9,763 matches
-
galben și albastru. Dacă atunci întâlneam oameni care-și descopereau capul la vederea tricolorului, acum acești oameni, care păreau înșelați în așteptările lor, erau pasivi și priveau în gol. Dacă atunci am întâlnit polițiști care luau poziția de drepți și salutau România prin stegurile tricolore de pe mașină, acum am avut insatisfacția totală să întâlnim polițist plictisit, plin de frig trupesc dar și... sufletesc, care pur și simplu a întors spatele mașinii tricolore. Dacă atunci, la intrare în Orașul Unirii, erau sute
1918 – ALBA- IULIA – 2016 ORAȘUL UNIRII ȘI SPERANȚA …ÎNVIERII NOASTRE [Corola-blog/BlogPost/93103_a_94395]
-
i-ar mai fi rămas fideli, n-ar fi declanșat represiunea. Și cu siguranță că într-o astfel de situație printre primii puși la zid ne-am fi numărat și noi, cei care ne-am pus semnăturile în josul articolelor care salutau victoria poporului... De ce “Libertatea”? Foarte simplu: a fost cuvântul care a izbucnit cu o forță indescriptibilă din piepturile celor care, în Piața Palatului, își savurau noua și neașteptata condiție de oameni liberi. Document, atestare istorică, “Libertatea” mai are și o
Prima atestare istorică a Revoluţiei: ziarul “Libertatea” [Corola-blog/BlogPost/93060_a_94352]
-
redactorii și tipografii, cu sufletele pline de fierbinte patriotism au hotârît ca, de astăzi, ziarul bucureștenilor să apară sub numele ,,Libertatea”, ziarul Capitalei eroice, așa cum este firesc așa cum am dorit-o întotdeauna. Trăiască România, trăiască libertatea! Redactorii noului ziar “Libertatea” saluta curajul, Inițiativa și victoria colegilor de la Radioteleviziunea Română, care, începînd de azi, prezintă bucureștenilor și întregii țări adevărul. Salutam intelectualii care fac cinste orașului și țarii, salutăm muncitorii, salutăm pe toți cetățenii Capitalei angajate, împreună cu țara, pe drumul unor înnoiri
Prima atestare istorică a Revoluţiei: ziarul “Libertatea” [Corola-blog/BlogPost/93060_a_94352]
-
numele ,,Libertatea”, ziarul Capitalei eroice, așa cum este firesc așa cum am dorit-o întotdeauna. Trăiască România, trăiască libertatea! Redactorii noului ziar “Libertatea” saluta curajul, Inițiativa și victoria colegilor de la Radioteleviziunea Română, care, începînd de azi, prezintă bucureștenilor și întregii țări adevărul. Salutam intelectualii care fac cinste orașului și țarii, salutăm muncitorii, salutăm pe toți cetățenii Capitalei angajate, împreună cu țara, pe drumul unor înnoiri istorice. AZI LA ORA 15 S-A CONSTITUIT ÎN CLĂDIREA PALATULUI “UNIVERSUL”, SINDICATUL LIBER AL ZIARIȘTILOR DIN BUCUREȘTI. CETĂȚENI
Prima atestare istorică a Revoluţiei: ziarul “Libertatea” [Corola-blog/BlogPost/93060_a_94352]
-
așa cum am dorit-o întotdeauna. Trăiască România, trăiască libertatea! Redactorii noului ziar “Libertatea” saluta curajul, Inițiativa și victoria colegilor de la Radioteleviziunea Română, care, începînd de azi, prezintă bucureștenilor și întregii țări adevărul. Salutam intelectualii care fac cinste orașului și țarii, salutăm muncitorii, salutăm pe toți cetățenii Capitalei angajate, împreună cu țara, pe drumul unor înnoiri istorice. AZI LA ORA 15 S-A CONSTITUIT ÎN CLĂDIREA PALATULUI “UNIVERSUL”, SINDICATUL LIBER AL ZIARIȘTILOR DIN BUCUREȘTI. CETĂȚENI! Marea victorie a fost obținută prin jertfe și
Prima atestare istorică a Revoluţiei: ziarul “Libertatea” [Corola-blog/BlogPost/93060_a_94352]
-
dorit-o întotdeauna. Trăiască România, trăiască libertatea! Redactorii noului ziar “Libertatea” saluta curajul, Inițiativa și victoria colegilor de la Radioteleviziunea Română, care, începînd de azi, prezintă bucureștenilor și întregii țări adevărul. Salutam intelectualii care fac cinste orașului și țarii, salutăm muncitorii, salutăm pe toți cetățenii Capitalei angajate, împreună cu țara, pe drumul unor înnoiri istorice. AZI LA ORA 15 S-A CONSTITUIT ÎN CLĂDIREA PALATULUI “UNIVERSUL”, SINDICATUL LIBER AL ZIARIȘTILOR DIN BUCUREȘTI. CETĂȚENI! Marea victorie a fost obținută prin jertfe și sacrificii! S-
