943 matches
-
mai nefericită frunză a timpului, tu mi-ai promis o ieșire la vise, te-ai alăturat dulceții de stil, mi-ai privit gândurile, iar frumusețile lumii le-ai împărțit în două; una, trecerea la evadările anilor, alta, trecerea în nefericirea sacadată a delirului prin trupul meu prea tânăr de ispitele lumescului. Tu, mi-ai promis nopților să dormitez pe fotolii de lună și ai venit în goana umbrei să percep prăbușirea voinței aici în incinta de suflete oarbe. Omule, de ce ai
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
anotimp. Câtă așteptare să dau zorilor iubirea din umbre, să dau tot ce condamnasem inconștient de a se rudimenta în consecvența întâmplării... Peste pleoapele șterse de mireasma ruginită a înserării la o răceală de timp îmi odihnesc venirea prin crăpăturile sacadate ale draperiilor leșinate în așteptări cu toată dulceața vinurilor omorâte în șoapte. Ochii tăi, loviți cu putere de înger, m-au adâncit în vise, să pot aștepta infima sete bătând în cetăți sfărâmate de lanțul ușilor deschise spre stelele unde
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
Marin Alexe Storc umezeala în pumni până la ultimul strop, apoi cu fruntea rezemată de răcoarea cețurilor dinspre Măgura, fac autostopul pe calea vieții.. Până se crapă de ziuă, rătăcesc dusă de gânduri, scormonind în iluzia primăvăratecă, acompaniată doar de șoaptele sacadate, monotone, fatale clipelor melancolice, picături șovăitoare, reci, străine sufletului. Ropotul nu mai contenește, legănându-se într-o parte și-n alta, ca o vorbărie plictisită, atemporală, ignorând tăcerea nopții, toacă cerul mărunt sub privirile norilor indiferenți, părtași la măcelul orb
Ploaie moc?neasc? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83336_a_84661]
-
fără succes, să număr puzderia de cruci. Pe urmă am privit prin fereastra indescriptibil de murdară a compartimentului dealurile pline de bolnavi, văile Înverzite pline de alți bolnavi, sau de aceiași, și pietrele de rîu ce treceau Înapoi cu viteza sacadată a personalului. Unu și treizeci de minute. Fieni. Am scos o țigară. CÎt timp a stat trenul În gara Îngropată sub praful de ciment și au urcat, precedați cu un minut de mirosuri acre de castraveți și cuvinte stricate, elevi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
cu strofă, vers cu vers, pornind de la titlu-n jos, și călcate cu șenile filologice, spintecate cu verbe ascuțite de bucătărie japoneză, ca niște rîme, sau ce mănîncă asiaticii, tîrÎte de păr pe pardoseala Înnegrită de sînge, spînzurate, mitraliate simetric, sacadat, torsionate, rupte-n patru și date cu fruntea de pămînt În hazul nebun al asistenței, care știa că-i vine și ei rîndul, amîndoi aveau un haz indiscutabil, primul care lua cuvîntul armat era Gârbea. Numele i se potrivea. Bănuiesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
conversația directă alături de cea imaginară, Întrepătrunse sau distincte, vocea „peridiegetică” (Metz), debreiajul (treceri de la o primă povestire la o a doua), condensările și deformările vizuale, dozarea tensiunii, efectele de apnee, asfixia, violența, repetiția, unghiurile inedite, digresiunile, devierile, derapajele, simbolismul, cadrajele sacadate, zoom-ul, reflexia, mixajul, racursiul, ecorșeul, mirajul, ironia, decorul, intrările și ieșirile personajelor, gemetele, simetria, mă rog, tot ce se scrie În cărțile de specialitate. Cu unele mici modificări de atitudine, termenii sînt valabili și pentru critica literară. În bună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
sensurilor, destinderea lor, imaginile mentale, universul tulburător sincopat, expresionismul, impresionismul, onirismul, jocurile motivelor vizuale, motivul artezian, motivul verbal, simfonia ritmică, impactul dramatic, tehnica insertului, expresia doamnei, omogenitatea, procesul de distanțare și de apropiere, de apropiere și de distanțare, amplificările, montajul sacadat conduc spre un adevărat șoc emoțional, mai ales În scena unde ni se induce senzația că am rămas singuri și În fundal se vede un bătător de covoare. După un somn agitat În care-am visat-o pe doamnă cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
nu amintesc decît unul, petrecut pe la-nceputul filmului: apariția bătrînului satului. În vreme ce la Kurosawa, bătrînul, deși fantomatic ca personaj, reușește să fie Încărcat de forța, poezia și misterul mitului, privit din spate, umbră și semiprofil și Încadrat de zgomotul obsedant sacadat al morii de apă, În mult mai faimosul western, respectivul caracter e pe cît de fals, pe atît de rapid expediat În involuntar ridicol; ce-i aia bătrînul satului, printre pistolari consacrați, americanii nu au fie sat, fie bătrîni, ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
