1,560 matches
-
gura împotriva lui Dumnezeu. Fiarele sălbatice își îmblânzesc sălbăticia înaintea lui, deoarece simt în el mireasma lui Adam...” [11] Dar cuvântul poate fi folosit și cu conotație negativă de înjurătură, hulă, blasfemie, sau clevetire. Astfel Iordache Golescu arăta: ,,Cuvântul aspru scârbă aduce, iar cel dulce dragoste aduce. Cuvinte urâte să nu scoți din gura ta, căci scârbă aduci celui ce te aude!” [12] Cuvintele sunt folosite și în cadrul logicii, care este o știința a demonstrației al cărei obiect îl constituie stabilirea
AUTOR CONSTANTIN GEANTĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376498_a_377827]
-
lui Adam...” [11] Dar cuvântul poate fi folosit și cu conotație negativă de înjurătură, hulă, blasfemie, sau clevetire. Astfel Iordache Golescu arăta: ,,Cuvântul aspru scârbă aduce, iar cel dulce dragoste aduce. Cuvinte urâte să nu scoți din gura ta, căci scârbă aduci celui ce te aude!” [12] Cuvintele sunt folosite și în cadrul logicii, care este o știința a demonstrației al cărei obiect îl constituie stabilirea condițiilor gândirii corecte a tipurilor și a legilor raționării veridice.În cadrul logicii, întâlnim silogismul, care este
AUTOR CONSTANTIN GEANTĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376498_a_377827]
-
de ochit, dar n-ai să poți lovi fiecare cerculeț din prima lovitură! Căpcăunul fierbea de ciudă. El era renumit printre ai săi ca fiind cel mai bun țintaș și nemernicul ăsta își bate joc de el. Se uită cu scârbă la Mărțișor și-i aruncă: - Pe ce facem pariu? - Pe ce vrei, dar numai lauda e de tine, găunosule! Căpcăunul se înfurie, ochiul îi țâșnea din orbită, sprânceana i se ascuțea, iar foalele obrajilor i se umflau agitate. Începu să
MĂRŢIŞOR-11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375966_a_377295]
-
Un zeu urcând Olimpul, escaladându-i creastaIar pe birou pantumul continua cu spor.Mă mișc atât de liber în poezia asta!... VIII. NESIMȚIȚII, de Dan Norea , publicat în Ediția nr. 1451 din 21 decembrie 2014. Pentru ei am doar dispreț, Scârba și un strop de ură, Știu că totul are-un preț, Îi urăsc... dar cu măsura. Când pe scena își fac vânt Ascultați cum dau din gură, Mint de sting și n-au cuvânt... Dar urâți-i cu măsura! Bagă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376472_a_377801]
-
Ascultați cum dau din gură, Mint de sting și n-au cuvânt... Dar urâți-i cu măsura! Bagă mâna pan’ la cot Din reflex, tot timpul fură, Fură chiar și-n zi de vot... Dar urâți-i cu măsura! Pasiune, scârba, ura Și dispreț... dar cu măsura! Citește mai mult Pentru ei am doar dispreț,Scârba și un strop de ură,Știu că totul are-un preț,Îi urăsc... dar cu măsură.Când pe scena își fac vântAscultați cum dau din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376472_a_377801]
-
cu măsura! Bagă mâna pan’ la cot Din reflex, tot timpul fură, Fură chiar și-n zi de vot... Dar urâți-i cu măsura! Pasiune, scârba, ura Și dispreț... dar cu măsura! Citește mai mult Pentru ei am doar dispreț,Scârba și un strop de ură,Știu că totul are-un preț,Îi urăsc... dar cu măsură.Când pe scena își fac vântAscultați cum dau din gură,Mint de sting și n-au cuvânt...Dar urâți-i cu măsura!Bagă mâna
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376472_a_377801]
-