Prima atestare istorică a Revoluţiei: ziarul “Libertatea” [Corola-blog/BlogPost/93060_a_94352]
-
afaceri, cât și prezentarea oportunităților de afaceri și investiții care pot fi dezvoltate în România de azi, precum și crearea de noi locuri de munca au fost puncte importante ale intervențiilor. Această acțiune de promovare organizată de CCIRO Italia a fost salutată de către președintele Camerei Deputaților din România, Valeriu Zgonea, printr-un mesaj transmis prin Ana Birchall, deputat PSD. Valeriu Zgonea a transmis că ar fi vrut să fie prezent personal la Milano, la această întâlnire, dar agenda parlamentară nu i-a
Milano, Forumul economic CCIRO Italia: [Corola-blog/BlogPost/93130_a_94422]
-
al României, raportul afectiv ne situază în mod reciproc pe primul loc, acolo unde vom rămâne pentru foarte mult timp. Din partea misiunii consulare a României la Milano a intervenit consulul Gheorghe Miloșan, care a transmis mesajul Consulului General George Bologan, salutând inițiativa CCIRO Italia. Idea generoasă a climatului economic istoric, cultural, etc. dintre cele două țări a fost evocată, în limba italiană, de realizatoarea TV Lavinia Șandru, într-o intervenție focalizată atât pe similitudinile politice, cât și pe cele de afinitate
Milano, Forumul economic CCIRO Italia: [Corola-blog/BlogPost/93130_a_94422]
-
baza unei culturi, temelia ei. Nu există nicio cultură, acolo unde nu există tradiție. Acesta este un adevăr axiomatic, în aceste vremuri de mare confuzie teoretică și axiologică, în care tradiția este puțin respectată. Deci, prin întoarcerea Domnului de Rouă salutăm întoarcerea, revenirea la tradiție, care trebuie continuată și dusă mai departe”... Viziune de o înaltă apreciere. În contextul revenirii Domnului de Rouă își spun cuvântul și Adrian Maniu, Doina Drăguț, Dan Lupescu, Dumitru Botar, Cristina Mihaela Barbu, Ion D. Tîlvănoiu
„Domnul de Rouă” – o nouă revistă în cultura naţională română [Corola-blog/BlogPost/93133_a_94425]
-
despre care vorbesc (19861990), majoritatea eram fete (la Română, aveam un singur coleg, la Franceză erau cincișase băieți) și încă de la începutul anului I, pășind pe culoarele facultății, am avut plăcuta surpriză de a descoperi în profesorii noștri - care ne salutau ridicând pălăria înaintea noastră! - adevărați Magiștri și Oameni. Cum eram puțini studenți și profesori în facultate (se tot reduseseră rândurile cadrelor didactice, astfel că, de cele mai multe ori, aveam și seminarul cu profesorul care ne preda cursul), ne cunoșteam toți unii
Argument La Întâlniri cu Profesorul Onufrie Vințeler [Corola-blog/BlogPost/93119_a_94411]
-
Ilie Marius Oros, Dumitru Bejan, Mircea Borcilă, Leon Baconsky, Cornel Săteanu, Nicolae Goga, Ioana Em. Petrescu, Ion Pop... Pe domnul profesor Onufrie Vințeler, care le preda colegelor mele din grupa RomânăRusă, lam cunoscut încă din primele săptămâni de școală. Ne saluta ridicând pălăria și înclinând ușor capul în direcția noastră, apoi își încheia salutul cu un surâs încurajator, după care își continua drumul în pas alert pe holurile facultății. Mereu energic, întotdeauna preocupat, aproape de fiecare dată dădea senzația că este întro
Argument La Întâlniri cu Profesorul Onufrie Vințeler [Corola-blog/BlogPost/93119_a_94411]
-
Schlattner - Preot și scriitor sas din Roșia, Sibiu „ Când în pădurile și mlaștinile unde astăzi se află Berlinul creștea pir, aici, in Transilvania, se cântă nemțește și se rosteau rugăciuni latinești. Asta inseamna vechimea săseasca! Iar dacă astăzi vă pot salută în limba noastră comună, germană, acest lucru îl datorez Patriei mele, România, care niciodată nu ne-a interzis limba maternă, nici chiar în acele nouă luni de zile, de la 23 august 1944 la 9 mai 1945, cănd Regatul român s-
„TIN LA ACEASTA TARA SI STIU CA DUMNEZEU MA VREA AICI. AICI MA CUNOASTE DUMNEZEU DUPA NUME” [Corola-blog/BlogPost/93118_a_94410]
-
