2,290 matches
-
eritrocitelor sunt: elasticitatea, permeabilitatea selectivă, rolul în transportul gazelor respiratorii și în menținerea pH lui sangvin, proprietatea de a hemoliza (de a elibera hemoglobina conținută sub acțiunea unor factori de mediu) și proprietatea de a se menține suspendate în plasma sangvină (cu toate că au o densitate superioară plasmei sedimentarea se realizează relativ încet). Elasticitatea eritrocitelor este o caracteristică fundamentală a acestor celule și constă în capacitatea de a-și adapta forma sub acțiunea forțelor interne și externe care acționează asupra lor; această
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
25 bacteriene). Hematiile bătrâne sunt mai puțin rezistente la acțiunea agenților hemolitici. Rezistența osmotică a hematiilor poate fi testată prin suspendarea acestora într-o soluție de NaCl a cărei concentrație scade progresiv începând de la 0,9 g% (concentrația din plasma sangvină). Normal hemoliza începe la 0,48 g% NaCl fiind totală la 0,33-0,28 g% NaCl. În caz de anomalii ale eritrocitelor hemoliza are loc la limite mai mici decât cele fiziologice. Propietatea hematiilor de a se menține suspendate în
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
compus din aglutinogenii O, A și B. Un individ uman care are în plasmă aglutinogenele A sau B nu are și aglutininele corespunzătoare aglutinogenilor (anti A - aglutinina α sau anti B - aglutinina β). Pe baza acestor aglutinogen se denumesc grupele sangvine O, A, B și AB, convențional numerotate I, II, III și IV, ce prezintă importanță în cazul efectuării unei transfuzii. Astfel, pentru a se evita aglutinarea hematiilor, trebuie evitat ca în sângele donatoruli se existe aglutinine care să vină în
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
sânge, după care trec în țesuturi, unde după un timp sunt distruse. Ele se împart în granulocite eozinofile, bazofile, neutrofile Fiziologic neutrofilele sunt în număr de 4200 (1800-6700)/mm3, eozinofilele 200 (50-350)/mm3 și bazofilele 50 (15120)/mm3. În circulația sangvină se mențin aproximativ 10 ore. Sunt situate în două sectoare: circulant și marginal, adică lipit de endoteliul vascular. După un efort fizic moderat leucocitele marginale trec în sectorul circulant. Neutrofilele au rol în apărarea organismului prin fagocitoză (proces a cărui
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
bazofilele din țesuturi) au rol în procesele de adaptare participând la reacțiile imune și de hipersensibilizare, în diferite metabolisme, în activitatea antitoxică și fagocitară, în contracția musculaturii netede în general. Mastocitele se acumulează în focarele inflamatorii tisulare. Monocitele sunt celule sangvine care în țesuturi se transformă în histiocite și apoi în macrofage. Stau în măduvă 2 ore după care trec în sânge unde rămân cam 32 de ore. Numărul normal de monocite este de 400 (150-650)/mm3. Ele sunt celule active
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
singur tip de anticorp. Limfocitele participă și la digestia lipidelor la nivelul peretelui intestinal. Reglarea numărului de leucocite se reallizează printr-un mecanism neuroumoral, un rol important revenind centrilor hipotalamici, căilor vegetative eferente medulare și hormonilor locali. Trombocitele Trombocitele (plachetele sangvine) provin din megacariocite, care la rândul lor iau naștere tot din celulele stem. Sunt fragmente granulate de megacariocite (discuri citoplasmatice de megacariocite), lipsite de nucleu. Sinteza trombocitelor se face sub acțiunea trombopoetinei, plachetele sangvine putând fi eliberate rapid în caz
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
și hormonilor locali. Trombocitele Trombocitele (plachetele sangvine) provin din megacariocite, care la rândul lor iau naștere tot din celulele stem. Sunt fragmente granulate de megacariocite (discuri citoplasmatice de megacariocite), lipsite de nucleu. Sinteza trombocitelor se face sub acțiunea trombopoetinei, plachetele sangvine putând fi eliberate rapid în caz de necesitate din splină. Durata lor de viață în sângele circulant este de 10 zile, fiind repartizate 2/3 în sânge și 1/3 în splină. Numărul lor este de 250000 ± 50000/mm3 sânge