fac vântAscultați cum dau din gură,Mint de sting și n-au cuvânt...Dar urâți-i cu măsura!Bagă mâna pan’ la cotDin reflex, tot timpul fură,Fură chiar și-n zi de vot...Dar urâți-i cu măsura!Pasiune, scârba, urași dispreț... dar cu măsura!... IX. SOLSTIȚIUL, de Dan Norea , publicat în Ediția nr. 1449 din 19 decembrie 2014. Anul ăsta, solstițiul de vară A căzut zgomotos într-o seară Pe-un pământ supraaglomerat Ce-a icnit, a gemut, a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376472_a_377801]
-
Au costat foarte mult. Aspectul lăsat de ele seamănă mai degrabă cu intrarea într-un templu satanic, decât cu un loc de presupus divertisment pentru copii. Cui poate folosi asemenea spațiu oribil? - vă spun ca unul căruia i-a fost scârbă să reziste câteva minute - e greu de înțeles. Totul lasă impresia că asistăm la transformarea satanismului într-o mișcare mainstream. „Cea mai mare viclenie a diavolului este aceea de a induce ideea că el nu există!'', scria poetul Ch. Baudelaire
PROTEST NAŢIONAL – DISTRUGEŢI STATUIA LUI LUCIFER ! de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375099_a_376428]
-
De pe un fotoliu roșu se ridică cu greu o doamnă grasă, buhăită, cu mișcări șovăitoare. Se îndreptă spre ieșire târând după ea vreo cinci copii de vârste diferite, fiecare dintre ei sugând frenetic, din recipiente de plastic, ketchup hot, spre scârba tuturor participanților. Doamna se mai lovi de câteva ori de pereți și, până la urmă, nimeri ieșirea din criptă. Vizibil îndurerat contele se prăbu- și în jilțul său și spuse mai mult pentru el: - Doamne, și cât am putut s-o
U LTIMUL BAL AL VAMPIRILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372767_a_374096]
-
Iar acum vreți să împărțim și puținul pe care-l mai am eu în mijlocul pustiului, că dară nici eu no-i fi mai prost decât venerabilul nostru conte? Hai, sictir, băi, măgar imperialist și nerușinat ce ești! Mi-e și scârbă să mă uit la tine! Și când mă gândesc că strămoșii tăi erau oameni de vază și de cinste în tribul lor. Te-a tâmpit colesterolul din sângele îngroșat al beșnițelor alea supraponderale pe care le sugeți voi, ca niște
U LTIMUL BAL AL VAMPIRILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372767_a_374096]
-
un devotament zgomotos față de maestrul în jurul căruia bâzâie. Cristian i-a ieșit în întâmpinare și a dat să spună fraza de bun venit, aia la care lucrase o săptămână. Marele Poet s-a uitat cu mirare, sau poate chiar cu scârbă la el și nu s-a oprit o clipă, în schimb a primit un cot în stomac de la un însoțitor, că parcă stătea puțin în calea maestrului. Bietul băiat simți că-i dau lacrimile (era un naiv desigur), interveni însă
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
ei, Tache a sărit în spatele lui Mărășteanu, rugându-l cu o voce de copil speriat: --Apără-mă, Ioane, nu mă lăsa! Mărășteanu l-a privit uluit, înțelegând că amărâtul acesta, disprețuit de toți, inclusiv de patronul său, care-l privea cu scârbă, trebuie și el apărat de cineva. Și acela era chiar el. Spuse cu voce puternică: --Uite, Tache, dacă vrei să ne împăcăm sincer, îți propun, fără altă târguială, ca mâine pe la ora 12 să ne prezentăm amândoi la primărie, fiecare
SRL AMARU-17 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373187_a_374516]
-
o simțeai că mormăie și ea-n gând: -Ia uite și la-mbro-bo-di-ta mea! Ține, de, lângă ăsta lu’ Piciontea. Nu vede, tâmpita, că pe șmecher nu-l interesează decât pogoanele și galbenii din salba ei? Că ochii lui aleargă după scârba lu’ Scârmoci? Pe ea...o târăște ca pe Vaca Domnului! Cât am mai tocat-o! Da’... degeaba! De regulă, tinerii ascultau de mamele lor, care țineau frâiele casei. Dar pârdalnicele de inimi o luau razna aici la horă, vrăjite de