de stat a răspuns la mai multe întrebări ale investitorilor, cum ar fi cele legate de spațiile de depozitare pentru legume și fructe în România, confirmând că această latură are nevoie de dezvoltare. Corneliu Vișoianu, consilier al Primului Ministru, a salutat inițiativa Camerei de la Roma de a organiza astfel de evenimente. Guvernul României va continua să elaboreze programe și măsuri pentru sprijinirea investitorilor din străinătate, indiferent de naționalitatea acestora. Robert Solomon, reprezentantul Băncii Transilvania, a prezentat politicile acestei bănci față de clienții
„Camera de Comerţ şi Industrie a României în Italia îşi face datoria faţă de români şi România” [Corola-blog/BlogPost/93137_a_94429]
-
mandatat de Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, să confirme deschiderea Bucureștiului pentru investițiile italiene și interesul pentru tehnologia și experiența unor companii de succes reprezentate în această misiune economică. Nasty Marian Vlădoiu, președintele Uniunii Camerelor de Comerț Bilaterale din România, a salutat inițiativa CCIRO Italia, subliniind că nu este simplu în această perioadă de criză economică să mobilizezi antreprenorii, să-i convingi că România este o țară sigură pentru investiții, plină de oportunități. “Mulțumesc domnului Eugen Terteleac pentru cum a creat și
„Camera de Comerţ şi Industrie a României în Italia îşi face datoria faţă de români şi România” [Corola-blog/BlogPost/93137_a_94429]
-
A urmat vizionarea clipului de prezentare a laserului, cu întreagă istorie ce a dus la nașterea acestui proiect atât de important pentru România. Filmul a fost prezentat de directorul tehnic, Cristian Cristescu. Irinel Scrioșteanu, director la Consiliului Județean Ilfov, a salutat organizarea acestei misiuni economice, moment de informare și evaluare a oportunităților de investiții, ce a prilejuit în același timp un larg schimb de cunoștințe și experiențe între autorități române și întreprinzători români și italieni. Acesta și-a arătat deschiderea către
„Camera de Comerţ şi Industrie a României în Italia îşi face datoria faţă de români şi România” [Corola-blog/BlogPost/93137_a_94429]
-
e turcesc, așa zic deștepții noștri în DEX. Dar citind în scriitorul român (latin) Pliniu cel Tânăr, iată că aflu cum că românii cumpărau la piata cu precădere „casium ciobanorum” (cas-branza ciobăneasca) de la pastorii furlani (azi Friuli, friulani, care se salută cu următoarele cuvinte „Ce faci?” și răspunde „Bini făcu”. Alexander Andreev
VLAD ŢEPEŞ A AJUNS ÎN PAGINILE ZIARULUI PRAVDA [Corola-blog/BlogPost/93255_a_94547]
-
aflat de această facultate?”, multe răspunsuri se refereau exact la aceste acțiuni ale noastre în care au fost implicați foști absolvenți ai liceelor în cauză. - Ce alte acțiuni de promovare se desfășoară în cadrul universității? - Aș vrea să menționez și să salut înființarea unui Departament de Imagine, în cadrul căruia un aport deosebit au și studenții de la Jurnalism, alături de cei de la Arte, Automatică, Economie, Istorie, de fapt, de la toate facultățile și departamentele, acesta fiind și scopul acestui departament, respectiv de a promova imaginea
Universitatea Hyperion, performanţă şi prestigiu [Corola-blog/BlogPost/93265_a_94557]
-
orașul anotimpului decrepit / pustietate / și fermecată rutină / în care fumezi iarba singurătății / sub felinarul mai rece ca un craniu / din piațeta cu turnuri în ruină / așteptînd eternul interviu / cu umbra-mi de uraniu / sosește-ntotdeauna dinspre turnul cu ceas / mă salută solemn / teatral / mă invită să stăm la taclale" (Umbre). Ne aflăm așadar într-o țară fantomatică, pseudonim al solitudinii, "o țară îndepărtată, / unde bate lumina ochilor tăi / prin ușa întredeschisă în spatele căreia stau singur, / nufăr îngenuncheat într-o stană de
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]
-
fără acoperire. Am citit, în această perspectivă, cu multă plăcere, ba chiar cu un discret sentiment de gratitudine, un articol al lui Mihail Gălățanu, publicat în revista "Fla-căra". Poetul și publicistul face o amendă onorabilă cu atât mai demnă de salutat, cu cât nu s-a produs sub presiunea tribunalului și nici la somația persoanei jignite. El găsește, pur și simplu, forța de a-i cere iertare lui Gabriel Liiceanu pentru reproșurile aduse cândva. Pe lista nemulțumirilor lui Mi-hail Gălățanu s-
