783 matches
-
merge În Islington. Perfect. Am să mă duc acasă cu autobuzul. Și, când ajung, am să-mi fac o cană mare de ciocolată caldă. Și poate mănânc niște Înghețată În fața televizorului. Stația are un mic adăpost, cu acoperiș și câteva scăunele și mă așez, mulțumită că nu mi se udă și mai tare părul. Tocmai mă uit În gol spre o reclamă auto, Întrebându-mă cum o fi fost budinca aia Häagen-Dazs și dacă merenguele era din ăla alb și țeapăn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
da, pot. Dacă vrei să știi, unii dintre noi trăim În lumea reală. Îmi Întorc privirea și mă fac că studiez cu mare atenție un poster despre sida. O clipă mai târziu, Jack se află lângă mine. Se așază pe scăunelul de lângă mine și, un moment, nici unul dintre noi nu spune nimic. — Știu că În seara asta n-am fost o companie prea plăcută, spune Într-un final. Și Îmi pare extrem de rău. La fel de rău Îmi pare și că nu-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
mămăliguță, oaspeții noștri ne vor scuza că nu avem mâncare gătită, dacă ne anunțați mai din timp! Maiorul a stat cu fundul pe pat până au băut câte trei pahare, apoi (din „spirit de gașcă”, glumi el) Își trase un scăunel cu trei picioare și se așeză țărănește la masa rotundă, lângă ceilalți. Vinul a dezlegat limbile, a Îndepărtat emoțiile și diferențele sociale, au vorbit despre vin, cărți și femei, despre jandarmeria de altădată. După mai bine de o oră de
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
bolnavii punând mâinile deasupra lor. Un episod din cariera ei l-a constituit vindecarea unui copil grav bolnav.Niște viruși îi atacaseră centri nervoși ai vorbirii și acesta nu putea articula niciun sunet.” L-am așezat pe copil pe un scăunel și am început să-l mângâi pe frunte,tâmple și pe deasupra capului,fără să-l ating. Când degetele mi-au ajuns în zona afectata a creierului,am simțit niște semnale tremuratoare.Mi-am concentrat întreaga bioenergie asupra acelui loc,dar
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
au Început să se rostogolească nestingherite pe obrajii mei Împurpurați... și pe ai copilului nostru... Când am ridicat ochii plini de iubire, de suferință și Întrebări, am zărit-o pe mama care mai rămăsese În salon, stând cuminte pe un scăunel lângă ușă, cu privirea ațintită În gol... Mama! Unde ai plecat cu gândul? Draga mea, mamă! Mă uitam la ea ca la o icoană, ca la zâna cea bună din povești. Sunt atât de fericită să te văd alături de băiețel
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
prin cap întrebări la care nu găsea răspuns. „Am fost eu mai obosit ca de obicei? Sau?... Dacă este adevărat că muierea se ține cu lotrul, am eu ac de cojocul lor!”... Cu acest gând, s-a urcat pe un scăunel și a coborât flinta pe care o ținea încărcată sus pe bagdadie. A ridicat cocoșul, să vadă dacă nu s-a înțepenit de când nu a mai umblat la ea. Mergea ca uns! „Ei, lasă, că vă descânt eu de șopârlaiță
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
dacă nu s-a înțepenit de când nu a mai umblat la ea. Mergea ca uns! „Ei, lasă, că vă descânt eu de șopârlaiță!” - și-a zis hangiul, punând pușca la căpătâiul patului. În clipa următoare, însă, s-a așezat pe scăunel ca trăsnit! „Da’ dacă îl... de unde mai primesc eu galbeni? Și nu pot spune că nu-mi trebuiesc. Să pun și eu un ban de-o parte, că nu se știe ce vremuri or mai veni... Ce să-i fac
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
ieri la secție unde am aflat de dispariția copi lului. Iaca, se pare că găsiră ceva! îl făcu atent Vasilică. Unul dintre bărbați ieșise din apă cu tipsia în mână și se apropia de bătrânul ce ședea așezat pe un scăunel cu trei picioare foarte aproape de mal. Acesta examină talerul pe care i-l arăta bărbatul și scoase de la brâu un săculeț mititel de piele. Desfăcu cu grijă băierile și deschise larg gura punguței. Apoi, cu vârful degetelor culese ceva de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
gălăgioși printre mese. Reușiseră să coboare panta abruptă și acum mergeau prin nisipul de pe mal spre grupul de țigani. Fără nici o îndoială că fuseseră deja văzuți de aceștia, însă nimeni nu se întrerupea din lucru. Singur, starostele se ridicase de pe scăunelul său și îi întâmpină în picioare. În timp ce spălau nisipul din talere, bărbații din apă le aruncau priviri furișe pe sub borurile pălăriilor negre ce le purtau pe cap. Ziua bună! spuse Cristi când ajunse la doi pași de bătrân. No, bună ziua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
