126,475 matches
-
și calendarul cu anii, nici nu-i risipesc vreo secundă. După cum arată satul Filioara se constată cu ce roade se scurge timpul în el. Iar Filioara, învățătoarea, Filioara Roban, după numele întreg are în puterea sufletului ei să iubească un sat de copii, cât și cum și-ar iubi un propriu copil! Cât, deci?! Infinit! Iubirea, ca și vina nu e nici prima, nici ultima, niciodată. Iubirea pentru copii, a învățătoarei Filioara Roban, din satul Filioara, e dintotdeauna. Într-o zi
FILIOARA ROBAN. FRUMOASELE MAME, FRUMOASELE ÎNVĂŢĂTOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1454327744.html [Corola-blog/BlogPost/364448_a_365777]
-
puterea sufletului ei să iubească un sat de copii, cât și cum și-ar iubi un propriu copil! Cât, deci?! Infinit! Iubirea, ca și vina nu e nici prima, nici ultima, niciodată. Iubirea pentru copii, a învățătoarei Filioara Roban, din satul Filioara, e dintotdeauna. Într-o zi, împrejurările în care se aflase nu i se păreau cu izbândă spre binele familiei sale, sub o constrângere financiară uniformă cu aceea ce macină interminabil pe intelectualii României care nu fac politică, și a
FILIOARA ROBAN. FRUMOASELE MAME, FRUMOASELE ÎNVĂŢĂTOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1454327744.html [Corola-blog/BlogPost/364448_a_365777]
-
în străinătate. Aici a descoperit o țară bună și o lume vastă, în care nu să învingă a fost greu, ci să nu piardă! Și nu a pierdut! A luat cu sine o bucată de Filioară, cealaltă Filioară, adică de sat de sub cerul Văratecului și Agapiei. A rezidit-o în străinătate și odată cu ea și-a reclădit spiritul în alt loc, aproape opus după cultura, tradițiile, legile lui, culturii, tradițiilor, legilor pământene ori vremelnice, românești. Lumea descoperită de învățătoarea Filioara Roban
FILIOARA ROBAN. FRUMOASELE MAME, FRUMOASELE ÎNVĂŢĂTOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1454327744.html [Corola-blog/BlogPost/364448_a_365777]
-
noastre și a celor ce vor veni după noi. Ei sunt stâlpii de susținere a neamului Și iată că 2012 a micșorat numărul celor cinci veterani. O veste tristă a umplut de durere Domneștiul. Clopotele bisericii „Buna-Vestire” aruncă peste întregul sat vălul cernit al morții celui mai vârstnic fiu al său, care pe 4 ianuarie împlinise 102 ani. S-a stins nenea Nică Boșcănici, de ziua lui, de Sfântul Ioan, primul veteran în ordinea vârstei celor cinci rămași. Mai sunt patru
ADIO VETERANI de ION C. HIRU în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Adio_veterani.html [Corola-blog/BlogPost/361896_a_363225]
-
împrejmuit de către guvernatorul otoman în Cipru, Seyyid Elhac Mehmed Agha. Potrivit lui Giovanni Mariti, care a vizitat Cipru între 1760-1767, sanctuarul ar fi fost construit de Ali Agha, succesorul lui Seyyid, folosindu-se pentru construcție piatra dintr-o biserică dintr-un sat apropiat, care fusese distrus. Izvoarele documentare atestă faptul că finalizarea edificiului a avut loc în 1817. Clădirile auxiliare au fost recondiționate în anul 2004, moscheea și minaretul fiind la rândul lor restaurate. Poate vă întrebați de ce redau aceste date, însă
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_7_larnaca_georgeta_resteman_1339162591.html [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
-l înfiripeze, și care, mai apoi prin aportul profesoarei Ana Dumitrescu, care „li s-a alăturat”, l-au făcut public în toată țara, adunând membri nu numai din Iași și Bârlad dar și din multe alte localități, „de la orașe și sate”: București, Ploiești, Câmpina, Slatina, Pitești, Ianca-Brăila, Galați, Harghita, Gorj, Câmpulung-Moldovenesc, Rădăuți și Siret, Constanța, Bacău... Între timp, sub semnătura de autor a publicistului, istoricului literar și eseistului, juristului și economistului Ion N. Oprea, la editura PIM, Iași, au fost publicate
