4,770 matches
-
care pier de moarte grabnică, rătăcesc pe pământ tot timpul ce era destinat a trăi. CEREMONII LA MOARTE. Indienii mor arareori în casele lor, pentru că ei îndată ce se simt bolnavi, pun de-i transportă pe malul Gangelui spre a se scălda în apele lui. Li se mai pune încă și o coadă de vacă în mâini și îi udă cu udul acestui animal, ca pentru a-i curăța de întinările lor. Pentru văduvele fără copii este o datorie de a arde
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
în agonie, se pune lângă el o icoană și unul al casei sau oricare alt creștin îi pune-n mână o lumânare aprinsă. După ce moare, în mijlocul rugăciunilor, pe care le spune la capul lui vreuna din rude sau preotul, îl scaldă, îl îmbracă cu haine curate și-l așează în sicriu, cu mâinile la piept. A doua zi vine preotul și după o mică slujbă, mortul, însoțit de rude și de prieteni este dus la biserică, unde după ce i se oficiază
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
un rol decisiv în apariția științei moderne, adică a științei matematice a naturii. Lumea ni se dezvăluie de fapt prin apariții sensibile, variabile și contingente care nu formează încă decât un flux heraclitean acel fluviu în care nimeni nu se scaldă de două ori în care nimic nu subzistă, nici un punct de sprijin fix pentru o cunoaștere solidă. Or, potrivit acelei științe galileene a naturii care avea să bulverseze modul de gândire al omului european și să facă din el ceea ce
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
unor prescripții estetice, aceasta este barbaria științei. Și iată câteva exemple. În Grecia, la Eleusis, subzistă rămășițele uneia dintre fortărețele care, în secolul al VI-lea, apăra Atica. Este vorba despre un zid extraordinar alcătuit din blocuri enorme de piatră scăldat de soare, pe deasupra căruia trece din nefericire o linie de înaltă tensiune. Dacă se pune problema transportării curentului electric dintr-o parte în alta și de calcularea celor mai adecvate condiții ale acestei operațiuni, soluția adoptată de inginerii greci este
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
eu așa consider planeta asta, Școala Pământ, dar cred că Dumnezeu a creat multe școli. De ce ar fi creat o singură școală, de ce ar fi creat o singură lume în tot Universul?... Bart își ridică ochii spre cerul fără margini, scăldat în lumina soarelui care asfințea, apoi își coborî încet privirile în stânga, spre turlele mănăstirii. Articulă: Bine, dar religia creștină spune altceva... Da, știu, și nu mă mir că spune altceva, și nu mă mir că spune că după o viață
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
produce o imensă mutație culturală care afectează tot mai multe aspecte ale creației, dar și ale existenței înseși." (p. 8) În fața simplei enumerări a capetelor de meduză atîrnînd în jur te simți oarecum încolțit. O centură de monitoare ce ne scaldă mintea în culori fermecătoare, modificîndu-ne încetul cu încetul obișnuințele. Mutația constatată de Lipovetsky și Serroy e profundă și radicală, iar principala ei consecință e frivolitatea. }ine de o fatalitate a imaginii televizate ca ea să nu atragă atenția decît dacă
Cu mintea scăldată de ecran by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7843_a_9168]
-
acesteia. Cartea descrie etapele cronologice în care creierul femeii este „puternic drogat" cu estrogen în scopuri altruiste și programat pentru iubirea seamănului, de unde și comportamentul elegant, sociabil și altruist al sexului frumos. Autoarea vorbește de succesivele băi cu estrogen care scaldă organismul femeii de-a lungul vieții. Toate particularitățile sexului țin de efectul scăldării creierului în baia acestui mirabil hormon. Neurologic nu există modificări semnificative între creierul celor două sexe, dar aceste modificări apar sub influența estrogenului. E ca și cum o structură
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6879_a_8204]
-
cunoscător al lui Toma din Aquino și în genere a filozofiei de inspirație teologică, preotul greco-catolic arată acel gen de sîrguință abstractă pe care îl întîlnim de obicei la spiritele credincioase. În cazul lor, perspectiva deschisă de prezența ființei divine scaldă dilemele filozofiei în lumina unei împăciuitoare relativizări. Spre deosebire de intelectele liber cugetătoare, pentru care orice chichiță teoretică are importanța unui turnir și semnificația unui duel, credinciosul privește dificultățile gîndirii cu seninătatea celui care intuiește că însemnătatea lor e relativă, secundară și
Scrisul etimologic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6882_a_8207]
-
eminescian. Mă așez, ca și altădată, sub semnul lui Caragiale din confesiunea către O.Goga: „Ca în toate, și în literatură se cere, se pretinde o cinste profesională, un prestigiu de atelier... Ce crezi tu, în câte ape n-am scăldat eu Hanul lui Mânjoală?... Ce să mai vorbesc de melodia frazei, de ferecătură, de ritmul vorbelor... Iacă, numai interpuncția... Câți nu înțelerg că interpuncția e gesticularea gândirii... Vezi, pe mine mă frământă astea, mă rod... Nu se poate artă fără
