1,131 matches
-
câmpiile fertile ale Nordului? Clătină din cap, din ce în ce mai iritat de propriile-i reacții. Tânăra continuă repezit: - Și dacă stăm să ne gândim, e uluitor că un polițist a încercat ușa și că alarma n-a funcționat. Mișcă mâna în care scânteia un obiect de metal, strălucitor ca oțelul în soarele amiezii. Nu era nici urmă de smerenie în glasul ei, nimic care să sugereze scuzele când spuse: - Vă rog să rămâneți acolo unde sunteți, domnule, până când îl chem pe tata. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
de armă. Era micuță, de forma unui pistol, dar cu trei cuburi ieșite în afară, formând un semicerc din vârful camerei de explozie în formă de bulb. În timp ce-o privea, McAllister se cutremură. Acest instrument micuț și nesuferit, scânteind între degetele arse de soare ale fetei, era la fel de real ca și fata. - Dumnezeule mare, șopti el. Ce fel de pistol mai e și ăsta? Lasă-l puțin jos și să încercăm să aflăm despre ce e vorba. Fata păru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
pe pământul nostru dovedește că nu ai explodat în trecut și că ai rezolvat problema altfel. Ei, și acum cineva să deschidă repede ușa! Se trezi împins înainte de o forță irezistibilă. Apoi auzi un cuvânt: - Așteptați! Vorbise fata. Ochii îi scânteiau ca niște pietre prețioase, întunecate la culoare; între degete ținea pistolul minuscul, lucios ca o oglindă, pe care lâ început îl îndreptase împotriva lui McAllister. Oamenii care-l împingeau pe acesta afară se opriră de parcă ar fi fost paralizați. Aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
briliant. Treptat-treptat, Pământul apăru ca o imagine luminoasă, din ce în ce mai mare, apoi ca ceva monstruos, incredibil, încețoșat, care umplea jumătate de cer. Începură să se deslușească continentele, iar pe partea nopții terestre, parțial vizibilă pe măsură ce nava străbătea vecinătatea Lunii, se zăreau, scânteind cu un licăr intermitent, orașele. Clark abia percepu această viziune a Pământului. La cinci zile depărtare de destinație, el descoperise într-una din calele navei un joc de pocher stud. De la început pierdu. Dar nu toate partidele. Câte un câștig
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
fapt, m-am raliat, mai mult sau mai puțin, la ideea Arsenalelor că trăim într-o epocă în care oamenii se lasă pradă corupției ori de câte ori li se neagă posibilitatea de exprimare normală a instinctelor lor aventuroase. Ochii verzi ai împărătesei scânteiară: - Nu mă interesează filosofia Arsenalelor. Înțepeni de uimire văzând că a vorbit astfel despre Arsenale. Îi aruncă generalului acuzația, dar bătrânul părea imun: - Doamnă, când voi înceta să studiez ideile și concepțiile filosofice ale unei puteri care dăinuie de trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
e adevărat, osteniți, însetați, dar încă entuziasmați și curioși - cel mai frumos apus de soare... un soare care pare că în zona noastră ascunde după linia orizontului o ladă imensă în care sunt păstrate mii și mii de diamante ce scânteiază pentru noi! Când soarele va dispărea complet, cerul se va pregăti pentru regina balului de seară - luna mândră și rece, cu veșmântul ei pururea alb, cu aripile ei scumpe bătute în argint și brodate cu stele. Eu, cu a mea
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
scop se înzorzonează cu fel și fel de bijuterii și podoabe atârnate pe toate părțile corpului, inclusiv în ochi. Da, ați citit bine, în ochi. În ultima vreme se practică fixarea în lumina ochilor a unor particule sclipitoare care să scânteieze noaptea ca ochii pisicilor. Nu numai Narcisele dar și Narcișii contemporani își plantează cât mai multe podoabe în urechi, sprâncene, buze, nas, buric, fapt ce pune la îndoială și bunul gust și nivelul de educație ale acestora. Tendința sexului frumos
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
exista. Ea îi zâmbea. - Anico... - Ce-ai, mă, zâmbi ea, după ce el tăcu. ți-a mâncat mâța limba? Zâmbea și sălta la joc. Vorbele ei l-au tăiat la inimă, dar zâmbea, și o iertă când văzu că ochii ei scânteie de drag. Erau calzi și cuminți și așteptau să vadă ce va să spună. - Hai mototolule, ce stai așa? Ce m-ai strigat? Nu m-ai văzut lângă tine? Fața ei de trandafir râdea în joc. Prin inima lui curgea
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
