1,549 matches
-
scaunul din brațe.) Dă-l încoace! (Îi pune în brațe vasul uriaș în care fierbeau cartofii.) Na, lovește cu asta! (MACABEUS încearcă să lovească.) Așa, așa... Dă-mi una în cap... Sunt aici... MACABEUS (Tot mai jalnic, muget, fiară orbită, salivă întunecată curgându-i peste feșe.): Eu... eu... tot eu te omor... tot eu te omor... (Se prăbușește din nou.) PARASCHIV: Cum? Ce-i asta? Sus! Sus! (Lovituri cumplite.) Ce, ai obosit? Îi pune în brațe, pe rând, fel de fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
a vrut-o. BĂTRÎNUL CU BASTON: Apoi să știți că este ultima oară când mai încerc. (BĂTRÎNUL CU BASTON se apropie de BĂRBATUL CU VIOLONCELUL, secondat la câțiva pași de ceilalți doi. BĂTRÎNUL CU BASTON își scutură întâi muzicuța de salivă, după care i-o întinde decis BĂRBATULUI CU VIOLONCELUL.) BĂTRÎNUL CU BASTON: Poftim! Ia-o. (Nici o reacție.) Ia-o, domnule, gata! Ia-o și p-asta. (BĂTRÎNUL CU BASTON rămâne cu mâna întinsă. BĂRBATUL CU VIOLONCELUL continuă să cânte, netulburat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
Măsoară o milă dintr-o parte în alta Degeba își caută loc să se-ascundă Astfel bocindu-se și periscopându-se Se târăște pe coasta întunecată a lunii. A cercetat fiece deget din ea. Și cred Că argintiul ei e argintul salivei de melc.” Mi se face pielea de găină, zice Arion. Și mie, zice delfinul. La care încep din nou să râdă amândoi, fiindcă pietrele nu au simțul tragicului la fel de dezvoltat ca, în ordine crescătoare, arborii, melcii, femeile, bărbații. De ce bărbații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
-l huiduie și să dea naibii ziua de azi și mama lui de guvern și tineretul fără șapte ani de-acasă. Iar liceanul abia așteaptă să deschidă băbătia dracului gura, ca să-i scuipe în față cojile de semințe pe care saliva s-a congelat deja. În autobuz la această oră nu se prea taxează bilete, fie pentru că mulți călători au abonamente, fie pentru că se merge pe blat. Oricum, în asemenea aglomerație, cum ar putea pătrunde orice controlor sau controloare, simbol al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
spus: „O vedeam așezată pe marginea patului și-mi închipuiam că-și apropie buzele de urechea mea și zice «ce mai faci, pui?». Nu îndrăzneam să cred că o va face. Când am auzit consoanele eliberate odată cu mici bulbuci de salivă am crezut că visez. De la acel «pui» care-mi lovea creierul ca o săgeată a pornit un fior ce s-a diluat în jurul buricului și apoi am simțit cum vintrele mi se încălzesc, semn că sângele dă năvală și-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
Generarea gurii îl excită mai rău ca orice prostituată artificială. Buzele apărură țuguiate, ca și cum cineva le-ar fi dat cu ruj. O singură deschidere se întrevedea la întâlnirea lor: o crevasă rotundă, fină, prin care se ghiceau niște dinți mărunți. Saliva începu să curgă prin canalele create de crâmpoțirea continuă ca în așteptarea unui sărut, în timp ce un minuscul puf auriu se răspândi de sub buza inferioară spre bărbie și de acolo spre maxilarul ce se crea tot acum. Urechile se născură odată cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
ținându-le între ochi și sursa de lumină din tavan. Apoi privirile îi alunecară pe antebrațe și trunchi. În sfârșit, îl regăsi pe Samuel, ghemuit și emoționat, neîndrăznind s-o atingă. Deschise gura și tresări când o cantitate însemnată de salivă i se prelinse pe piept. Se șterse nedumerită cu palmele, găsind astfel o primă utilizare apendicelor osoase ce atârnau la capătul unor membre lungi și fragile. Atenția i se fixă apoi din nou asupra bărbatului care o privea hipnotizat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
pot răspunde, printre pardon pardon și mă scuzați (spuse pe un ton foarte decent și respectuos, așa cum aș vrea să mi se adreseze mie tinerii dacă aș fi bătrân), un tataie a plescăit din limbă și m-a stropit cu salivă pe sacou. I-am văzut un dinte de aur și, lângă el, o gaură mare în gingie: - Ce te împingi așa, domnule? Tu nu vezi? - Nu m-am împins, am vrut doar să... Dar nici asta n-o mai spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
a pierdut mâna dreaptă, a bâiguit ea printre lacrimi, a strivit-o un compresor, dar slavă Domnului, o să se facă bine. Deci am fost mirat când Cristina s-a ridicat îmbujorată în picioare și a spus repede, abia înghițindu-și saliva, că a terminat ecuațiile și că vrea să le rezolve la tablă. Era o fată destul de silitoare, puțin cam îngustă la minte, dar foarte ambițioasă. Am pus sub catalog integramele și mi-am potrivit ochelarii pe nas. - Așa repede, Cristina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