ECOURI LA... COPIILOR MEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 991 din 17 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Ecouri_la_copiilor_mei_marian_malciu_1379407942.html [Corola-blog/BlogPost/365055_a_366384]
-
Săptămâna trecută, la Muzeul Satului, unde altundeva mai nimerit, s-a întâmplat o altă poveste frumoasă, menită să aducă din nedreaptă uitare inefabilul din noi tezaurizat în satul românesc la care nu mulți mai tresar, iar autoritățile aproape deloc. Dar așa cum ne-am obișnuit, sunt
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/satele-noastre-dragi/ [Corola-blog/BlogPost/93253_a_94545]
-
Săptămâna trecută, la Muzeul Satului, unde altundeva mai nimerit, s-a întâmplat o altă poveste frumoasă, menită să aducă din nedreaptă uitare inefabilul din noi tezaurizat în satul românesc la care nu mulți mai tresar, iar autoritățile aproape deloc. Dar așa cum ne-am obișnuit, sunt alții gata să ne suplinească, așa cum de ani buni o face prințul Charles, încercând să ne convingă că nimic nu se compară cu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/satele-noastre-dragi/ [Corola-blog/BlogPost/93253_a_94545]
-
ne convingă că nimic nu se compară cu acea îmbinare de autentic, natură și tradiție pe care o oferă lumii plaiul românesc. El s-a oprit la Viscri și în alte câteva cătune transilvane, dar în toată țara buchete de sate la fel de dăruite își așteaptă salvatorul lor. Și uneori apare nu neapărat înzorzonat în titluri nobiliare ci ca un inimos organizator care vede înaintea noastră ceea ce ochii noștri blazați baleiază fără contur. Mi-au trecut astfel de gânduri văzând câtă muncă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/satele-noastre-dragi/ [Corola-blog/BlogPost/93253_a_94545]
-
să focalizeze asupra nedreptățitului univers rural un soi de competiție ce scoate la lumină valori și tradiții într-o formă modernă și incitantă, păstrând acea patină inconfundabilă de vechime și perenitate. Vorbesc de concursul sau festivalul, mai corect spus, numit ”Satele culturale ale României” organizat de Asociația Satele Frumoase ale României (ASFR) condusă de domnul Nicolae Marghiol. Domnia sa a reușit să atragă între susținătorii săi prestigioși Ambasada Franței și Delegația Walloniei din Bruxelles cu scopul promovării patrimoniului cultural și turistic al
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/satele-noastre-dragi/ [Corola-blog/BlogPost/93253_a_94545]
-
soi de competiție ce scoate la lumină valori și tradiții într-o formă modernă și incitantă, păstrând acea patină inconfundabilă de vechime și perenitate. Vorbesc de concursul sau festivalul, mai corect spus, numit ”Satele culturale ale României” organizat de Asociația Satele Frumoase ale României (ASFR) condusă de domnul Nicolae Marghiol. Domnia sa a reușit să atragă între susținătorii săi prestigioși Ambasada Franței și Delegația Walloniei din Bruxelles cu scopul promovării patrimoniului cultural și turistic al satelor românești. În ziua decernării premiilor, întâmplător
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/satele-noastre-dragi/ [Corola-blog/BlogPost/93253_a_94545]
-
culturale ale României” organizat de Asociația Satele Frumoase ale României (ASFR) condusă de domnul Nicolae Marghiol. Domnia sa a reușit să atragă între susținătorii săi prestigioși Ambasada Franței și Delegația Walloniei din Bruxelles cu scopul promovării patrimoniului cultural și turistic al satelor românești. În ziua decernării premiilor, întâmplător o însorită zi a primăvaraticului februarie din acest an, în sala de conferințe și pe aleile Muzeului ”Dimitrie Gusti” înfloreau straiele tradiționale ale satelor prezente odată cu oferta lor culturală, conform criteriilor impuse de organizatori
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/satele-noastre-dragi/ [Corola-blog/BlogPost/93253_a_94545]
-