În gît urmat de scuipatul ei pe ușa liftului, scuipatul pe obraz, scuipatul În sîn, scuipatul ca modus vivendi, În semn de protest, zeci, mii de minuscule expectorații În tweeter, În ploaie, saliva prelingîndu-se apoi În difuzoarele de medii, gîfÎitul sacadat produs de-o constipație rebelă Împreună cu, dar pe celălalt canal, oftatul de ușurare adus de Înlăturarea-n cele din urmă a astupării anale, a timidității, a obiceiurilor nesănătoase, și instaurarea unei noi și vijelioase ordini intestinale pe bază de laxative
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
cordon format din patru mașini: două de patrulare, două fără Însemne. De la opt sute de metri distanță, sirenele amuțeau. Rulau din inerție pînă la casa cenușie de pe colț. Dudley Smith conducea mașina din față. Bud Își reîncărca butoiașul pistolului, cu mișcări sacadate. Patru mașini Încadrînd locul: cele de patrulă pe alee, În vreme ce Mike Breuning și Dick Carlisle parcaseră În stradă, cu puștile Îndreptate spre ușa casei cenușii. Bud spuse: — Șefule, al meu e. Dudley Îi făcu cu ochiul: — Excelent, flăcău. Bud se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Patriciu, dați-mi voie, a zis Anton Ionescu, dați-mi mie voie, a zis celălalt, dați-mi voie, a repetat Anton Ionescu, dar vocea lui înceată era deja acoperită de timbrul aspru al celuilalt, care arunca vorbele ca niște ciocane, sacadat, ridicând tot timpul din sprâncenele lui negre și stufoase, impunător în costumul impecabil, cămașă albă, cravată cu nod imens, impunător mai ales prin privirea pe care o rotea peste capetele tuturor, superioară, fără să se fixeze pe chipul cuiva; își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
de pauză. Fața lui Kenneth și partea din spate a corpului lui Shirley se reflectau în oglindă. Tremurau. Am apăsat din nou pe butonul de pauză. Se mișcară ușor. Am apăsat de mai multe ori. Au început să se miște sacadat. Shirley își mișcă brațele. Și încă o dată. Și încă o dată. Se zvârcolea. Își scotea furoul. Îl trăgea peste cap. Kenneth o privea. Știa că nu se cuvine. Furoul era aproape scos. Brațele lui Shirley erau deasupra capului. Mâna mea, așezată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
ținu jos ca să nu se uite în ea. Shirley se întoarse spre el și rosti ceva. Doar două cuvinte, dar părea să dureze foarte mult. Apoi continuă să-și tragă furoul peste cap. Termină de tras furoul în câteva mișcări sacadate. Își duse mâinile la spate. Umblă cu degetele la prinzătoarea sutienului. Mâna mea începu să se deplaseze, mângâind docul aspru. Shirley se întoarse. Dădu să facă un pas. Dispăru în spatele capului lui Kenneth. Kenneth dădu să spună ceva. Cineva bătu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
ele, am reușit să Îngaim. — Ei da, bineînțeles că nu se află! Aproape că urla deja, iar calmul acela al ei prețios și calculat era pe cale să se năruiască. A inspirat exagerat de adânc și a rostit pe un ton sacadat: — Ahn‑dre‑ah. Îți dai seama că domnul Lagerfeld e la Paris săptămâna asta? Aveam impresia că asist la un curs de engleză pentru străini. — Bineînțeles, Miranda. Emily a sunat la toate numerele din... — Și Înțelegi că domnul Lagerfeld a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
dorurile ni se vor depăna iarăși pe aleile umbroase, atât de tainice și odihnitoare ca altădată... Suflete în derivă De o săptămână plouă și plouă necontenit, de parcă Dumnezeu ar fi uitat să mai închidă cămările cerurilor... Ropotele se aud, când sacadat, când murmurat, ca o cicăleală care nu se mai termină și devine obositoare, traumatizantă chiar. Mi se pare că aud pe cineva strigând la poartă și aruncând pe mine un trenci, ies la repezeală, iuțind pașii pe alee. Poarta se
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
Pegas: asemănător unei mlaștini, taxiul ar putea fi un mediu propice pentru o Întreagă serie de nevertebrate. Pe de altă parte, muzica ce Învăluie taxiul Își are originile la capătul opus al evoluției umane. Sunetele Înfierbântate ale trompetelor și loviturile sacadate ale percuției Îmi amintesc de Rapsodia albastră. —E Gershwin, Winston? Clatină din cap. —Ravel. Șoferul meu de taxi ascultă Ravel? Trecem pe lângă fabrica de aspiratoare când Începe mișcarea lentă. E cel mai trist lucru pe care l-am auzit vreodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