să-i răspund, trebuia neapărat să continui. Entități morale nebănuite îmi forfoteau prin cap, iar eu le puteam domina pe toate. Făceam ceea ce trebuia să fac. I-am sărutat sânul drept până i l-am acoperit cu o peliculă de salivă. O mușcam și o lingeam, iar mâinile mi se plimbau pe pantalonii ei, căutându-i fermoarul. - Nu așa repede, a spus Z. Ia-o mai încet. N-o mai băgam în seamă. Acum știam ce trebuie să fac. Dacă vreun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
spus... Tresări. Întoarse capul, iar Magicianul îi întinse paharul. În lichid pluteau două cuburi de gheață - nu teai înșelat, chiar ți-a umblat prin frigider, dar numai pentru că vroia să te ajute, de ce nu înțelegi? Gura i se umplu de salivă, îmi plouă și în gură, mormăi, apoi apucă paharul și luă două guri zdravene. Nici nu simți vreo arsură pe gât. - Mulțumesc. Și gândi instantaneu iată că Magicianul poate fi și ospătar, și chiar unul foarte bun, a nimerit exact
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
Fii serios.. Trecu pe lângă o vitrină luminată a giorno în care străluceau manechine îmbrăcate în desuuri provocatoare. Ciorapii negri, cu portjartier, îi atraseră atenția pentru câteva fracțiuni de secundă - și-o imagină pe Lucia, instantaneu, iar gura se umplu de salivă -, iar el trecu mai departe în timp ce i se perindau prin fața ochilor imagini erotice. Simți o mână pe umăr. Nu-i veni să creadă atunci când auzi din nou vocea bătrânului cu umbrelă. - Sunteți mult prea permisiv, din punctul meu de vedere
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
În același timp pe tine. Eu sunt șansa ta În aceeași măsură În care tu ești șansa mea. Se uita la mine rânjind În timp ce mâinile sale se mișcau febril mototolind și netezind haina. Dinții Îi clănțăneau și o șuviță de salivă i se prelinsese În jos pe bărbie. — Dar nu știu cum să te ajut. — Și dacă Îți spun din nou că propriul tău drum, drumul spre angalok, trece prin mine ? spuse el trântindu-se la picioa- rele mele și apucându-mi cizmele
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
în același timp pe tine. Eu sunt șansa ta în aceeași măsură în care tu ești șansa mea. Se uita la mine rânjind în timp ce mâinile sale se mișcau febril mototolind și netezind haina. Dinții îi clănțăneau și o șuviță de salivă i se prelinsese în jos pe bărbie. Dar nu știu cum să te ajut. Și dacă îți spun din nou că propriul tău drum, drumul spre angalok, trece prin mine ? spuse el trântindu-se la picioarele mele și apucându-mi cizmele. Că
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
bine <victor37>: mă bucur <maya>: să sper, deci? Va veni cineva care nu va bagă în seamă bilbiitul meu? <victor37>: am cunoscut un tip care iubea o femeie în cărucior, paraplegica <victor37>: îi dădea mincarea în gură și îi ștergea salivă cu șervețelul... se înțelegeau prin semne - ea scincea doar, ca un animal <maya>: cum poti iubi așa ceva? <victor37>: poate era jumătatea lui. De aceea cred în acest miot <victor37>: mit, sorry. <maya>: și cu Biblia? <victor37>: cam la fel. Se
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
putea să aibă decît o singură cauză: Împreunarea bărbatului cu femeia. Prea multe probleme; Într-o lume În care tot mai mult ilegalul se contopea cu legalul, dacă tot stăteai să numeri foile plăcintei, rămîneai nemîncat. Cu gura plină de salivă, cu asta te alegeai, Îți venea să te scuipi singur, pe urmă, În oglindă, ce dobitoc! Thomas ar fi putut zice că, după ce ajunsese părtaș la Încălcarea unei legi divine, ce-ar mai fi Însemnat, deacum, să treacă un pas
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
înțelegeam ceea ce se întîmpla cu noi, sau mai bine zis cu ea, sau mai bine zis cu verbul a locui care se lichefia, se scurgea pe fețele noastre, se transforma în microscopice picături de apă sau de sudoare sau de salivă... Cînd Domnișoara ri își mușca buzele privindu-mă era limpede că eu trecusem de fapt prin corpul ei, prin mintea ei, prin fantasmele ei și că frisonul fin exprimat de buza de jos era semnul unui cataclism intern, al unui
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