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
pentru cine trebuie! Alții în schimb, bunăoară așa ca „marele liberal” Ludovic Orban, își anunță retragerea din cursă mai înainte de demararea oficială a mascaradei pentru confortabilul fotoliu de primar general al Capitalei. Dar nu, stați liniștiți, n-o face din scârbă pentru murdăria numită politică, ci fiindcă este urmărit penal, vasăzică este silit să-și așteapte rândul reculegerii la mititica. P.S. Dacă tot se cheltuie o grămadă de bani cu alegerea unor netrebnici care mai devreme sau mai târziu ajung după
STATORNICIA POLITICII ROMÂNEŞTI ÎNTRE MITITEI ŞI MITITICA de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1931 din 14 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369214_a_370543]
-
să vindeți totul mai apoi, ați uitat că-n țară avem și suflet, bucățile ce le-ați vândut din noi. Mi-e silă de trădători și îi urăsc, mi-e rușine să spun, că-s frate cu voi, durere și scârbă să vă privesc, de aceea, v-aș pune pe toți la gunoi... Autor, Mihail Janto Referință Bibliografică: Mi-e silă de trădători... / Mihail Janto : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2093, Anul VI, 23 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
MI-E SILĂ DE TRĂDĂTORI… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374186_a_375515]
-
înșine pînă la sfîrșit, integral. Fiind mereu antrenați la roata timpului, nu suntem cointeresați să ne vedem pe noi înșine, nu simțim acea vibrație din lăuntrul nostru atunci cînd inima ne saltă de bucurie sau se rupe în bucăți de scîrbă. Astrologii ne lămuresc existența noastră prin horoscoape, iar psihologii ne arată tipurile de caractere, crezînd că acesta este adevarul absolut. Și totuși, nimeni nu știe ce se ascunde în lăuntrul fiecăruia din noi. Adesea nu suntem în stare să pronunțăm
PREMIUL III LA CONCURSUL INTERNATIONAL MEMORIA SLOVELOR, EDITIA A II-A, 2016 [Corola-blog/BlogPost/374182_a_375511]
-
pretinsului discredit, asupra relei administrări financiare din timpul guvernului conservator. Răposatul Strat însuși a renunțat - seance tenante - la situația sa pesimistă și la împrumutul cerut, o renunțare cu atât mai caracteristică cu cât acel împrumut nu s-a făcut nicicând. Scârba cu care privim stăruința perversă a organului guvernamental de-a-și ascunde reversibilitățile aruncând acuzări asupra altora e o garanție pentru public că ne vom abținea de-a caracteriza și mai energic această procedere neleală a adversarilor noștri politici. [ 24 mai
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
București, Belgrad și Sofia însemnătatea monarhiei ori dacă haita cutează a ieși la maidan pentru că diplomația noastră nu-i arată biciul!! {EminescuOpXI 369} Despre călătoria prințului Bulgariei la Belgrad foaia din Pesta zice că între motive se poate cita și scârba de-a asista la grijirea și măturarea palatului din Sofia, la marea ucidere de insecte etc. Acestea se scriu în cea mai mare și mai însemnată foaie economică și financiară a Ungariei, în "Times" al Pestei. [ 12 octombrie 1880] ["CELE
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
lucru (rapsozi cu dible și țambale, cîntînd urcați în copacii de pe traseu), rotofeiul și crăcănatul pitic te întîmpina de după biroul lui pe care trona, ca bibil, chivotul unei locomotive neaoșe, lucrat în cetatea eternă a Nicolinei revoluționare, te întîmpina cu scîrba unui Mussolini decrepit, balansîndu-se dezabuzat doar pe picioarele din spate ale fotoliului: dispreț (de clasă) adresat celui ce intrase tremurînd. Văzuse, probabil, în film (sau citise, mira-m-aș) că așa făcea Il Duce, cînd voia să-și timoreze victima