Eminescu și virgula by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/6785_a_8110]
-
Ștefan Cazimir Gîndul domniei tale, iubite domnule Odobescu, îmbrățișa în orizontul operei proiectate "mii de idei energice și salubre care ar scălda mintea obosită și sufletul amorțit în roua întăritoare a timpilor de antică vîrtoșie trupească, apoi ar veni rîndul cugetărilor dulci și duioase ce vlăstăresc adesea în traiul singuratic al vînătorului și care, cu tot nesațiul lui de omor, fac uneori
Epistolă către Odobescu (VIII) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7916_a_9241]
-
rîuri de lapte și miere, unde îndestularea atinge pragul sațietății, o viziune gargantuelică prezidînd defilarea bucatelor și coma digestivă. În transă, Salvatore zărește pe dealuri țăranii sicilieni, adulți și copii, cărînd mere gigantice sub braț, iar în mirajul său, se scaldă alături de alți emigranți într-un lac de lapte pe care plutește grațios un morcov gigant. Viziunea țărănească utilizează propriul alfabet imaginar, deși captivante, minunile tehnicii sunt privite cu mefiență, spre exemplu, "cutia de lemn", liftul, care te poartă spre înălțimi
Brava lume nouă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7920_a_9245]
-
Țepeș profită de neînțelegere, și dispare în decor. Argineanu trebuie să facă rost de o armă. Deși jurământul său este să lupte "fără cal, fără arme, fără cămașă, vrăjit, cum de apa fermecată a râului în care de mic se scăldase." Totuși, trebuie să se bată "fără armură, și nici pâine și nici apă să nu bage în gură". Un țăran, care l-a auzit vorbind atât de strașnic contra turcilor, vrea să-i dea... măcar o securică, să aibă ceva
Un Hercule valah by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7431_a_8756]
-
Din perioada războiului din Vietnam, zicere autoflagelatoare. Fiindcă suntem inestimabili, nimeni nu dă pe noi nimic. * O fată, medicinistă, 23-24 de ani, care se ascunde de familie pentru că scrie și care se retrage la Hangu, în casa bunicii, și se scaldă singură în lacul de acumulare. Vrea să devină celebră. * "4 septembrie 1981, relatarea lui Ov. S. Crohmălniceanu despre un autor adormind brusc, cu mici sforăituri, în timp ce citește din propria-i operă. * Onoarea la oameni, dragul meu, are întotdeauna o latură
Maxime și minime by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7685_a_9010]
-
Un rugbyst de performanță s-a înecat astăzi în Lacul Snagov. Sportivul avea 17 ani și era component al naționalei de juniori. Poliția spune că tânărul era la scăldat. Potrivit poliției, adolescentul Adrian Rădăcină era din Bârlad. Tânărul evolua pe postul de pilier la echipa României under 17 de rugby. De asemenea, după ultimele informații, se pare că tânărul ar fi părăsit cantonamentul de la Siliștea Snagov, alături de alți colegi
Sportul românesc este din nou în doliu. Un rugbyst de performanţă s-a înecat în lacul Snagov () [Corola-journal/Journalistic/76862_a_78187]
-
pândește-n deșert / soldat ascultă comanda la mine / astăzi avem marmelăzi la desert // Ieri ai scris o carte poștală acasă / mâine învățăm idealul de nap / V-am dotat în ranița voastră / cu înlocuitorul de cap" (Creier spălat). Totul pare simplu, scăldat într-o lumină matinală, ludică. O ștrengărie funciară se vădește în juxtapunerea imaginilor doar tangente la un dramatism amînat: Ici-colo pe versanții luminii în stoguri / de fân licărind / liniște tu paie de sticlă // Înainte de a se petrece / se înfiripase deja
Bonomie ironică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6841_a_8166]
-
picioare și alte înzestrări inavuabile)? - Nimic nu este inavuabil la o femeie, mai ales dacă o iubești... Nu prea am avut reprezentări fanteziste, la țară fetele găsesc modalități fruste de a te iniția în tainele lor anatomice. De pildă, se scaldă goale într-un rîu... Pe acolo trecea, prin niște cîmpii cu sfeclă, Bahluiul... - După absolvirea facultății, ați profesat ani buni medicina la Dolhasca. Se știe că, de acolo, trimiteați scrisori având la expeditor următoarele date: ,,Îngerul Emil Brumaru/ Rezervația naturală
Emil Brumaru „M-au eliminat de la grădiniță pentru că, iarna, trînteam fetițele în nămeți...” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7573_a_8898]
-
Ťsupersofturiť" (bursatransport.ro). Verbul a aburi se folosește și fără un complement care să indice victima înșelării, atunci când în alcătuirea sa intră pronumele cu valoare neutră o, în construcția a o aburi, după modelul și cu sensul lui a o scălda: "Cotrocenianul președinte și al său omolog o aburesc" (Academia Cațavencu, 21, 1992); "nu mai vorbește nici unul de chestii concrete, ci o aburește cât poate", anutza.wordpress.com). Într-un sens mai larg, a o aburi nici nu se mai referă