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
a vasului și aglutinarea trombocitelor la marginile lezate sub forma unui dop plachetar. Este realizată astfel hemostaza temporară. Hemostaza definitivă se realizează prin constituirea trombusului fibrinos în interiorul și la suprafața dopului plachetar. În linii genarale procesul de formare a coagulului sangvin începe cu descărcarea din trombocite a factorilor trombocitari ai coagulării care în prezența ionilor de calciu intră în reacție cu factorii plasmatici ai coagulării formându-se tromboplastina. Protrombina (o proteină plasmatică cu rol în coagualea sângelui) sub acțiunea tromboplastinei și
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
Protrombina (o proteină plasmatică cu rol în coagualea sângelui) sub acțiunea tromboplastinei și a ionilor de calciu, devine trombină activă. Trombina activă acționează asupra fibrinogenului plasmatic tranformând-ul în fibrină, o proteină insolubilă ce formează o rețea ce prinde elementele figurate sangvine, astfel constituindu-se trombusul sangvin. Pentru a intra în intimitatea acestor procese trebuie cunoscuți factorii trombocitari și factorii plasmatici ai coagulării. Factorii trombocitari ai coagulării, notați cu cifre arabe, sunt: 1proaccelerina, 2-acceleratorul trombinei, 3-factorul protromboplastinic, 4-factorul antiheparinic, 5-serotonina, 6fibrinogenul trombocitar
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
rol în coagualea sângelui) sub acțiunea tromboplastinei și a ionilor de calciu, devine trombină activă. Trombina activă acționează asupra fibrinogenului plasmatic tranformând-ul în fibrină, o proteină insolubilă ce formează o rețea ce prinde elementele figurate sangvine, astfel constituindu-se trombusul sangvin. Pentru a intra în intimitatea acestor procese trebuie cunoscuți factorii trombocitari și factorii plasmatici ai coagulării. Factorii trombocitari ai coagulării, notați cu cifre arabe, sunt: 1proaccelerina, 2-acceleratorul trombinei, 3-factorul protromboplastinic, 4-factorul antiheparinic, 5-serotonina, 6fibrinogenul trombocitar, 7-trombostenina, 8-antifibrinolizina. Factorii plasmatici ai
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
la acest nivel se produc microleziuni. Funcția de transport a trombocitelor este importantă deoarece prin preluarea din sângele circulant a unor cantități considerabile de catecolamine, serotonină, histamină, heparină și chiar toxine endogene este prevenită acumularea lor în organism. Participarea plachetelor sangvine la provocarea și întreținerea reacției infalmatorii se datorează eliberării de histamină, serotonină și enzime hidrolitice prin distrugerea acestora odată cu țesutul afectat. Trombocitele intervin în apărarea antiinfecțioasă prin includerea antigenelor din sângele circulant în agregatele plachetare (procesul de conglutinare). 2.5
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
reacției infalmatorii se datorează eliberării de histamină, serotonină și enzime hidrolitice prin distrugerea acestora odată cu țesutul afectat. Trombocitele intervin în apărarea antiinfecțioasă prin includerea antigenelor din sângele circulant în agregatele plachetare (procesul de conglutinare). 2.5. Modificările morfologice și biochimice sangvine produse de efort a) Modificări sangvine imediate Efortul fizic are drept consecință creșterea hematocritului, deci creșterea tuturor elementelor figurate sangvine. Astfel, numărul hematiilor pe mm3 de sânge crește cu 300000-500000, al trombocitelor cu 50%, iar cea mai spectaculoasă creștere o
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
