1,527 matches
-
și privirile în pământ. În Irakul lui Saddam era prudent să nu încalci regulile sau să atragi atenția asupra ta. Acum, aceiași oameni - vecinii săi - erau cuprinși de dorințe sălbatice, furând tot ce le cădea în mână și distrugând restul. Salam întinse mâna spre o vitrină spartă, în care se afla un colier din chihlimbar și pietre portocalii. Dar cineva îl apucă de încheietură înainte să-l poată atinge: o femeie între două vârste, cu ochi scânteietori, oprindu-l pe Salam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
Salam întinse mâna spre o vitrină spartă, în care se afla un colier din chihlimbar și pietre portocalii. Dar cineva îl apucă de încheietură înainte să-l poată atinge: o femeie între două vârste, cu ochi scânteietori, oprindu-l pe Salam cu mâna stângă și însușindu-și colierul cu dreapta. Se retrase. Se gândi că evenimentele semănau cu o scenă din jefuirea unui oraș antic: o orgie condusă nu de poftă, ci de lăcomie, participanți cu chipuri schimonosite de zgârcenie, dând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
nu de poftă, ci de lăcomie, participanți cu chipuri schimonosite de zgârcenie, dând frâu liber unei dorințe care fusese înăbușită vreme de decenii. Deodată fu împins din nou înainte: sosise un nou grup de tâlhari, care se îndrepta spre scări. Salam fu prins în mulțimea care cobora pe scări: se răspândise zvonul că angajații muzeului ar fi ascuns cele mai valoroase lucruri în camerele de depozitare. Zări un grup de oameni în jurul unei uși pe care tocmai o scoseseră din balamale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
afla un perete din zgură, proaspăt ridicat, cimentul fiind abia întărit. Mai întâi un singur om, apoi doi începură să lovească vârtos cărămizile cu ciocanul; li se alăturară alții folosindu-se de răngi sau chiar de umeri. Se întoarseră spre Salam. —Vino-ncoace! Îi întinseră piciorul de metal al unei mese. Curând, zidul încropit la repezeală cedă, un castel de nisip năruit de valuri. Liderul grupului se strecură prin gaură și izbucni imediat în râs. Alții îl urmară îndată. Curând, Salam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
Salam. —Vino-ncoace! Îi întinseră piciorul de metal al unei mese. Curând, zidul încropit la repezeală cedă, un castel de nisip năruit de valuri. Liderul grupului se strecură prin gaură și izbucni imediat în râs. Alții îl urmară îndată. Curând, Salam zări și el sursa bunei dispoziții a celorlalți: camera era plină de comori; sculpturi în piatră reprezentând prințese și regi, gravuri cu berbeci și tauri; statuete cu zeițe trupeșe și femei nubiene; vaze, urne și cupe din ceramică. Mai erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
gravuri cu berbeci și tauri; statuete cu zeițe trupeșe și femei nubiene; vaze, urne și cupe din ceramică. Mai erau încălțări din aramă, bucăți de tapiserie și, pe perete, o friză cu soldați luptând într-un război de mult uitat. Salam zări câteva etichete ale muzeului lipite încă pe aceste comori ascunse. Pe una scria - „liră din cetatea sumeriană Ur, cu cap de taur aurit, din anul 2 400 î.e.n.“. Aceasta fu curând luată pe sus. Pe alta - „vas votiv din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
Pe una scria - „liră din cetatea sumeriană Ur, cu cap de taur aurit, din anul 2 400 î.e.n.“. Aceasta fu curând luată pe sus. Pe alta - „vas votiv din calcar alb, de asemenea din Warka, din anul 3 000 î.e.n.“. Salam îl văzu dispărând într-o geantă sport. A fost nevoie de doi oameni pentru a ridica o „statuie reprezentându-l pe regele Entemena din Ur, din anul 2 430 î.e.n.“ și de un al treilea pentru a o ghida prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
geantă sport. A fost nevoie de doi oameni pentru a ridica o „statuie reprezentându-l pe regele Entemena din Ur, din anul 2 430 î.e.n.“ și de un al treilea pentru a o ghida prin proaspăt deschisa gaură din zid. Salam își aminti ce învățase la școală: că muzeul din Bagdad conține comori vechi de cinci mii de ani. „Înăuntrul acelui muzeu nu se găsește doar istoria Irakului“, proclamase profesorul său, „ci istoria întregii omeniri“. Acum nu părea cu mult mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