bărbaților, înșirându-se prin odaia strâmtă, aplecându-și capetele, strigând și chiuind de credeai că au dat turcii. După rusască, a venit rândul horelor și bătutelor, la care s-au deprins a dănțui și copiii. Numai bătrâna stătea bucuroasă pe scăunelul de lemn, uitându-se, cu luare aminte, la petrecăreți. Așa petrecură câteva ceasuri bune, cinstind din vinul dulce acrișor, mai înfruptânduse din bucatele reci ori răcorindu-se, afară, pe pridvor, în bătaia acum dulce a viscolului. După un răstimp, femeile
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
-s vaci cu lapte.“ „Asta, știți, tovarășa directoare, nu intră în programul pentru tovarășa Găinușă. E doar așa, ca să vedeți ce voce frumoasă are Tanța și cât a exersat ea pentru ediția asta de la «Cântarea României». Aici o să fie un scăunel galben, aici unul roșu și în fundal e albastru. Am cerut și ajutorul unui prieten de facultate, e un violonist, cu grupul lui. Tovarășul Ilie de la Pontaje și-a manifestat interesul de a se alătura grupului de cântătoare din întreprinderea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
observat vreodată cât de murdar era tapetul de pe pereții camerei în care l-am găsit când l-am vizitat prima dată. N-avea nevoie de fotolii în care să șadă comod, se simțea mult mai în largul lui pe un scăunel de bucătărie. Mânca într-adevăr cu poftă, dar nu-i păsa ce mănâncă; pentru el era doar o hrană pe care o devora pentru a-și potoli chinurile foamei; și când n-avea ce să mănânce părea perfect capabil să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
în schimb îi plăcea comoditatea și în atelierul lui erau două fotolii tapisate și un divan mare. Strickland nici nu s-a apropiat vreodată de acestea, și nu dintr-o afectare a stoicismului, căci l-am găsit așezat pe un scăunel cu trei picioare când am intrat într-o zi în atelier și era singur. Nu. Pur și simplu pentru că nu-i plăceau. Pentru variație se așeza pe un scaun de bucătărie tot fără brațe. Adeseori mă exaspera. N-am văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
lume - glumele, un pahar de vin și un bărbat frumos. A fost un adevărat privilegiu s-o cunosc. Gătea cel mai bine dintre toate femeile de pe insulă și adora mâncărurile bune. De dimineața până seara o vedeai șezând pe un scăunel din bucătărie având în jurul ei un bucătar chinez și vreo două-trei tinere băștinașe pe care le trimitea de colo până colo, între timp conversând amabil cu toată lumea și gustând din mâncărurile savuroase pe care le născocea. Când dorea să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
De altfel, urmând soarele de pe cer, noaptea se suiau în pod, iar ziua se refugiau în fundul grădinii. Acolo creștea grămada aceea de usturoi care puțea și care mai ținea în viață întreaga casă. Pe înserat, familiile noastre se așezau pe scăunelele înșirate în fața ușii iar până la culcare ronțăiau pe inima goală câte un cățel din producția anuală. Între timp, bărbații jucau șah. Acolo am auzit odată zicala „cade în picioare ca pisica“. Prin urmare, pisicile rămâneau pe acoperiș până bine după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
Dar nimeni n-o ia. Asta îl face și mai bănuitor. Îl trage de mânecă pe Justin Panța. "Vreau un dolar". "N-am", spune acesta și îi întoarce spatele. Între timp, îl zăresc pe Ion Pop că întinde piciorul pe scăunelul celuilalt lustragiu. Vreau să-l salvez și-l trag de mână. Ion Pop nu înțelege. N-a fost martor la pățania celorlalți doi și mă privește descumpănit. Vrea să plece, dar ireparabilul s-a produs. Turcul i-a pus pe
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
acid îți intră în piele și în gură, te simți umilit, alergi parcă și mai încet după acest incident, nu mai sunt stele pe cer în miezul zilei, e semn că trebuie să te odihnești puțin, îți scoți din desagă scăunelul putred de nuiele, te așezi pe el și încerci să scrii un poem pentru aleasa inimii tale, care acum probabil zburdă prin grădina suspendată, simțind că te apropii. nouă în al cincilea loc: dintr-odată zărești către miazănoapte un lac