Știți să vă cereți iertare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8256_a_9581]
-
multă gentilețe că documentele noastre nu purtau agrementul de trecere în Berlinul de Vest al Ambasadei române. Că ar fi fost să i se aducă o ofensă, dacă s-ar fi trecut peste voința ei. Regret, regret, făcea colonelul distins, salutându-ne și lipindu-și călcâiele cu un pocnet ușor. Ne-am făcut că ne grăbim, că vom lua un taxi și ne vom repezi la ambasada noastră, să rezolvăm cazul pe loc. Nici pomeneală! Dar țineam sus capul. Când ne-
Berlin ori nicăieri by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8266_a_9591]
-
tipărirea diplomelor, obținerea unor sponsorizări pentru premii) și au asigurat condițiile optime pentru desfășurarea concursului și a galelor de premiere. În alocuțiunea din deschiderea competiției, prof. Venera Babeș, directorul adjunct al Colegiului Național de de Arte Dinu Lipatti i-a salutat pe toți cei prezenți, organizatori, profesori, concurenți, care iubesc muzica românească, o promovează și o interpretează cu bucurie și pasiune. Ca impresie generală, raportată la edițiile precedente, s- a remarcat creșterea nivelului de pregătire a candidaților, precum și lărgirea repertoriului prezentat
Concurs dedicat muzicii rom?ne?ti pentru pian by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/83128_a_84453]
-
motivație nu rămâne doar o reacție de defulare într-un moment de apelpisire față cu absurditățile care ne împresoară. Căci - vorba unui vajnic bărbat - ce se întâmplă? Se întâmplă că ceea ce, la o primă vedere, pare o inițiativă în fine salutară - mai bine mai târziu... - nu este de fapt decât o consacrare retorică a unei normalități ce se lasă așteptată. E ca și cum am convoca un impozant conclav pentru a decide că, oricine s-ar afla la guvernare, brutăriile trebuie să producă
Să scriem despre by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8485_a_9810]
-
reușește să-i convingă și de atenția cărora beneficiază numai fragmentar. În sfârșit, ideea de a compune, printr-o muncă aproape maniacală și cu rezultate de o nebănuită veridicitate, ipoteticele memorii ale unei doamne din intimitatea lui Maupassant se dovedește salutară pentru nefericitul emigrant. Debutul va urma nu după mult timp și va fi spectaculos: "Primul roman al fostului postulant apare în 1922 la editorul care-l și folosea ca funcționar la serviciul de expediții, Fasquelle. Intitulat Le Gigantesque, romanul este
Les faux monnayeurs by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8529_a_9854]
-
profesionale a scriitorilor. Textul legii s-a publicat în Monitorul oficial din 1912, p. 13.338. în darea de seamă asupra activității depuse de la 25 noiembrie 1911 până la 25 noiembrie 1912, când și-a încheiat mandatul de președinte Emil Gârleanu saluta entuziast "recunoașterea Societății Scriitorilor Români ca persoană morală, așezată deci moralmente și din punct de vedere legal, pe adevărata temelia pe care generațiile viitoare de scriitori vor fi chemate să ridice marele lăcaș al scrisului românesc." Timp de patru decenii
Centenarul Societății Scriitorilor Români by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8546_a_9871]
-
al Dansului? O întrerupere a activității ar echivala cu o desființare. După desființarea companiei de dans contemporan Orion, o ținem tot într-o suită de desființări? Măcar de rușinea străinătății, a tuturor partenerilor europeni care au venit aici și au salutat înființarea acestui Centru și colaborează cu el, Ministerul trebuie să găsească soluții viabile, atât pe termen lung cât și pe termen scurt. Sperând că se va găsi, totuși, până la urmă, soluția cea mai potrivită, să consemnăm proiectele importante care se
Ce se mai întâmplă la Centrul Național al Dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8561_a_9886]