istoria întregii omeniri“. Acum nu părea cu mult mai impozant decât o piață unde cumpărătorii se păruiau pentru zarzavaturi. Doar că acestea nu erau roșii strivite sau ardei înnegriți, ci opere de artă și unelte care supraviețuiseră de la începuturile civilizației. Salam auzi voci furioase: doi șefi de bandă se certau. Unul îl pălmui pe celălalt, așa că se luară la bătaie, dărâmând o etajeră metalică plină cu vase. Cineva scoase un cuțit. Altcineva îl îmbrânci pe Salam din spate, aruncându-l în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
care supraviețuiseră de la începuturile civilizației. Salam auzi voci furioase: doi șefi de bandă se certau. Unul îl pălmui pe celălalt, așa că se luară la bătaie, dărâmând o etajeră metalică plină cu vase. Cineva scoase un cuțit. Altcineva îl îmbrânci pe Salam din spate, aruncându-l în încăierare. Instinctiv, acesta se întoarse, plonjă prin gaura din zidul de zgură și fugi. Se năpusti în jos pe scări, auzind strigăte noi pe fiecare palier. Toate cele optsprezece galerii ale muzeului erau jefuite. Zgomotul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
aruncându-l în încăierare. Instinctiv, acesta se întoarse, plonjă prin gaura din zidul de zgură și fugi. Se năpusti în jos pe scări, auzind strigăte noi pe fiecare palier. Toate cele optsprezece galerii ale muzeului erau jefuite. Zgomotul îl înfricoșa. Salam continuă să coboare, etaj după etaj, până când lăsă în urmă mulțimile: nimeni nu se sinchisea să vină până aici când erau atâtea de cules sus. Era departe de ei și în siguranță aici. Salam împinse o ușă, care se deschise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
muzeului erau jefuite. Zgomotul îl înfricoșa. Salam continuă să coboare, etaj după etaj, până când lăsă în urmă mulțimile: nimeni nu se sinchisea să vină până aici când erau atâtea de cules sus. Era departe de ei și în siguranță aici. Salam împinse o ușă, care se deschise ușor. Prin întuneric, văzu câteva cutii de acte răsturnate, conținutul lor zăcând acum pe podea. Cine făcuse asta avusese dreptate să nu zăbovească: era doar un birou. Observă câteva fire tăiate atârnând precum rădăcinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
pe podea. Cine făcuse asta avusese dreptate să nu zăbovească: era doar un birou. Observă câteva fire tăiate atârnând precum rădăcinile unui copac prăbușit: cineva furase telefoanele și faxul și lăsase restul. Poate că le-a scăpat ceva, se gândi Salam. Trase de sertarele biroului, sperând să găsească un stilou din aur sau chiar o casă de bani. Dar nu găsi decât niște coli vechi de hârtie. Dedesubt se afla un sertar mai mare; o să-l deschidă și pe ăsta și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
plece. Încuiat. Se îndreptă spre ușă, dar se impiedică de o denivelare de lângă birou. Privi în jos și văzu un bloc de piatră cubică ieșit. Ghinionul lui: toate celelalte erau la locul lor, perfect plate. Fără să stea pe gânduri, Salam își vârî degetele în spațiul dintre pietre și o trase afară pe cea desprinsă. Fiind prea întuneric ca să poată vedea, pipăi pământul de dedesubt - însă mâna i se afundă într-o gaură îngustă, dar adâncă. Acum simți ceva dur; rece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
putere. În momentul în care dădu cu ochii de el, fu dezamăgit. Era o tăbliță de lut, pe care erau gravate niște mâzgăleli haotice, ca atâtea altele pe care le văzuse în acea seară, multe din ele zdrobite de pământ. Salam era pe punctul de-a o arunca, dar ezită. Dacă un tip de la muzeu se chinuise atâta să ascundă bucata asta de lut, poate valora ceva. Salam urcă în goană scările până când zări lumina lunii. Ajunsese în partea din spate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
pe care le văzuse în acea seară, multe din ele zdrobite de pământ. Salam era pe punctul de-a o arunca, dar ezită. Dacă un tip de la muzeu se chinuise atâta să ascundă bucata asta de lut, poate valora ceva. Salam urcă în goană scările până când zări lumina lunii. Ajunsese în partea din spate a muzeului, unde putea să vadă o nouă ceată de tâlhari care intra cu forța. Așteptă să se facă o spărtură în rând și ieși pe ușile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
