3,304 matches
-
a produs o colonizare normală, pașnică, sașii fiind chemați de regalitatea ungară. Precum în Slovacia și Croația, în Transilvania au fost aduși (așezați) cu deosebire țărani și meșteșugari, categorii sociale productive, și doar ca excepție, nobili. O trăsătură a colonizării sașilor în Transilvania a fost și așezarea lor de către regalitate într-un teritoriu cucerit de puțin timp sau în curs de cucerir, locuit în cea mai mare parte de români (autohtoni). Sașii au fost așezați în enclave regale, alături de care se
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și doar ca excepție, nobili. O trăsătură a colonizării sașilor în Transilvania a fost și așezarea lor de către regalitate într-un teritoriu cucerit de puțin timp sau în curs de cucerir, locuit în cea mai mare parte de români (autohtoni). Sașii au fost așezați în enclave regale, alături de care se aflau ținuturi românești ce își păstrau, în secolul al XII-lea, parțial, autonomia. În concepția regalității ungare, colonizarea sașilor trebuia să contribuie la consolidarea stăpânirii sale în Transilvania. Beneficiind de largi
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
curs de cucerir, locuit în cea mai mare parte de români (autohtoni). Sașii au fost așezați în enclave regale, alături de care se aflau ținuturi românești ce își păstrau, în secolul al XII-lea, parțial, autonomia. În concepția regalității ungare, colonizarea sașilor trebuia să contribuie la consolidarea stăpânirii sale în Transilvania. Beneficiind de largi privilegii economice, sașii au fost antrenați și în apărarea regatului, cu rol defensiv, de protejare a trecătorilor din sud și est. Originea teritorială a sașilor nu se cunoaște
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
așezați în enclave regale, alături de care se aflau ținuturi românești ce își păstrau, în secolul al XII-lea, parțial, autonomia. În concepția regalității ungare, colonizarea sașilor trebuia să contribuie la consolidarea stăpânirii sale în Transilvania. Beneficiind de largi privilegii economice, sașii au fost antrenați și în apărarea regatului, cu rol defensiv, de protejare a trecătorilor din sud și est. Originea teritorială a sașilor nu se cunoaște prea bine, ei au venit din regiuni întinse ale Germaniei. Emigrările germane spre Ungaria au
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
regalității ungare, colonizarea sașilor trebuia să contribuie la consolidarea stăpânirii sale în Transilvania. Beneficiind de largi privilegii economice, sașii au fost antrenați și în apărarea regatului, cu rol defensiv, de protejare a trecătorilor din sud și est. Originea teritorială a sașilor nu se cunoaște prea bine, ei au venit din regiuni întinse ale Germaniei. Emigrările germane spre Ungaria au început încă din secolul al XI-lea, dar ele au crescut în amploare în secolul al XII-lea. O dată certă a începutului
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Ungaria au început încă din secolul al XI-lea, dar ele au crescut în amploare în secolul al XII-lea. O dată certă a începutului colonizării este anul 1148, în timpul domniei lui Geza II (1141-1161), de când se cunoaște numele țăranului Hazelo-primul sas cunoscut. În privința originii sașilor, se impune precizarea că dialectul săsesc se aseamănă cel mai mult cu cel din Luxemburg, de aceea majoritatea lingviștilor și istoricilor au susținut ipoteza originii lor luxemburgheze. Dar, în prezent, se admite că cel mai important
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
din secolul al XI-lea, dar ele au crescut în amploare în secolul al XII-lea. O dată certă a începutului colonizării este anul 1148, în timpul domniei lui Geza II (1141-1161), de când se cunoaște numele țăranului Hazelo-primul sas cunoscut. În privința originii sașilor, se impune precizarea că dialectul săsesc se aseamănă cel mai mult cu cel din Luxemburg, de aceea majoritatea lingviștilor și istoricilor au susținut ipoteza originii lor luxemburgheze. Dar, în prezent, se admite că cel mai important grup al sașilor sosiți
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
originii sașilor, se impune precizarea că dialectul săsesc se aseamănă cel mai mult cu cel din Luxemburg, de aceea majoritatea lingviștilor și istoricilor au susținut ipoteza originii lor luxemburgheze. Dar, în prezent, se admite că cel mai important grup al sașilor sosiți în Transilvania sunt franconii apuseni, din ducatele Lotharingiei Superioare și Inferioare, veniți împreună cu valonii și flamanzii, în a doua jumătate a secolului al XII-lea. Apoi, în secolul următor, emigranții au pornit din ducatele germane-din dreapta Rinului, de pe cursul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
