KorAP: Find »[drukola/base=sat & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...26 27 28 ...5229 >

130,724 matches

Corola-blog/BlogPost/93891_a_95183

Centrul Cultural „Rabindranath Tagore“ și Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București va invita, în perioada 23-25 mai 2014, la cea de-a VI-a ediție a festivalului „Namaste India“. *** Vineri, 23 mai 2014 *** 12:00 - Deschiderea oficială a festivalului și vernisajul expoziției de pictură “Faces of India

Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93891_a_95183]
USB“ (Csizmarik Francisc) Pictură pe ceramică (Made by You) Pictură cu henna (Cristina Iacob) Atelierele Creative Arts Programul complet al festivalului este disponibil pe site-ul www.namasteindia.ro. Orarul de vizitare: 09:00 - 19:00. Locație: Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti”, Sos. Kiseleff nr 28-30, București,www.muzeul-satului.ro Mădălina Corina Diaconu

Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93891_a_95183]
Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089

atât ca funcție cât și ca mod de realizare artistică, obiceiurile tradiționale bucovinene legate de Anul Nou au ajuns până în zilele noastre ca niște spectacole grandioase care concentrează, ca și în trecut, atenția întregii colectivități. La cumpăna dintre ani, în satele Bucovinei te întâmpină o atmosferă unică, de intensă trăire emoțională care, de cele mai multe ori, reflectă o realitate cotidiană, legând punți nevăzute între om și cosmos, între om și mediul înconjurător, între om și semenii săi. În acest mirific colț de

Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
și mediul înconjurător, între om și semenii săi. În acest mirific colț de țară, Anul Nou este sărbătorit pe mai multe planuri, datinile și obiceiurile specifice momentului derulandu-se atât în intimitatea casei cât și în spații deschise, în centrul satelor. Anul Nou este socotit a fi unul dintre cele mai favorabile momente pentru prognozarea vremii sau a recoltelor viitoare. Bucovinenii apreciau lunile ploioase sau perioadele de secetă pe baza unui așa - numit calendar din foi de ceapă. La întocmirea acestuia

Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
lingură de lemn căpătând numele unui membru al familiei. În dimineața Anului Nou, daca vreo lingură era căzută pe podea se credea că persoana al cărei nume îl purta va avea parte de un an sumbru sau va muri. În satele unde s-au statornicit bejenari ardeleni (peste 50 de sate), în noaptea de ajun se organiza Vergelul feciorilor și al fetelor, ceremonial nocturn de aflare a ursitei și a norocului. Pentru buna desfășurare a Vergelului, cu mult timp înaintea Anului

Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
dimineața Anului Nou, daca vreo lingură era căzută pe podea se credea că persoana al cărei nume îl purta va avea parte de un an sumbru sau va muri. În satele unde s-au statornicit bejenari ardeleni (peste 50 de sate), în noaptea de ajun se organiza Vergelul feciorilor și al fetelor, ceremonial nocturn de aflare a ursitei și a norocului. Pentru buna desfășurare a Vergelului, cu mult timp înaintea Anului Nou, tinerii alegeau o casă și un colcer ce avea

Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
obiect pentru care sorocea. De multe ori, prezicerea în fața obiectului scos din apa era presărată cu glume, înveselind astfel atmosferă. Ceremonialul Vergelului continuă apoi cu o petrecere cu joc, mâncare și băutură din abundență, un revelion în toată regula. În satele dornene se obișnuia, pana prin anii ’50, să se organizeze vergelul fetelor separat de cel al băieților, dar ambele manifestări aveau aceeași substanță, cu acte de divinație într-o noapte de renovare a timpului. Această manifestare ritualica mai putea fi

Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
unele cu caracter simbolic, colăci, fructe sau bani. Noaptea, alaiul plugușorului este amplificat de cetele de feciori care umblă pe la casele unde sunt fete de măritat sau pe la rude. Odată cu seară, parada mascaților, desfășurată inițial în fața mulțimii adunate în centrul satului, se transferă pe la casele gospodarilor. Îmbrăcați în costume de o inegalabila fantezie, întruchipând cele mai bizare creaturi mitologice, mașcații, însoțiți de muzicanți și numeroși curioși, incep a umple ulițele satelor, stârnind larma și făcând fel de fel de ghidușii. Mijloacele

Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
seară, parada mascaților, desfășurată inițial în fața mulțimii adunate în centrul satului, se transferă pe la casele gospodarilor. Îmbrăcați în costume de o inegalabila fantezie, întruchipând cele mai bizare creaturi mitologice, mașcații, însoțiți de muzicanți și numeroși curioși, incep a umple ulițele satelor, stârnind larma și făcând fel de fel de ghidușii. Mijloacele de expresie, ingeniozitatea soluțiilor plastice folosite de creatorii vestimentației ceremoniale, originalitatea compozițiilor adoptate de ei au cunoscut de-a lungul anilor o evoluție spectaculoasă. Specific majorității localităților bucovinene este reunirea

Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
legate de sărbătorile de peste an. Acest animal a întruchipat în societățile ancestrale personificarea prolificității zoologice și fertilității telurice. Capră, ca personaj mito-zoomorf, cunoscută în toate așezările bucovinene, isi subordonează de cele mai multe ori, în timpul desfășurării jocului, toate celelalte personaje. În unele sate, jocul acestui animal apare sub forma unor cete de mai multe capre (Ostra) iar în altele animalul este singur, însoțit doar de cioban, moș și babă. Mască costumului de capră este constituită dintr-un cap de capră, sculptat în lemn

Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
se sprijină pe pământ. Persoană care joacă capră este acoperită cu o țesătura (scoarță sau lăicer) peste care sunt cusute năframe sau panglici de mătase, puse în diagonal, tradițional, capră era îmbrăcată în stuf, aspect întâlnit și astăzi în unele sate (Verești, Siminicea, Serbauti, Siret). Jocul caprei se derulează pe un fundal muzical, „că la capră”, melodie interpretată de către un fluieraș iar ciobanul sau mosul rostesc strigăturile pline de haz. În timpul jocului pot fi surprinse mai multe faze succesive: capră simulează

Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
și-a pierdut pe parcurs încărcătură să mitică, având astăzi doar aspect de divertisment. Jocul ursului, o prezență la fel de agreată în obiceiurile de Anul Nou în întreg spațiul românesc dar mai ales in Bucovina, se practică și astăzi în majoritatea satelor. Cultul ursului este moștenit de la geto-daci, care îl considerau un animal sacru. Pregătirea mastii-costum de urs pentru carnavalul de Anul Nou se bucură de o mare atenție. În unele părți, forma capului de urs se obține întinzând o piele de

Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
sacru. Pregătirea mastii-costum de urs pentru carnavalul de Anul Nou se bucură de o mare atenție. În unele părți, forma capului de urs se obține întinzând o piele de vițel sau de miel peste o găleată metalică, în timp ce în alte sate pielea se întinde pe un suport metalic, în așa fel încât reda fizionomia animalului. De la gât în jos, corpul celui care se maschează este acoperit cu o blană de oaie sau cu un cojoc lung, întors pe dos. Cândva, corpul

Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
După executarea numerelor din timpul dansului, urșii se mișcă independent, simulând viața lor liberă în mijlocul naturii, se iau la trânta, fac tumbe, simulează chiar atacul asupra persoanelor din asistență. Datorită popularității sale, în ultimii ani au început să apară în sate, alături de cete precis constituite, și grupuri mai mici de urși (3-6 personaje), care se bucură de multă admirație și contribuie la amplificarea obiceiul. Calul este o altă întruchipare plastică a unor simboluri mitice din tradiția bucovineana. Jocul calului este o

Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
unor simboluri mitice din tradiția bucovineana. Jocul calului este o reminiscența a cultului căilor practicat la solstițiul de iarnă, la echinocțiul de primăvară precum și la solstițiul de vară. Că joc de Anul Nou, căluții (caiutii) au o largă răspândire în satele din Bucovina, măi vestiți fiind dansatorii - caiuti din Dolhesti, Zvoristea, Zamostea, Hârtop și Fântânele, care impresionează prin fast și elegantă, dar caiutii pot fi întâlniți aproape în majoritatea satelor. În credințele arhaice, calul avea o functie apotropaică, de protejare a

Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
joc de Anul Nou, căluții (caiutii) au o largă răspândire în satele din Bucovina, măi vestiți fiind dansatorii - caiuti din Dolhesti, Zvoristea, Zamostea, Hârtop și Fântânele, care impresionează prin fast și elegantă, dar caiutii pot fi întâlniți aproape în majoritatea satelor. În credințele arhaice, calul avea o functie apotropaică, de protejare a gospodăriilor și a bisericilor de spiritele rele. În cadrul obiceiurilor tradiționale de Anul Nou, jocul calului (caiutilor) este practicat și astăzi nu pentru semnificațiile simbolice, uitate de demult, ci mai

Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
Peste aceste țesături se coș elemente decorative (batiste, ștergare, panglici etc). Tinerii care joacă caiutii se dezlănțuie în cerc sau se desfasoara liniar și radial, față în față, simulând o șarja de cavalerie, sub comanda unui căpitan sau vătaf. Sunt sate în care, asemănător alaiului caprei și ursului se întâlnește alaiul calului însoțit de turc, babă, moșneag și negustor. Uneori caiutii sunt grupați în cete de sine stătătoare conduse numai de un căpitan. Dar sunt și cazuri în care caiutii, mai

Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
ce are un maxilar mobil (clampanitor), si trup realizat dintr-un covor sau lăicer, ornate cu năframe. La prima vedere te impresionează aspectul general al acestui personaj, cu herbul măștii (alcătuirea coamelor) și împodobirea capului cu diverse materiale strălucitoare. În sate există unii oameni specializați în împodobirea cerbului, iar alții în jocul acestui animal. Jocul cerbului este structurat după modelul caprei, cu o pantomima exuberanta și plină de virtuozitate. Cerbul este înconjurat de „moșnegi și babe”, de muzicanți și dansatori fără

Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
alții în jocul acestui animal. Jocul cerbului este structurat după modelul caprei, cu o pantomima exuberanta și plină de virtuozitate. Cerbul este înconjurat de „moșnegi și babe”, de muzicanți și dansatori fără mască, îmbrăcați în frumoase costume populare. În majoritatea satelor bucovinene, cerbul apare că o ceață individuală, nefiind contaminat cu alte personaje zoomorfe mașcate. Cele mai frumoase obiceiuri ale cerbului pot fi întâlnite în satele Fundu Moldovei, Baia, Casvana, Valea Moldovei. Satul Corlata excelează atât prin fastuozitatea acestui personaj, prin

Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
și babe”, de muzicanți și dansatori fără mască, îmbrăcați în frumoase costume populare. În majoritatea satelor bucovinene, cerbul apare că o ceață individuală, nefiind contaminat cu alte personaje zoomorfe mașcate. Cele mai frumoase obiceiuri ale cerbului pot fi întâlnite în satele Fundu Moldovei, Baia, Casvana, Valea Moldovei. Satul Corlata excelează atât prin fastuozitatea acestui personaj, prin elegantă jocului și, mai ales, prin colindul de cerb, cea mai veche formă de astfel de colind din întreg spațiul bucovinean. O altă categorie de

Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
mască, îmbrăcați în frumoase costume populare. În majoritatea satelor bucovinene, cerbul apare că o ceață individuală, nefiind contaminat cu alte personaje zoomorfe mașcate. Cele mai frumoase obiceiuri ale cerbului pot fi întâlnite în satele Fundu Moldovei, Baia, Casvana, Valea Moldovei. Satul Corlata excelează atât prin fastuozitatea acestui personaj, prin elegantă jocului și, mai ales, prin colindul de cerb, cea mai veche formă de astfel de colind din întreg spațiul bucovinean. O altă categorie de măști prezenta în obiceiurile de Anul Nou

Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
lipsiți de scrupule. Pădurarii apar în compania cerbilor, dracul și moartea amenință și răspândesc groază în jurul lor, doctorii încearcă să „vindece” cu un instrument improvizat, perceptorii, cu registre mari în mână, caută să încaseze sumele datornicilor etc. În timpul deplasărilor prin sat, „urații” formează grupuri independente care au rolul de a capacita asistență și de a crea bună dispoziție. În contrast cu „urații”, în obiceiurile de Anul Nou, apar grupurile de „frumoși”. Sub acest nume sunt identificate costumațiile ceremoniale de tipul „împărat”, „ministru”, „general

Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
fixate pe torace asemănător unei platoșe. Pe cap poartă ceacuri din pene, coifuri de hartie creponata sau căciuli negre ornate cu brâuri de mărgele. Tinerii costumați în „frumoși” trebuie să provină din familii de gospodari cu o bună reputație în sat, să aibă un comportament exemplar, un fizic plăcut și să fie dansatori de excepție. În cadrul obiceiurilor de Anul Nou, „frumoșii” apar că nuclee distincte ale cetelor sau că grupuri de sine stătătoare. În momentele prestabilite din evoluția spectacolului, „frumoșii” execută

Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
simplu, cu un text adecvat momentului prezentat și o vestimentație specifică epocii, „actorii” rememorează aspecte din trecutul istoric al Bucovinei. Teatrul popular de Anul Nou este o apariție recentă, el fiind o replică la spectacolul păpușarilor ce colindau, altă dată, satele bucovinene. Berea În perioada cuprinsă între Crăciun și Anul Nou, în satele în care s-au statornicit bejenarii ardeleni, dar mai ales în satele din vecinătatea orașului Gură Humorului, avea loc, până de curând, o petrecere comunitară cunoscută sub denumirea

Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
actorii” rememorează aspecte din trecutul istoric al Bucovinei. Teatrul popular de Anul Nou este o apariție recentă, el fiind o replică la spectacolul păpușarilor ce colindau, altă dată, satele bucovinene. Berea În perioada cuprinsă între Crăciun și Anul Nou, în satele în care s-au statornicit bejenarii ardeleni, dar mai ales în satele din vecinătatea orașului Gură Humorului, avea loc, până de curând, o petrecere comunitară cunoscută sub denumirea de „Bere” sau „La bere”. De multe ori acest tip de petrecere

Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]