nici un chip. Titi se lăsa îmbrăcat după gustul Aglaei, se mișca după ordinele ei și refuza să facă altceva, pe dată ce citea negațiunea în ochii ei. Acum Titi părea nervos și-și înghițea, când vroia să vorbească, prea des, saliva. - Ce faci? întrebă el deodată, așezîndu-se lângă Otilia. - Tu nu vezi? cos, răspunse Otilia, fără să-și ridice capul, ca unui copil mic. Câteodată Titi ședea așa de mult, rumegând o intenție obscură și urmărind toate gesturile acesteia, încît Otilia
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
între patru ochi, o întrebare care-i sui acestuia tot sângele la cap: - Ascultă... tu ești bine cu Otilia... spune drept... sepretează? - Cum poți jigni pe Otilia, se indignă Felix, presupunând asemenea lucruri? Otilia e o fată cuminte. Titi mestecă saliva, preocupat și incredul: - Mama spune că a văzut-o cu mulți. - Nu e adevărat, nu e adevărat! negă Felix aprins. Într-o zi însă, Titi, după o lungă ședere nemotivată în apropierea Otiliei, care citea, îndrăzni un gest oarecare de
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
observă că afară ploua. Lăsă cartea poștală pe măsuță și se întoarse să ceară o umbrelă. În acest timp, Simion veni hoțește lângă măsuță, privi scrisoarea pe amândouă părțile, apoi, vârând degetul în gură, trase lângă semnături o dungă de salivă și iscăli gros cu un creion chimic: "Isus Cristos". Stănică luă mai târziu cartea poștală, o puse în buzunar și-o aruncă la cutie fără a o mai privi. XIV Ceea ce-l întuneca pe Felix, dîndu-i oarecare doză de mizantropie
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
-ți zică: "Bruță, astăzi hai să ne facem albiniști! Lasă-mă pentru ca să-ți sui la dobitoc". Adică la creirul mic. Avansau și ei de-a lungul parterului înalt, angajîndu-se când în escaladarea unor surplombe pitice, când gâfâind îndîrjiți. Le hârâia saliva pe gâtlej, ca boaba de nisip pe hârtie. - Bruță... - Hep! - Ciohordoaica ta e dilie? Din spirala descrisă de șobolanul vioriu, fosforescent, se putea deduce că negriciosul pusese brusc frână pe zid și-și scărpina de zor rufăria. - ...Habar n-am
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ceruri. Jocurile distrugerilor, care toate îi priveau și pe subsemnații, păreau făcute. 37 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI - Mîncărica-i fudulie... Băutura-i temelie! vărsă nițică înțelepciune cel cu clop, învăluindu-și partenerul într-un nor de stropi fini de salivă. - Dacă ești damigeană, te descălțăm! Dacă ești sticlă, te desfundăm! Dar dacă ești bidon, te deșurubăm! lătră și primul, deșiratul, cel se numea Chiose. - Bă Chiose nehalit, dacă punem botul pe ceva pahardit... la banchetul ăsta unde ne-ai adus
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
lemn a pereților. Terchea-berchea l-a pleznit de trei ori, îndesat, de jos în sus, pe deșirat, cu pumnii. Și abia atunci cubul a zburat, din gura putrezitului în raglan, într-un nor de dinți smulși, fragmente de chihlimbar, sânge, salivă, cenacliști mititei, expulzați din cub de șocul mecanic. Și depunîndu-se, cu toții, pe planșeul de beton, cu viteze diferite. Când ne așteptam mai puțin, l-am deslușit, apărut din direcție contrară, și pe cel de-al doilea atacator, ciugulind din grosul
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
milițieni ce dinamitaseră, în urmă cu ani, ceasornicăria helvetă de la subsol, acum își adunară dispozitivele lor de întrerupere a traficului și se cărară cu ele, deși fir de convoi prezidențial nu penetrase pe acolo. Ambală și taximetristul, lingîndu-și, c-o salivă gălbuie, mustața ciuruită de molii. Tărăboanța icni scurt, se înscrise pe semicercul ocolind prin stânga Arcul de Triumf, fu smucită ușor dreapta de volan și avansă de-a lungul șoselei Kiseleff, precum mercurul prin capilarul unui termometru. De pe capotă, neputîndu-și
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
și-n prezent, remarcă, nu fără o fină delectare, has-Satan, un cârd de găini scurma cu o bășcălioasă înflăcărare brazdele 78 DANIEL BĂNULESCU Dar abia atunci când prietena mea a recunoscut, printre trupurile ce săltau sub revărsarea sucurilor gastrice și-a salivei, siluetele inconfundabile ale câtorva poeți precum: Ion Mureșan, Cărtărescu, Mariana Marin, Danilov, parcă Antonesei, Stoiciu, desigur Mușina, Bucur, posibil Romoșan (plecase deja din țară?!), precum și pe cele ale bravilor prozatori: Nedelciu, Sorin Preda, Cristi Teodorescu, Groșan, Iova, Cușnarencu... sosiți, cu
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]