al Elbei și din Bavaria. Graiurile săsești conservatoare păstrează elemente din toate zonele de emigrare, dar predomină cele din Franconia apuseană. Deși franconii de pe cele două maluri ale Rinului au fost mai numeroși, în Transilvania s-a încetățenit numele de sași (Sachsen), așa cum au fost numiți și coloniștii germani din Slovacia și Croația. Numele acesta a fost folosit mai întâi de unguri, apoi a fost preluat de slavi, români și chiar de sași.46 Colonizarea sașilor s-a produs în mai
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
numeroși, în Transilvania s-a încetățenit numele de sași (Sachsen), așa cum au fost numiți și coloniștii germani din Slovacia și Croația. Numele acesta a fost folosit mai întâi de unguri, apoi a fost preluat de slavi, români și chiar de sași.46 Colonizarea sașilor s-a produs în mai multe etape, în grupuri mai mari sau mai mici, conduse de greavi, țărani sau meșteșugari înstăriți sau chiar mici nobili. Ei au dus tratative cu regele, stabilind condițiile de colonizare pe domeniile
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
s-a încetățenit numele de sași (Sachsen), așa cum au fost numiți și coloniștii germani din Slovacia și Croația. Numele acesta a fost folosit mai întâi de unguri, apoi a fost preluat de slavi, români și chiar de sași.46 Colonizarea sașilor s-a produs în mai multe etape, în grupuri mai mari sau mai mici, conduse de greavi, țărani sau meșteșugari înstăriți sau chiar mici nobili. Ei au dus tratative cu regele, stabilind condițiile de colonizare pe domeniile regale din Transilvania
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în prima jumătate a secolului al XII-lea, în jurul episcopiei de Alba, la Cricău, Ighiu și Romos. În privilegiul primit, în 1206, de la regele Andrei II, ei sunt numiți "cei dintâi oaspeți ai regatului". După mijlocul secolului al XII-lea, sașii s-au așezat în zona Sibiului, cea mai mare enclavă colonizată de ei. Din textul privilegiului acordat, în 1224, de Andrei II, numit și "Diploma andreiană" sau "Andreanum", reiese că ei au fost chemați de regele Geza II, care le-
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
îngustă ce se întinde de la Orăștie până la Baraolt. Prin diploma acordată, regele a unit toate comitatele din acest teritoriu într-unul singur, cel al Sibiului. Prin conținutul ei, diploma andreiană reflectă atât interesele regalității ungare cât și ale coloniștilor germani. Sașii din zona Sibilui urmau să plătească vistieriei regale, 500 de mărci de argint anual și să trimită 50 de luptători în oastea regelui, iar în afara țării, dacă oastea era comandată de rege, 100 de ostași. Oaspeții sași puteau să-și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ale coloniștilor germani. Sașii din zona Sibilui urmau să plătească vistieriei regale, 500 de mărci de argint anual și să trimită 50 de luptători în oastea regelui, iar în afara țării, dacă oastea era comandată de rege, 100 de ostași. Oaspeții sași puteau să-și aleagă singuri dregătorii locali, iar regele numea un comite în fruntea provinciei lor, erau liberi să-și aleagă preoții și le plăteau decima. Ei puteau circula liber cu mărfurile lor în regat, aveau dreptul să exploateze anual
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
erau liberi să-și aleagă preoții și le plăteau decima. Ei puteau circula liber cu mărfurile lor în regat, aveau dreptul să exploateze anual sarea (de trei ori câte opt zile), fără plata vreunei dări. Cel mai important articol, pentru sași, era interdicția de a se acorda domenii nobilimii în teritoriile locuite de ei. Ei obțineau dreptul de a folosi "pădurea românilor și pecenegilor" împreună cu aceștia. Privilegiile acordate sașilor din ținutul Sibiului a dus la dezvoltarea economică a acestei zone. Alte
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
câte opt zile), fără plata vreunei dări. Cel mai important articol, pentru sași, era interdicția de a se acorda domenii nobilimii în teritoriile locuite de ei. Ei obțineau dreptul de a folosi "pădurea românilor și pecenegilor" împreună cu aceștia. Privilegiile acordate sașilor din ținutul Sibiului a dus la dezvoltarea economică a acestei zone. Alte grupuri de coloniști sași s-au stabilit, în secolul al XII-lea, în regiunea Bistriței și Reghinului, precum și la Rodna, iar colonizarea a continuat aici și în secolul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a se acorda domenii nobilimii în teritoriile locuite de ei. Ei obțineau dreptul de a folosi "pădurea românilor și pecenegilor" împreună cu aceștia. Privilegiile acordate sașilor din ținutul Sibiului a dus la dezvoltarea economică a acestei zone. Alte grupuri de coloniști sași s-au stabilit, în secolul al XII-lea, în regiunea Bistriței și Reghinului, precum și la Rodna, iar colonizarea a continuat aici și în secolul următor. În urma invaziei mongole din 1241-1242, carea provocat mari daune, regele Bela IV a colonizat noi
