei a 4-a, care era desfășurată și pe teritoriul județului Iași, să dea dovadă de vigilență pentru a păzi spatele frontului, deoarece agenții inamicului efectuează acțiuni de sabotaj și Îi furnizează informații, atacând chiar soldați izolați: „Populația evreiască este părtașe la această acțiune”, se afirma Într-un apel special al Armatei a 4-a către Inspectoratul Poliției din Iași, În numele generalului Antonescu XE "Antonescu, Ion" . Antonescu XE "Antonescu
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Înarmau pe legionari. Balotescu XE "Balotescu, Gheorghe (maior)" și Tulbure XE "Tulbure, Emil (maior)" purtau acte de identitate ale Secției a II-a din Marele Stat-Major - o dovadă În plus a colaborării strânse Între cele două organe de informații și sabotaj. Armamentul care a stat la dispoziția rezidenței a fost furnizat direct de către Serviciul Special de Informații XE "SSI" , iar felul cum era folosit se afla de fapt În afara oricărui control militar sau polițienesc. Adjunctul șefului Biroului Statistic al Secției a
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
sub numele Eșalonul special, cu un număr de 160 de oameni (inclusiv forțe auxiliare) aleși dintre cei mai capabili, mai fideli și mai curajoși din rândurile serviciului. Ei au primit misiunea de „apărarea spatelui armatei române de acțiuni de spionaj, sabotaj și teroare”. În mod neoficial, ei au primit sarcina să execute misiuni de contraspionaj, sabotaj și antiterorism. În prezent, se poate stabili că modelul care a servit la Înființarea acestei unități speciale a fost Einsatzgruppe XE "Einsatzgruppe" D, care a
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
dintre cei mai capabili, mai fideli și mai curajoși din rândurile serviciului. Ei au primit misiunea de „apărarea spatelui armatei române de acțiuni de spionaj, sabotaj și teroare”. În mod neoficial, ei au primit sarcina să execute misiuni de contraspionaj, sabotaj și antiterorism. În prezent, se poate stabili că modelul care a servit la Înființarea acestei unități speciale a fost Einsatzgruppe XE "Einsatzgruppe" D, care a sosit pe teritoriul României În jurul datei de 22 iunie 1941. Comandantul Einsatzgruppe, Otto Ohlendorf XE
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
printre comandanții săi s-au numărat și adjuncții lui: colonelul Constantin Ionescu-Micandru XE "Ionescu-Micandru, Constantin (colonel)" , șeful Secției a III-a (sau Secția G - Secția Germania XE "Germania" din serviciu); locotenent-colonelul Alexandru Proca XE "Proca, Alexandru (locotenent-colonel)" , șeful secției de sabotaj; Florin Becescu-Georgescu XE "Becescu-Georgescu, Florin" , șeful secției de contraspionaj. În afară de aceștia, din eșalon nu făceau parte: fratele șefului SSI, Gheorghe Cristescu, XE "Cristescu, Gheorghe" precum și Guță Petrovici XE "Petrovici, Guță" , Teodor Roșianu XE "Roșianu, Teodor" (al cărui nume adevărat era
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Cartier General, a trimis din Odobești, XE "Odobești" Inspectoratului Regional de Poliție Iași, un avertisment al Marelui Stat-Major și, În numele lui Antonescu, XE "Antonescu, Ion" a ordonat să fie imediat executați evreii care ajută inamicul În desfășurarea unor acțiuni de sabotaj și teroare, stabilind În același timp că „populația evreiască este părtașă la această acțiune”. Acest fapt este amintit aici numai pentru a ilustra libertatea de acțiune acordată Eșalonului - a cărui misiune principală era aceea de a asigura spatele frontului - În
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
el că pogromul a fost pregătit din timp, iar legionarii localnici au participat și ei la pregătiri: „Din investigațiile mele am stabilit că cu câteva zile Înainte de pogrom casele creștinilor au fost Însemnate de cruce. Elementele legionare făceau acte de sabotaj tăind cablul șelectricț și aruncând cu rachete În timpul bombardamentului șde la 26 iunieț. Se lansase zvon că un atac aerian a fost condus de o studentă șevreicăț din Iași. Într-un punct al orașului unde se preciza că se găsesc
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
vorba de evrei este gata să se abată de la concepția sa cu privire la respectarea legii și ordinii În stat. În ședința de guverni din 24 aprilie 1941, după ce a ascultat un raport al ministrului de Interne referitor la pretinse acțiuni de sabotaj care ar fi fost comise În România, Antonescu XE "Antonescu, Ion" a dat la iveală ce li se poate Întâmpla dușmanilor statului: „Dau drumul mulțimii să-i masacreze; eu mă retrag În cetatea mea și după ce Îi masacrează, pun iarăși
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Început pogromul. Șeful statului-major al Armatei române, generalul Ioanițiu XE "Ioanițiu (general)" , a transmis Comandamentului Armatei a 4-a (de acolo, comunicatul a fost transmis Inspectoratului Regional de Poliție Iași) că „sovietele urmăresc pe toate căile să producă acte de sabotaj, de dezordini și de agresiuni În spatele frontului. În acest scop lansează din avion cu parașuta spioni și agenți teroriști armați. Au fost până acum descoperiți la Iași un brutar și o studentă originari din acest oraș, fugiți În Rusia XE
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]