mereu În pământ. El avea picioarele scurte și ori de câte ori Îl Întâlneai, căra vreascuri și nuiele cu spatele. Ei bine, acel om singuratic auzise de la bunicul său cum că iarba fiarelor ar crește pe stânci, o vezi ușor pe Întuneric, ea scânteind. Mai auzise că deși este veninoasă, ea da puteri miraculoase celui care Îi vede floarea albă În zori. Moș Arici se gândi că n-ar fi rău dacă ar găsi el aceea iarba miraculoasă. Porni deci la drum. N-am
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
urechea și i se păru că zace sub o apă adâncă, și, prin apă, ceva fulgeră ascuțit și se-nfipse în ea. Se frecă la ochi. Rămase cu urechile țiuind, așteptând. Văzu cerul, gardul de la stradă, cu rouă pe el, scânteind în soare, parcă cineva ar fi presărat sticlă pisată, și-aceeași sticlă ar fi jucat și-n aer și s-ar fi prefăcut în liniște. Sprijini coatele în pământ, să se ridice, se săltă în capul oaselor și simți până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
umplutură, căci cade mai bine în latină pentru a se ridica suav și dulce la trei sute de pagini "care este standardul". Și în această sarcină a mea, de a-i sugera ceva, aș dori să infuzez sau să fac să scânteieze focul secret care arde împotriva logicii în măruntaiele mele spirituale, sau să-i alimentez mai bine acest foc, ca oricărui bărbat în toată regula care la fel arde, deși jos e cenușă. Pentru că, ce alt lucru este sentimentul comicului dacă
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
mansardă, Peter tocmai făcea ordine. A terminat repede și, în clipa în care m-am așezat pe jos la locul meu preferat, a venit și el. Ne-am uitat împreună la cerul albastru, la castanul golaș pe ale cărui crengi scânteiau stropi mici, la pescăruși și alte păsări care, în zborul lor la firul ierbii, păreau de argint. Toate astea ne-au emoționat și ne-au captivat într-atât, încât n-am mai putut scoate o vorbă. El stătea în picioare
Jurnalul Annei Frank () [Corola-journal/Journalistic/5139_a_6464]
-
în fața magistraților azi dimineață? întrebă ea. — Aglomerația. — Curtea nu mi s-a părut prea aglomerată. Haide, Lanark. Avea vocea dură și hîrîită. O urmă pînă la treptele secției și fu oarecum orbit de lumina ca de miere a amurgului care scînteia pe fluviul de dincolo de artera aglomerată. Se opri și-i spuse: — îmi pare rău, dar nu știu cine sînteți. Femeia își trase cu un gest ciudat de vulnerabil o mănușă de blană și-și întinse palma în sus. Una dintre liniile care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
ar miji un fantastic cordon ombilical și hipnoza și levitația și telepatia și dragostea ar fi doar flori divers colorate în brațele noastre. împreună am juca veșnic un joc de cărți cu doar două figuri: viață, moarte pe când norii ar scânteia în revărsarea zilei, departe. M-am trezit căutând în mica arhivă a familiei, adăpostită într-o veche poșetă a mamei de când era domnișoară, un fel de geantă de umăr, grena, cu solzii imitației de piele aproape complet tociți. Interiorul era
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
clipeam repede, îmi zvâcneau supărător și mușchii orbiculan ai gurii, iar când eram obosit o sudoare rece îmi țâșnea din porii obrazului sting. Mă jucam privind imaginea camerei cu câte un singur ochi. Cu dreptul, camera apărea luminoasă, și culorile scânteiau cuminți una lângă alta. Stângul vedea însă o stranie cavernă verzuie, în care volumele moi oscilau ca pielea unor animale subacvatice. Către sfârșitul nopții sensul cărților se evapora complet și rămâneam în brațe cu paginile lor poroase, cu semnele cabalistice
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
purtau, ieșiră strânși unii în alții, în frunte cu preotul cu barba până la brâu, încruntat și hotărât asemenea Tatălui din icoane. Crucea mare de un stânjen din mâinile sale puternice, ieșite din mâneci largi, ca și crucile de pe piepturile tuturor, scânteia ca aurul. Mai tare însă ardea, bob de diamant cu milioane de focuri, dintele martirului, în cutiuța de sticlă, legată acum pe fruntea unei fetițe. Lumina se-mprăștia pe vale, se izbea de stâncile dimprejur, care deveneau străvezii ca de
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
care-i zvâcneau în pumn încercînd să-i scape printre degete, atingîndu-și rochița (cu un bobocel de catifea galbenă cusut pe buzunarul din față) de mecanismele date cu păcură... Când se-nsera și cerul se făcea de purpură, și un gemuleț scânteia foarte sus, pe zidul foișorului, Anca știa că trebuie să intre în casă. Totuși, uneori întîrzia pe maidan, desfăcând ghemotoace de hârtie cu poze colorate, ascultând sirena fabricii din apropiere sau fugind pur și simplu de colo-colo până când lumina se