din Bruxelles cu scopul promovării patrimoniului cultural și turistic al satelor românești. În ziua decernării premiilor, întâmplător o însorită zi a primăvaraticului februarie din acest an, în sala de conferințe și pe aleile Muzeului ”Dimitrie Gusti” înfloreau straiele tradiționale ale satelor prezente odată cu oferta lor culturală, conform criteriilor impuse de organizatori. Între cei premiați su fost, cum se și cuvine, reprezentanții unor localități de rezonanță, precum Drăguș și Bonțida dar și altele de care a auzit mai puțină lume până acum
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/satele-noastre-dragi/ [Corola-blog/BlogPost/93253_a_94545]
-
reprezentanții unor localități de rezonanță, precum Drăguș și Bonțida dar și altele de care a auzit mai puțină lume până acum cum ar fi Văcăreni din județul Tulcea sau Prundeni din Vâlcea. Am observat, de altfel, că multe din aceste sate sunt din zona de deal și de munte, având un potențial turistic recunoscut, locuri de vacanță de unde nu lipsesc pensiunile, dar și manifestările folclorice de tradiție și mă gândeam că ar fi un bun prilej și pentru zonele mai văduvite
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/satele-noastre-dragi/ [Corola-blog/BlogPost/93253_a_94545]
-
deal și de munte, având un potențial turistic recunoscut, locuri de vacanță de unde nu lipsesc pensiunile, dar și manifestările folclorice de tradiție și mă gândeam că ar fi un bun prilej și pentru zonele mai văduvite în această privință, pentru satele de câmpie, din rândul cărora nu am văzut vreunul acolo, cel puțin la această ediție, să încerce să-și valorifice potențialul cultural pe care multe îl au. Sigur, ar fi nevoie și de o cunoaștere mai bună a concursului, dar
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/satele-noastre-dragi/ [Corola-blog/BlogPost/93253_a_94545]
-
în general despre spațiul rural. Și am din păcate atâtea exemple, dar în acest context mi se pare o blasfemie să vorbesc de Las Fierbinți și fierbințeala manelisto-țigănească de pe posturile care sunt dedicate folclorului. O imagine mizerabilă sau mizerabilistă despre satul românesc este promovată și de sociologi sau de analiștii care se pricep la toate, mai puțin la regulile limbii române, că de cele ale bunului simț nici nu are rost să mai vorbim, care tot numără privatele din fundul curții
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/satele-noastre-dragi/ [Corola-blog/BlogPost/93253_a_94545]
-
radical, iar o explicație stă în ceea ce le-a lovit cel mai tare: plecarea tinerilor spre a munci în străinătate. Paradoxul vi-l explic imediat. Cei mai mulți dintre ei vor să revină măcar la pensie și drept urmare și-au clădit în satele lor părăsite niște case arătoase,cu toate dotările, în care mai trebăluiește câte o bătrânică uitată de Dumnezeu și uneori câte un nepoțel de care are grijă până îl vor lua părinții în Spania sau în Italia unde se descurcă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/satele-noastre-dragi/ [Corola-blog/BlogPost/93253_a_94545]
-
o bătrânică uitată de Dumnezeu și uneori câte un nepoțel de care are grijă până îl vor lua părinții în Spania sau în Italia unde se descurcă și ei cum pot, dar nu uită să strângă banul pentru casa din sat. E adevărat că ulița a rămas, de cele mai multe ori, prăfoasă ca în copilăria lor, deși ei plătesc impozite locale, chit că nu-și achită taxe de pensie și poate că nu o fac gândindu-se că punând un ban deoparte
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/satele-noastre-dragi/ [Corola-blog/BlogPost/93253_a_94545]
-
nesfârșit vorbele de ocară și de dispreț. Și de aceea se cuvine a aprecia și mai mult ceea ce face dl. Nicolae Marghiol cu asociația sa ce poartă chiar în titlu orientarea către luminarea a ceea ce este frumos, peren, cultural în satul românesc, în care vrem, nu vrem, continuă să viețuiască jumătate din populația țării. Ion MARIN
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/satele-noastre-dragi/ [Corola-blog/BlogPost/93253_a_94545]
-