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
fost statuia de lemn a unui războinic. — Tată, eu sunt. Când Shojumaru veni lângă el și îngenunche Kanbei se mișcă ușor. — Ai primit permisiunea stăpânului tău de a veni? — Da, și am venit imediat. — Bine, atunci, așează-te puțin pe scăunelul meu de campanie. — Am înțeles. — Privește Castelul Miki. Stelele nu strălucesc, în castel nu arde nici o lampă, așa că probabil nu vezi nimic. Dar castelul se va contura vag din golul acela, pe măsură ce ochii ți se deprind cu întunericul. Pentru asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
cu armata a treia. S-ar cuveni să spunem că avea cartierul general amplasat unde se nimerea să se afle, iar, de astă dată, se oprise la Horikawa. Era înconjurat de membri ai clanului său și i se pregătise un scăunel de campanie, dar nu se așeza nici o clipă. Întreaga ființă i se concentra asupra glasurilor din nori și a țipetelor din ceață, pe când privea neîntrerupt cerul, spre Nijo. Din când în când, ochii i se umpleau cu roșul norilor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Soldații făcură căptușeli protectoare pentru cai, legându-și ranițele la un loc, apoi, traversară sub forma unui lanț omenesc, fie ținându-se de mâini, fie apucând coada lăncii purtate de omul din față. Hideyoshi traversase primul, iar acum stătea pe scăunelul său de campanie, pe mal. Nu intrați în panică! Luați-o încet! striga el; părea să fie complet netulburat de ploaie și vânt. Dacă un om se îneacă, inamicul va spune că am pierdut cinci sute; dacă pierdeți un bagaj
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
cu o plecăciune politicoasă. — Pajul Seniorului Hidekatsu? Habar n-am ce însemnează asta, dar aduceți-l aici, ordonă Katsuie. Să stăm de vorbă cu el. Katsuie coborâse pe iarba de la marginea drumului și stătea în umbra unor copaci. Instalându-și scăunelul de campanie, reuși să-și ascundă tensiunea rigidă, ca și pe aceea a subordonaților săi. Îl invită pe emisar să se așeze. — Ai un mesaj? Pesemne sunteți frânt de oboseală, după lungul drum spre casă prin canicula asta, răspunse pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
sau frunze - numai ca să vă umpleți stomacul. Mestecatul pe îndelete se deprinde zilnic și, dacă nu vă faceți un obicei din asta, n-o veți putea face de bună voie, când va sosi momentul. Și, ridicându-se, dintr-o dată, de pe scăunelul de campanie, le făcu semn cu mâna: — Haideți. Să urcăm pe Muntele Fumuro. Muntele Fumuro face parte dintr-un grup de munți aflat la miazănoapte de două lacuri: Lacul mic Yogo și marele Lac Biwa. Din satul Fumuro, aflat la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
plecară, imediat, spre Muntele Nakao. Incidentul din acea dimineață, cu toate complicațiile sale, îi fusese raportat, în amănunt, lui Katsuie. Când, nu peste mult, Genba îl însoți pe Shogen la tabăra lui Katsuie, acesta din urmă îi aștepta așezat pe scăunelul său de general, cu o expresie trufașă. Katsuie arăta întotdeauna demn, indiferent de situație. Shogen fu primit imediat. — De data asta, ai dat greș, Shogen, începu Katsuie. În timp ce-și arăta adevăratele simțăminte, avea pe chip o expresie ambiguă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
totuși să-i dea aprobarea de bună voie. La fel ca înainte, se pierdu în gânduri. Genba renunță să-și mai piseze unchiul și se întoarse, pe neașteptate, spre Shogen: — Ia dă-mi puțin harta. Fără a se clinti de pe scăunelul de campanie, Genba desfășură harta, mângâindu-și obrazul cu o mână, și rămase tăcut. Trecu aproape o oră. O vreme, Katsuie fusese îngrijorat că nepotul său vorbise cu prea mult zel, dar, când îl observă pe Genba contemplând în tăcere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
a sosit momentul să prindem inamicul în clește. Dacă se aud împușcături înaintea zorilor, înseamnă că sunt ale inamicului. Sunetul de corn va fi semnalul atacului general. Nu trebuie ratată ocazia. Imediat ce Nagahide plecă, Hideyoshi puse să-i fie ridicat scăunelul de campanie. — Au spus că Genba dă bir cu fugiții. Luați-o pe calea retragerii lui și urmăriți-l fără milă, ordonă el, spunându-le războinicilor din jur să transmită comanda întregii armate. Și aveți grijă să nu trageți până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]