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
decupate litere. Scria acolo un cuvânt, un nume pe care nu-l mai auzisem niciodată. O dată la două-trei nopți venea Herman, și îmi vorbea, nu mai mult de o oră, în casa dărăpănată. Profilat pe lună, câte un păianjen își scânteia într-un ritual ciudat picioarele transparente. Vorbin-du-mi monoton și trist, tânărul gârbovit destrăma mereu și mereu materia rară din care era țesută viața mea, cu imprimeuri reprezentând foișorul nostru, maidanul, pe mama și tata, păpușile, fetițele vecinilor, ca să clădească în locul
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
curcanul, care, uitîndu-se cu un ochi, își tot învinețea mărgelele ce-i atârnau peste cioc. Din timp în timp se holba, tot cu un singur ochi, spre cerul de vară, încărcat de norișori albi, și atunci ochiul roșu, tembel, îi scânteia ca o boabă de apă. Cele trei păsări conviețuiau de nevoie în câțiva metri de teren acoperit cu găinațuri din curtea de mahala în formă de U. Și, dacă perechea de păuni, împlătoșați în verde metalic și albastru adânc, erau
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
ruptul capului nu mai privi spre estrada celor șase cântăreți de jazz. Li se mai aduse câte un pahar cu lichid palid, sfârâitor. Sala se-ntunecă pe încetul și o lumină albastră, ca de lună plină, o umplu, făcând să scânteieze brusc și să se stingă, pe rând, steluțele de poleială atârnate deasupra capetelor. Începu o muzică dulce, de viori, și un spectacol răpitor li se înfățișă tinerelor țărăncuțe pe scena înnoptată. Un reflector mătură faldurile din spate, șovăitor, părând a
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Maria. În iluminația artificială fața cântăreței își recăpăta aparența lunatică, sticloasă, desprinsă de lume, pe care o avea în spotul reflectorului, pe scenă. Pete de violet, dungi de verde și galben citron îi pictau arlechinesc fața tânjitoare, pe care ochii scânteiau umed. Gura rujată părea acum aproape neagră, moale și senzuală ca o floare. Îi cuprinse Mariei capul în palme, o privi în ochi și, zîm-bind, îi spuse că are o garsonieră chiar deasupra, la etaj. N-ar vrea s-o
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
viforului. Fata își strânse mai bine cojocelul peste piept și străbătu curtea pe poteca bătătorită. Trecând pe lângă gutuii pitici, îi scutură dm nebăgare de seamă și se umplu de puf înghețat, cu minusculele cristale înstelate vizibile unul câte unul și scânteind ca paietele. Stăteau acum față-n față, cu gardul între ei, ajungîndu-le aproape până la bărbie. Maria îi șuieră repede cuvintele obișnuite cu care scăpai de cerșetori: "N-am. De unde să-ți dau? Pleacă, du-te la alții, hai, du-te
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
tăcut peste silueta de cărămidă fărâmicioasă a vechii fabrici de acid sulfuric, apoi închidea iar ochii și număra până la cinci mu, încercînd să evite ceea ce, până la urmă, când seara cădea prematur și camera se-ntu-neca, și numai fulgii continuau să cadă, scânteind în lumina vreunui bec galben atârnat de-un stâlp, nu mai putea evita: gândul la Pavel, la Pablo al ei, studentul pe care-l cunoscuse cu doi ani în urmă la petrecerea de la uzinele I.O.R., unde o dusese
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
fantastic. Pictura, peste care trecuseră secole, căpătase o lucire stinsă, iradiind singurătate și melancolie, înfățișa palate gigantice, de marmură trandafirie, cu fațadele încărcate de colonade și statui, ridicîndu-se, lucind ca oglinda, din evanescența orbitoare a unei mări verzi și limpezi scânteind sub un soare abstract de amiază perfectă. Corăbii încărcate cu butoaie, ancorate la țărm, păreau alcătuite din aceeași coajă de sticlă fumurie ca și clădirile ornamentate dement, și cu sculpturile cele mai patetic de expresive pe care fierea neagră le-
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
electrice. Izbindu-se cu umărul de negri și de turma funcționarilor ieșiți la promenadă, fratele o luă către chei și deodată avu în față lățimea de necrezut a fluviului, pe al cărui mal îndepărtat abia dacă se zăreau căsuțe liliputane, scânteind nebunește din zeci de ferestre. Sprijinit cu coatele de o balustradă de lemn, trase cu sete în piept aerul răcoros și sălciu. I-au trebuit câteva minute bune fratelui Armando până să observe cât de ciudate erau apele ce se
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]