pace cuprinsă, Iar prin iarbă se-adunau Cosașii de țârâiau. Se crăpă curând de zi Și nimic nu îl opri Pe-Ioachim să cerceteze, Găinile să-și salveze. S-a plimbat în lung și-n lat, Doar-doar l-o afla în sat Pe hoțul ce-a șterpelit Trei găini și a fugit. Căutând de zor răspunsul, Pe tăpșan dădu de ursul, Ce-ntr-o clipă-l lămuri Ba chiar îl și însoți Spre cumătra vulpe, care Se duse-n ascunzătoare Și tocmai
MOTANUL IOACHIM (CUMĂTRA VULPE) de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mihaela_oancea_1405717245.html [Corola-blog/BlogPost/349328_a_350657]
-
glume îndoielnice, care nu au nimic de-a face cu mortul. Ritualurile simple de înmormântare ori de pomenire la diferite date, pentru ca dispărutul să poată trece vămile văzduhului, doar la țară se mai mențin, dar și acolo e invitat tot satul și familiile se întrec în iscusință și în fantezii culinare care nu au nimic de-a face cu sufletul răposatului. Ne-am obișnuit să dăm de pomană. Ne-am obișnuit să primim pomană. Suntem pomanagii? Poate. Personal, cred că Sfânta
,EDITURA NICO, TÂRGU-MUREŞ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/_mi_e_dor_de_nichita_ca_de_limba_romana_nicolae_baciut_nichita_stanescu_cu_coltul_inimii_editura_nico_targu.html [Corola-blog/BlogPost/351197_a_352526]
-
Olteniei: Craiova . Am indrâgit cuvântul, imediat cum am putut citi. Port în mine poveștile bunicilor, zgomotul războiului de țesut concretizat în minunile de covoare sub mâinile bunicii, liniștea toarsă în fuioare de bine prin văile dealulilor cu pomi fructiferi din satul vacanțelor și stelele nopților de visare, din fânul cosit de bunic. În adolescentă, am observat ... atunci când poți cuprinde în cuvânt orice ți se întâmplă, te simți eliberat. Tot în aceea perioadă, dar după ce nu mai era nici o temâ la lectură
DESPRE MINE... de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Lia_Zidaru.html [Corola-blog/BlogPost/340158_a_341487]
-
același timp în care s-a produs limpezirea sufletelor noastre, , livezi de portocali, lămâi și pomelos plini de fructe coapte și flori în același timp, umplând atmosfera din jur de miresme sublime, ne-au întâmpinat regește la coborârea din munți. Sate cu o arhitectură aparte, cu străduțe înguste și case placate cu piatră într-un mod cu totul și cu totul specific... locuri minunate, încât mirajul insulei mă învăluia de-acum, precum o vrajă". Toată cartea abundă în asemenea imagini și
PUNTE CĂTRE ETERNITATE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_cipru_corola_de_lumina_elena_buica_1356509840.html [Corola-blog/BlogPost/366086_a_367415]
-
paste pe câmpie, Fredonează-o melodie Și-i atent să nu doboare Nici cea mai micuța floare. Numai seară, la chindie, Rupe-un ram de iasomie Și-l prinde în coama deasa Și pleacă din câmp spre casă. Iar cand satul îl străbate, Îi fudul de nu se poate ! UNSER ESELCHEN TRICĂ Trică ist das Eselchen, das nicht frisst ein Nesseltuchen. Nein, nicht, dass ihm etwas fehlt... Nur empfindsam eingestellt! Beim Grasen am weiten Feld Singt er’s Lied, das ihm
POEZII BILINGVE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1458892355.html [Corola-blog/BlogPost/378570_a_379899]
-
În mod oarecum paradoxal, deși are o atestare documentară de 550 de ani, Rădeștiul este una dintre comunele abia reînființate ale județului Galați. În împărțirea teritorială făcută de comuniști în 1968, comuna a fost desființată, localitatea devenind un simplu sat în componența comunei vecine, Bălăbănești. Așa au stat lucrurile până în vara lui 2004, atunci când Rădeștiul și-a recăpătat “independența”. Vestea a fost primită cu lacrimi în ochi de cei mai mulți dintre locuitori. Zece kilometri pentru o adeverință “Când aparțineam de comuna
RĂDEŞTI, PRIMA COMUNĂ gălăţeană de la nord de Târgu Bujor care va avea SISTEM DE CANALIZARE by http://balabanesti.net/2015/07/27/viata-libera-galati-radesti-prima-comuna-galateana-de-la-nord-de-targu-bujor-care-va-avea-sistem-de-canalizare/ [Corola-blog/BlogPost/340020_a_341349]