histamină, serotonină și enzime hidrolitice prin distrugerea acestora odată cu țesutul afectat. Trombocitele intervin în apărarea antiinfecțioasă prin includerea antigenelor din sângele circulant în agregatele plachetare (procesul de conglutinare). 2.5. Modificările morfologice și biochimice sangvine produse de efort a) Modificări sangvine imediate Efortul fizic are drept consecință creșterea hematocritului, deci creșterea tuturor elementelor figurate sangvine. Astfel, numărul hematiilor pe mm3 de sânge crește cu 300000-500000, al trombocitelor cu 50%, iar cea mai spectaculoasă creștere o înregistrează numărul leucocitelor cu 500% față de
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
apărarea antiinfecțioasă prin includerea antigenelor din sângele circulant în agregatele plachetare (procesul de conglutinare). 2.5. Modificările morfologice și biochimice sangvine produse de efort a) Modificări sangvine imediate Efortul fizic are drept consecință creșterea hematocritului, deci creșterea tuturor elementelor figurate sangvine. Astfel, numărul hematiilor pe mm3 de sânge crește cu 300000-500000, al trombocitelor cu 50%, iar cea mai spectaculoasă creștere o înregistrează numărul leucocitelor cu 500% față de valoarea de repaus. Principala cauză a acestui fenomen este reprezentată de descărcările de adrenalină
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
la început scade constant până la 50% din valoarea de repaus (glucoza fiind combustibilul preferat al mușchilor striați), după care sunt mobilizate mecanismele compensatorii și constanta respectivă crește la 80% din valoarea de repaus și se menține la acest nivel. Concentrația sangvină a acidului lactic crește spectaculos, chiar și de 20 de ori, ceea ce creează acidoză. Deoarece în eforturile musculare de lungă durată sunt utilizate ca substrat energetic și lipidele și chiar proteinele structurale, scade concentrația sangvină a acizilor grași și crește
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
menține la acest nivel. Concentrația sangvină a acidului lactic crește spectaculos, chiar și de 20 de ori, ceea ce creează acidoză. Deoarece în eforturile musculare de lungă durată sunt utilizate ca substrat energetic și lipidele și chiar proteinele structurale, scade concentrația sangvină a acizilor grași și crește uremia (ca rezultat al catabolismului proteic). b) Modificări sangvine tardive Ca o consecință a practicării unui sport sau a obișnuinței de a face în mod regulat mișcare, numărul eritrocitelor este mai crescut cu 200000-300000/mm3
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
20 de ori, ceea ce creează acidoză. Deoarece în eforturile musculare de lungă durată sunt utilizate ca substrat energetic și lipidele și chiar proteinele structurale, scade concentrația sangvină a acizilor grași și crește uremia (ca rezultat al catabolismului proteic). b) Modificări sangvine tardive Ca o consecință a practicării unui sport sau a obișnuinței de a face în mod regulat mișcare, numărul eritrocitelor este mai crescut cu 200000-300000/mm3, iar al leucocitelor și trombocitelor cu aproximativ 20%. Rezerva alcalină este crescută, ca o
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
10000 kg/m, dar în condiții de activitatea musculară intensă lucrul mecanic poate depăși 18000 kg/m. 3.4. Reglarea activității cardiace Reglarea activității cardiace se face prin mecanisme nervoase și umorale, fiind conectată strâns cu cea a motricității vaselor sangvine. Mecanismul neuroreflex acționează prin componenetele simpatică și parasimpatică ale sistemului nervos vegetativ. Parasimpaticul exercită o acțiune inhibitorie prin nervii vagi stâng și drept ce conțin fibre nervoase ce pleacă de la nucleul dorsal al vagului, situat în bulb. Vagul are o
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
este stimulată de insulină, glucagon, catecolamine, tiroxină, cortizol, serotonină, și este diminuată de acetilcolină, hipoxie, hipercapnie și acidoză. 3.5. Fiziologia sistemului vascular Sistemul vascular este format din artere, vene și capilare și are rolul de a transporta sângele. Vasele sangvine sunt căptușite de endoteliu, a cărui suprafață netedă previne agregarea trombocitelor și coagularea sângelui. Structura peretelui vascular diferă în funcție de tipul vasului, în principiu cuprinzând țesut elastic, muscular și fibros. Astfel, arterele mari sunt de tip elastic, fibrele de elastină realizând