să se afle în trusa de prim ajutor sau mijloace improvizate (batiste, cravate, fâșii din lenjeria proprie a aceluia care intervine sau a rănitului etc.) În cazul hemoragiilor arteriale în care sângele are o culoare roșuaprins și țâșnește în jeturi sacadate, în același ritm cu pulsațiile inimii compresiunea se va face deasupra leziunii pentru a întrerupe circulația sângelui de la inimă spre zona lezată. În cazul hemoragiilor venoase în care sângele curge uniform, având o culoare roșu-închis compresiunea se va face sub
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
grija fratelui mai mic și beteag. Dar tot nu pricepe cum rămâne cu tata. — Și tata ce face? strigă copilul. — El rămâne în oraș, în apartament, cu Bobo, iar noi doi stăm aici, la mare, în casa bunicilor, explică femeia, sacadat. Ei, ce zici? Băiatul zvâcnește după minge, care se rostogolește spre mare. Se aruncă în apă după ea, dar un val cât el de înalt i-o fură și i-o aruncă mai departe, precum un adversar experimen tat. Copilul
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
un pasaj din Magicianul. Însă chiar Înainte să moară, Într-o după-amiază, stăteam lângă el la căminul de bătrâni. Suferea, i se administraseră niște sedative și părea toropit de somn. Deodată a Început să vorbească - o rafală ciudată de propoziții sacadate, urmată de tăcere, apoi iarăși altele și din nou tăcere. Spunea ceva despre un prieten care a fost ucis lângă el În timpul unui atac și totul era redat În termenii unui dialog Între tata și o a treia persoană care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
conferi, sporind-o, înfățișarea-i originală, precum și prilejul de a se autopersifla, spunând, într-o frazare poticnită, specifică lui și la fel de originală: decât șleapcă, mai bine prefer pleașca asta, ca o balegă de pictor! În felul lui defectuos, cu silabe sacadate, Calaican voia să zică despre pleașca lui că e identică beretei unui pictor și are dimensiunea caracteristică unui final de digestie bovină. Ieșea, însă, în zisele sale, mereu altceva, cu efect hilar, latură pe care, la timpul respectiv, el însuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
aici n-ai avea destule pa-rașute! zise el mustrător. În gară, înainte de a coborî din jeep, Nae Calaican îl blocă, pe loc, mai multe minute, ținându-l de mâneca paltonului, pentru a-i aminti cu verb căznit, poticnindu-se în sacadate gâfâituri: Tot spui că plecăm în pelerinaj dar te eschivezi mereu. Așa ai făcut și a-tunci, când am hotâ-rât să trecem Dunărea, noap-tea, la sârbi: ai amânat și iar ai amânat, până mi s-a făcut lehamite și ne-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
chiar așa de grav, spune el cu glas ce se dorește optimist. Hai, fii serios. Cu rana asta, numai groapa mă scapă. Glasul i se topește, până aproape să se stingă. Privește cu ochi tulburi la Marius, respirând șuierător și sacadat, semn al morții iminente. Cu o putere nebănuită, muribundul îl prinde de haină, trăgându-l către el. Îmi pare rău ... doream ... să fac mai mult ... ține minte ... Obersturmführer Schultz ... Schultz, repetă el agonic. Nu se știe niciodată ... fă tu ... ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
să se prindă de balustradă, dar sub greutatea lui bara de lemn cedează. Plonjează cu capul înainte până la parter, acolo unde sfârșește într-o baltă de sânge și creieri împrăștiați. Marius se avântă sus, urmat de ceilalți. O pușcă-mitralieră latră sacadat, cu răutate, secerându-i pe cei din primul rând. Cade un soldat, încă unul, chiar din grupa lui, Mihăiță Stamate, un băiat subțirel și timid, cu ochelari. Chiar când ajung la etaj, o rafală scurtă găurește spinarea lui Cârciumaru, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
mâinile într-un ultim efort care să-l mențină deasupra acelui hău rece în care se afundă cu fiecare minut care trece. Trăiește deja în agonie. Se prăbușește în abis și nu mai poate să se ridice. Își aude respirația sacadată, pulsul firav, mirosul sângelui care-i iese printre dinți. Totul devine ca un vis în alb și negru. Prin fumul țigării atârnată de buze, privește la umbrele ce curg prin ceața vederii sale. Murmură stins, strivit în negreala neantului: "In
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Programul a debutat cu piesa lui Gérard Berlioz, Mosgras Express pentru trei percuționiști. N-ar fi exclus ca autorul francez să fi fost inspirat de partitura simfonică a lui Arthur Honegger, Pacific 231, chiar dacă acolo era sugerat zgomotul și ritmul sacadat ale unei locomotive cu abur, în timp ce aici era vorba despre mersul, într-un accelerando năucitor, al unui tren expres! De un realism aproape fotografic, cu semnale de fluier și ritmuri repetitive dispuse la diferite tipuri de tobe, acționate simultan și
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]