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
află în pasă neagră. De reținut, oricum, acribia observației. Flanările fostei frumoase femei pe niște trotuare imunde, cu tentația aproape mărturisită de a fi acroșată de vreun gigolo musculos, sînt tratate cu rară acuitate. În aceste pasaje desăvîrșite, pînă și scîrba, pînă și epitetele groase, de trotuar, preferate de plimbăreața dezabuzată, dispar, făcînd loc unei lecturi de dragul lecturii. Stilul învingător. Bătrînul pictor, ieșind cînd soarele încălzește blînd, pe terasa din fața atelierului. Și căutînd vorbă. Pitorescul cîrcotaș are verb dialectal-parșiv, de o
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de tipul ăsta, care ar conta enorm în ochii lor, și după aia încă vreo trei-patru porcării, așa, și ca să pot face lucrurile astea, dimineața un kilogram de rahat să mănânc, adică să mă antrenez, să nu-mi mai fie scârbă de restul lucrurilor pe care le fac. Asta înseamnă a mânca rahat, ca, după aia, ceea ce faci să ți se pară suportabil față de...”. În altă ordine de idei, LUCIAN PINTILIE spune: „Ce-am greșit, ce-am făcut, care-i greșeala
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
cu premii ale Uniunii Scriitorilor pentru cartea de debut, ca și pentru volumele Fincler (1997) și Fundătura Homer (2002). C. aduce în versuri o zonă de trăire specifică, o viziune calmă în ireversibilitatea ei negativă și sobră, remarcată de critică: „scârbă domoală și prozaic realistă a contemplării gesticii celuilalt, ca același (sine) luând întâmplător ipostazele adversarului, ale femei, ale semenului, ale vecinului și, evident, ale egoului propriu, care e doar răbdat, nu cunoscut sau căutat” (Ștefania Mincu). Autorul reușește să se
COANDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286305_a_287634]
-
Până s-a șterge ș-urma neamului. Este un vechi blăstem ce ne-urmărește, De mult, de mult noi îl purtăm, sărmane... " Și-atunci va întreba acel copil: Mamă ce m-ai născut... nu-ți fuse milă Rușine nu, nu scârbă ca să naști Un sclav... un paria, un neferice?... Ș-asupra cui are să cadă vina, Durerea unui neam întreg? Asupra-mi. Ei și? Pământ voi fi... nesimțitor. Ce-mi pasă ce-or vorbi? Eu fug de ei... De vină-s eu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ascult, {EminescuOpVIII 132} Mi-a spus ca mai cu samă să nu mă-ncred eu Doamnei, Să nu mă-ncred de-acuma la nimeni din boieri... O, inima în pieptu-i e-atîta de pe[s]triță! Ca să-ți spun drept, acuma cu scârbă m-a împlut... Iată că-ți întind mâna, ți-o strâng prietenește Și văd că tâlcuirea ce-am dat gîndirei tale A fost o nerozie. Să fim prieteni, Mihnea! Știi bine că am suflet și inimă vitează, Știi bine că
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
eu sau să nu-l cred?... ROMAN Să-ți spun... Un suflet putred într-un trup și mai putred Mi-a spus a sale gânduri, trecutele păcate... Și eu, eu mi-am pus brațul și inima sub mîna-i. Mi-e scârbă chiar de mine. MIHNEA (se uită lung la dînsul) Mă duc ca să-l mai văd. SC[ENA] IV ROMAN (singur) Te du! te du dar, șarpe... Voi priveghea de-aproape, Voi arăta eu lumei că sânt un lup tăcut*... Mesteacăn
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]