Abureală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7598_a_8923]
-
Angelo Mitchievici Cine își mai amintește de voga filmelor indiene din anii '70, '80 cu dansul din buric, acel coochie coochie dance venit din Orient care cucerea America înainte de apariția Bollywoodului, și mai ales cu muzica indiană care scălda în lacrimi o sală întreagă? Anii '60 văzuseră gloria guralivă a celebrului actor și regizor cu lacrima-n gât, Raj Kapoor, cu Vagabondul (1951) și Articolul 420 (1955), glorie care nu trecea neobservată fiind nemurită în folclorul urban dâmbovițean de
Love story de Mumbai by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7529_a_8854]
-
pentru preselecție. Recunosc că nu m-am gândit imediat la cei peste șaptezeci-optzeci la sută din copiii țării, cei de vârsta preselecționaților, care nu știu ce înseamnă grădinița și nu au nici perspectiva de a o ști, și care, dacă nu se scaldă câtu-i ziulica în colbul ulițelor lăsați de capul lor - păzesc bobocii pe toloacă în așteptarea amurgului când vor veni părinții de la tras sapa să le facă un borș... Nu m-am gândit nici la nerușinarea celor unu sau doi la
Limba care trebuie reînvățată by Aurelia Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/7536_a_8861]
-
și pe coperișe. Purificată de sgură și scântei, ea această lumină dă peisajului reflexe inalterate. Nimic incandescent, fantasmagoric, monstruos, ireal. Dar nici nu-l turtește, cu lovituri de realism brutal. O calmă binecuvântare a luminei înnobilează fața Paradisului și o scaldă într-un extaz discret, fără patetismul-grimasă al conglomeratelor din climate fosforescente. Th. Pallady, răsfrânge în sufletul și-n arta sa Parisul. Adevăratul Paris, nu Parisul parizian din care străinii și-au făurit o imagine de frivolitate: clinchete și foșnet de
Trei prieteni Victor Eftimiu, Al. O. Teodoreanu și Theodor Pallady by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/7316_a_8641]
-
este copleșită de dorința de a avea curaj, suferă când acesta lipsește, se exprimă prin sonorități ascuțite, precise, aproape metalice. Această parte yang caută nopțile puternice, momentele când soarele e "încă un ou negru". Jumătatea yin este melancolică, are priviri scăldate în vise, iar tonul confesiv stăpânește și sonurile muzicale exprimate, și tonurile interne, apelând la numeroase aliterații unduitoare. Dar dincolo de această dualitate, în fond, universală, cartea este unitară, iar poemele urmează o continuitate vizibilă. Acest volum cuprinde, pe lângă acele anxietăți
America nu crede în lacrimi by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/7089_a_8414]
-
despre ce e vorba, la răfuiala între "turnătorii lor" și "turnătorii noștri"? Cum să trântești o "șapă" peste astfel de situații incontrolabile? N-ar fi mai simplu să se continue deconspirarea uneltelor blestemului bolșevic, renunțând la ambiguitățile în care se scaldă atâția avocați ai "șapei"? Prietenul meu Vasile Popovici construiește un scenariu cam edulcorat atunci când vorbește de reducerea turnătorilor "la acel unic moment al cedării." E, de aseme-nea, o exagerare să spui că "pentru ei nu există nici iertare și nici
Iar îi apărăm pe turnători?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7120_a_8445]
-
pînă jos, goldenberg! Și își bagă Fiatul în draci, să ajungă mai repede la București. De-abia cînd au trecut de Piața Obor îi spune Fănică ce voia să facă cu banii. Dar măcar îi numărase? Așa, din ochi, o scaldă cîrciumarul. Intră Haikis pe Moșilor și se oprește la un telefon public. Șopîrlește apoi cu mașina pe niște străzi scurte și pune frînă în dreptul unui bloc cu trei etaje. |sta era! Se dă Fănică jos din mașină, se uită și
Apartamentul în București by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7328_a_8653]
-
scrie nimic autocompătimitor, urmărește la un moment dat, cuprins de uimire, mișcările unei, altminteri repulsive, alcătuiri lucrate din șpan, baligă și rumeguș, încredințat că geniul și forța ei sînt retragerea, replierea. Ea "incendiază otrăvește pustiește totul în urma ta / apoi - deodată - scăldată în ape cleioase / pămînt vîscos și mucilagii / o vezi mișunînd prin cele hrube și unghere / iar atunci strig / ieși / și promit că nu voi mai folosi decît cuvinte ridicate la / putere dacă tot ne-a fost scris să trăim sub
O sensibilitate transilvană by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7337_a_8662]
-
mă pozez cu dv. de zece lei..."). Văzându-i în sala de festivități a Liceului "Mihai Eminescu", în sălile de concurs, la Casa de Cultură a Sindicatelor, i-am admirat, m-am bucurat din toată inima că există, m-am scăldat în iluzia că așa va arăta cândva întreaga populație a României. Am trăit, timp de câteva zile, într-o Românie ideală, într-o Românie posibilă (din nefericire, nu și probabilă) din care, la sfârșit, m-am desprins cu greu ca să
O Românie ideală by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7611_a_8936]