Ehud Ramon era un învățat, dedicat scoaterii la iveală a secretelor pământului. Dar era un partener improbabil pentru Shimon Guttman, sionist fanatic de dreapta și inamic declarat al palestinienilor. Pentru că Ehud Ramon era Ahmed Nour. Capitolul 12 Bagdad, aprilie 2003 Salam o pornise spre școală în dimineața aceea mai mult din obișnuință decât mânat de așteptări reale. Nu credea cu adevărat că orele se vor desfășura normal, dar se dusese oricum, pentru orice eventualitate. Sub Saddam, chiulul de la școală era, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
nici o persoană care ținea la siguranța ei. O fi fugit Saddam, statuia lui din Piața Paradisului fusese răsturnată în fața camerelor de filmat din lumea întreagă, dar, pentru majoritatea locuitorilor Bagdadului, prudența atinsese cote maxime în cei douăzeci și patru de ani îndurați. Salam nu era singurul care își închipuia că dictatorul va ieși din Tigru precum Poseidon, ud și nervos, poruncindu-le supușilor să-i cadă la picioare. Așa că s-a dus la școală. Cu siguranță, și alții avuseseră aceeași teamă: jumătate din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
închipuia că dictatorul va ieși din Tigru precum Poseidon, ud și nervos, poruncindu-le supușilor să-i cadă la picioare. Așa că s-a dus la școală. Cu siguranță, și alții avuseseră aceeași teamă: jumătate din colegii de clasă ai lui Salam se învârteau pe-afară dând cu șutul într-o minge și bârfind. Nu își trădau bucuria: prea mulți dintre profesorii lor erau baathiști, susținători ai regimului, ca să riște așa ceva. Chiar și așa, Salam simți o anumită energie nervoasă, o încărcătură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
jumătate din colegii de clasă ai lui Salam se învârteau pe-afară dând cu șutul într-o minge și bârfind. Nu își trădau bucuria: prea mulți dintre profesorii lor erau baathiști, susținători ai regimului, ca să riște așa ceva. Chiar și așa, Salam simți o anumită energie nervoasă, o încărcătură electrică ce părea să pulseze înăuntrul lor. Era un sentiment nou, pe care nici unul din ei n-ar fi fost în stare să-l exprime. Dacă ar găsi cuvintele și dacă s-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
nătărăule! Mai ghicește o dată. —Nu știu. Dă-mi un indiciu. — Am strâns o comoară, frate. —Ai muncit? — Poți să-i zici și așa. O, am tras mult azi-noapte. Am făcut mai mulți bani decât o să vezi tu toată viața. —Cum? Salam vorbea în șoaptă, chiar dacă Ahmed striga vesel în gura mare. Ahmed rânji, arătându-și dinții. —La un magazin încărcat cu cele mai prețioase comori ale lumii. Au avut o ofertă specială azi-noapte: luați cât vreți, gratis! —Ai fost la muzeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
rânji, arătându-și dinții. —La un magazin încărcat cu cele mai prețioase comori ale lumii. Au avut o ofertă specială azi-noapte: luați cât vreți, gratis! —Ai fost la muzeu! —Am fost. Avea zâmbetul mândru al unui tânăr om de afaceri. Salam observă puful de pe bărbia lui Ahmed și își dădu seama că prietenul lui încerca să-și lase barbă. —Ce ai luat? A, asta ar însemna să spun, nu? Dar după cum spune Profetul, pacea fie cu el, „Comorile de aur și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
fel. —Ai aur și argint? Și multe alte lucruri demne de râvnit. Cât timp ai stat acolo? Toată noaptea. M-am dus de cinci ori. La ultimele patru drumuri am luat și roaba. La vederea zâmbetului larg al lui Ahmed, Salam luă o decizie. Nu va dezvălui faptul că și el a fost la muzeu seara trecută, nu pentru că îi era teamă de lege - nu mai exista lege acum - sau de vreo pedeapsă baathistă, ci pentru că îi era rușine. Ce-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
că l-a făcut atât de laș. Ca întotdeauna, a fost prea slab, ferindu-se de pericol și lăsându-i pe ceilalți să treacă peste el în drumul spre glorie. La fel se întâmpla și pe terenul de fotbal, unde Salam nu se lansa niciodată în atac, ci se ținea la distanță, evitând cu grijă contactele dure. Iată că acum acest obicei îl costase o avere. Ahmed va reuși, va fi milionar, s-ar putea chiar să scape de Irak și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
Iată că acum acest obicei îl costase o avere. Ahmed va reuși, va fi milionar, s-ar putea chiar să scape de Irak și să ducă o viață de prinț în Dubai sau, cine știe, în America. În seara aceea, Salam se uită sub pat fără înfrigurarea pe care o simțise când verificase de dimineață. Prada lui era tot acolo, dar acum, scoțând-o, i se păru lipsită de valoare și inutilă. Se gândi la ascunzătoarea plină de cupe cu rubine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]