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Rodna, iar colonizarea a continuat aici și în secolul următor. În urma invaziei mongole din 1241-1242, carea provocat mari daune, regele Bela IV a colonizat noi enclave cu germani. În a doua jumătate a secolului al XIII-lea, s-au așezat sași și în regiunea Târnavelor, în scaunele Sighișoara, Mediaș și Șeica. Pentru economia Transilvaniei, s-a dovedit însemnată și colonizarea de mineri la Cojocna, Turda și Remetea. Colonizarea sașilor s-a încheiat pe la 1300, când ei s-au mai stabilit în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
În a doua jumătate a secolului al XIII-lea, s-au așezat sași și în regiunea Târnavelor, în scaunele Sighișoara, Mediaș și Șeica. Pentru economia Transilvaniei, s-a dovedit însemnată și colonizarea de mineri la Cojocna, Turda și Remetea. Colonizarea sașilor s-a încheiat pe la 1300, când ei s-au mai stabilit în alte 40 de localități dintre cele două Târnave. Sașii au fost a treia populație importantă numeric, după unguri și secui, așezată în Transilvania. La venirea lor, sașii s-
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și Șeica. Pentru economia Transilvaniei, s-a dovedit însemnată și colonizarea de mineri la Cojocna, Turda și Remetea. Colonizarea sașilor s-a încheiat pe la 1300, când ei s-au mai stabilit în alte 40 de localități dintre cele două Târnave. Sașii au fost a treia populație importantă numeric, după unguri și secui, așezată în Transilvania. La venirea lor, sașii s-au stabilit în zone pe care coroana ungară le considera domenii regale sau în comitate existente. În teritoriile cedate lor, sașii
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Colonizarea sașilor s-a încheiat pe la 1300, când ei s-au mai stabilit în alte 40 de localități dintre cele două Târnave. Sașii au fost a treia populație importantă numeric, după unguri și secui, așezată în Transilvania. La venirea lor, sașii s-au stabilit în zone pe care coroana ungară le considera domenii regale sau în comitate existente. În teritoriile cedate lor, sașii au aflat pe români, foloseau pădurile împreună cu ei, acolo unde existau, la sud și est de ținutul Sibiului
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Sașii au fost a treia populație importantă numeric, după unguri și secui, așezată în Transilvania. La venirea lor, sașii s-au stabilit în zone pe care coroana ungară le considera domenii regale sau în comitate existente. În teritoriile cedate lor, sașii au aflat pe români, foloseau pădurile împreună cu ei, acolo unde existau, la sud și est de ținutul Sibiului. Ei trăiau în Țara Făgărașului, în "Mărginimea" Sibiului și în alte depresiuni de la poalele Carpaților. Prezența obștilor românești în interiorul enclavelor colonizate cu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
au aflat pe români, foloseau pădurile împreună cu ei, acolo unde existau, la sud și est de ținutul Sibiului. Ei trăiau în Țara Făgărașului, în "Mărginimea" Sibiului și în alte depresiuni de la poalele Carpaților. Prezența obștilor românești în interiorul enclavelor colonizate cu sași este pusă în evidență și de numeroasele toponime românești preluate de sași în mod direct (Bistrița, Brașov). La rândul lor, românii au păstrat amintirea colonizării săsești, de pildă, satul Cristian din zona Sibiu, alte așezări românești în ținutul Brașov, la
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
sud și est de ținutul Sibiului. Ei trăiau în Țara Făgărașului, în "Mărginimea" Sibiului și în alte depresiuni de la poalele Carpaților. Prezența obștilor românești în interiorul enclavelor colonizate cu sași este pusă în evidență și de numeroasele toponime românești preluate de sași în mod direct (Bistrița, Brașov). La rândul lor, românii au păstrat amintirea colonizării săsești, de pildă, satul Cristian din zona Sibiu, alte așezări românești în ținutul Brașov, la Vințu de Jos, Apoldu de Sus. După 1200, regalitatea ungară a depășit
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
-lea, iar românii din regiune aveau o cetate la Breaza. 47 În paralel cu autonomiile teritoriale ale nobilimii ungare din Transilvania, constituite în comitate, grupate în "universitas nobilium" și reprezentate în congregația voievodatului, s-au dezvoltat autonomiile coloniștilor aduși aici, sași și secui. Începuturile autonomiei săsești datează încă din a doua jumătate a secolului al XII-lea, la scurt timp după colonizarea lor pe scară largă în sudul și răsăritul Transilvaniei. Evoluția sașilor spre autonomie s-a manifestat în organizarea bisericească
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]