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
la pătrunderea sângelui și revenirea la dimensiunile anterioare în timpul diastolei cardiace, în acest mod sângele fiind împins în arborele circulator. În arterele mijlocii și mici predomină fibrele musculare netede, care conferă tonusul vascular și adaptează calibrul vasului și deci debitul sangvin la necesitățile tisulare. Capilarele nu au nici fibre elastice nici fibre musculare. În cazul venelor este bine reprezentat țesutul fibros, venele din vecinătatea cordului fiind fibro-elastice iar celelalte musculo-fibroase. La baza funcționării sistemului vascular stau elasticitatea și contractilitatea. Elasticitatea vasculară
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
presiunii exercitate de sângele împins prin sistola ventriculară. Are ca efect crearea unei curgeri continue a sângelui prin artere și amortizarea pulsului cardiac. Contractilitatea este conferită de fibrele musculare netede și este controlată nervos și umoral. Arteriolele pot adapta circulația sangvină la necesitățile tisulare prin vasoconstricție sau vasodilatație. La nivel venos este manifest doar procesul de venoconstricție. Capilarele, vase lipsite de fibre musculare netede, nu își modifică calibrul prin influențe nervoase vegetative. Sângele circulă prin vasele sangvine datorită diferenței de presiune
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
Arteriolele pot adapta circulația sangvină la necesitățile tisulare prin vasoconstricție sau vasodilatație. La nivel venos este manifest doar procesul de venoconstricție. Capilarele, vase lipsite de fibre musculare netede, nu își modifică calibrul prin influențe nervoase vegetative. Sângele circulă prin vasele sangvine datorită diferenței de presiune de la extremitățile vasului (se deplasează de la capătul cu presiune mai crescută spre capătul cu presiune mai coborâtă). Vasele de sânge opun o anumită rezistență curgerii sângelui, ce depinde de diametru și lungime. Astfel, cu cât un
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
anumită rezistență curgerii sângelui, ce depinde de diametru și lungime. Astfel, cu cât un vas este mai lung, cu atât rezistența la curgerea sângelui este mai mare și deci debitul este mai scăzut. În schimb, cu cât diametrul unui vas sangvin este mai mare, rezistența opusă circulației este mai mică, ceea ce îmbunătățește debitul sangvin. Rezistența vasculară este proporțională cu vâscozitatea sângelui circulant. Există și o relație de inversă proporționalitate între rezistența vasculară și diferența de presiune dintre capetele unui vas sangvin
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
un vas este mai lung, cu atât rezistența la curgerea sângelui este mai mare și deci debitul este mai scăzut. În schimb, cu cât diametrul unui vas sangvin este mai mare, rezistența opusă circulației este mai mică, ceea ce îmbunătățește debitul sangvin. Rezistența vasculară este proporțională cu vâscozitatea sângelui circulant. Există și o relație de inversă proporționalitate între rezistența vasculară și diferența de presiune dintre capetele unui vas sangvin, deci implicit și cu fluxul sangvin, care se mărește odată cu scăderea rezistenței vasculare
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
sangvin este mai mare, rezistența opusă circulației este mai mică, ceea ce îmbunătățește debitul sangvin. Rezistența vasculară este proporțională cu vâscozitatea sângelui circulant. Există și o relație de inversă proporționalitate între rezistența vasculară și diferența de presiune dintre capetele unui vas sangvin, deci implicit și cu fluxul sangvin, care se mărește odată cu scăderea rezistenței vasculare. Circulația sângelui în artere are loc datorită a trei factori: cardiac, vascular și sangvin. a) Factorul cardiac își exercită acțiunea prin debitul sistolic - volumul sangvin propulsat prin
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]