733 matches
-
adorm, numai sufletul rămâne agățat într-un cotlon, ca să-ți mângâie chipul... Mamă! În ochii tăi, mamă, viața își joacă rolul pe o scenă ștearsă cu buretele murdar, găsit aruncat într-o clasă fără elevi. Ei au plecat să urmărească sceneta în care tu, erou principal te bâlbâi pentru că nu ți-ai pregătit temele. Dar elevii sunt iertători, aplaudă plângându-le din ochi boabe de piper, rămase printre gene. De atâta plâns, somnul vieții se apropie de ziua eternității. Mamă! În
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
România Literară, Conexiuni, Cultura și Nordul Literar. În 2005 a debutat editorial cu un volum de poeme: "Despre ningiri și ningele". Iatăi acum debutul editorial în proză! În ce fel de proză? Convențional vorbind, Sub semnul Aspidei conține proză narativă, scenete și poeme. Prozele, însă, sunt narative doar parțial, ele devin secvențe ale unui ansamblu narativ. Scenetele intră compozițional în genul dramatic, însă, prin sens, dramatismul lor intrinsec disimulat converge cu cel din "povestiri". "Povestirile" narează, dar și descriu, compun priveliști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
poeme: "Despre ningiri și ningele". Iatăi acum debutul editorial în proză! În ce fel de proză? Convențional vorbind, Sub semnul Aspidei conține proză narativă, scenete și poeme. Prozele, însă, sunt narative doar parțial, ele devin secvențe ale unui ansamblu narativ. Scenetele intră compozițional în genul dramatic, însă, prin sens, dramatismul lor intrinsec disimulat converge cu cel din "povestiri". "Povestirile" narează, dar și descriu, compun priveliști, unele vrednice de pictura impresionistă și expresionistă; ele analizează stări sufletești, proiectează viziuni, disertează. Conțin, astfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
are voie să se îndrăgostească, ci numai puterea, pe care și-o exercită malițios, de a nenoroci îndrăgostiții. Sensul filigranat nu doar în filele acestei povestiri, ci în cuprinsul întregii proze a autoarei, precum și în expresia caricaturală al celor două scenete, este că mediul propice autenticei iubiri, și implicit al împlinirii umane, nu e cel total demitizat, al existenței moderne, urbane, ci acela în care se poate desfășura în largul ei copilăria. Nu doar cea individuală, ci și copilăria umanității. Natura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
de față. Maggie îi întinse mâna, pe care Miller o strânse cu o secundă mai mult decât era nevoie. Înclină ușor capul - gentlemanul din sud - când spuse „plăcerea e de partea mea“. Maggie nu putu să nu observe că mica scenetă îi permisese lui Miller să o studieze temeinic din cap până în picioare. Deci, spuse el într-un final, părând mulțumit de rezultatul inspecției. Ce-aveți până acum? Maggie începu să-i spună că bănuia că există o legătură între moartea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
Mustafa. Maggie nu se putu abține să nu râdă la șmecheria asta. Chiar acum editorul de știri de la Canalul 2 se uită la imaginile astea. Iar tu unde zici că ai sunat, Mustafa? —La Al-Jazeera. Biroul din Ramallah. — Toți urmăresc sceneta asta. Și ca să nu-ți vină vreo idee, domnule Miller, asta e doar o a doua cameră. Ceea ce noi numim B-roll. Camera principală e acolo jos, în siguranță, ascunsă privirilor. Dacă mă împuști acum, prietenul meu de acolo o să imortalizeze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
Ca de obicei, după cuvântul directorului școlii și a unora dintre părinți, susținută de elevi și condusă din umbră de învățătorii și profesorii claselor respective, a început mult așteptata serbare ce cuprindea: dansuri, cântece populare, poezii, precum și unele fragmente sau scenete cu caracter mobilizator și educativ, decupate din operele unor autori îndrăgiți. Părinții lui Bidaru, împreună cu cele două surori mai mari, îi pregătiseră deja o coroniță din flori de câmp și frunze de stejar pentru a primi "Premiul I-iu" care
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Nu aveau în ele acea încărcătură pe care o căutam și o găseam tot la tvr - ul nostru, lunea seara, când ardeam de nerăbdare să urmărim, cu ani în urmă, foiletonul Forsyte Saga sau Familia Palliser. Într-un cuvânt, nici scenetele de marți seara și nici întâlnirile noastre nu aveau acea încărcătură pasională, ca a filmelor englezești, trebuie să recunosc. Dacă Iozefina, cu toate întâlnirile din bibliotecă, îmi era, pe măsură ce trecea timpul, tot mai necunoscută (ăsta să fi fost totuși, secretul
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
mult distrat, fără să gust frumusețea trăirii personajelor. Acuma înțelegeam de ce le surâdea șefilor mei să jucăm o piesă ca aceasta. Nu numai că tenta un astfel de subiect cules din trecutul istoric al poporului nostru, dar unei astfel de scenete nici nu i se puteau pune opreliști din partea cenzurii, ca altor piese inspirate din realitatea de zi cu zi. Oricum, fiind inspirată din istorie, i se dădea urgent orice aviz de funcționare, cu condiția ca nu cumva istoria noastră națională
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
și altele, dramatizarea mea devenea superfluă, iar celelalte scene nu ar fi avut suficientă încărcătură dramatică. Când spuneam aceasta mă refeream mai ales la ultima scenă care trebuia să aibă, în contextul piesei, cea mai mare greutate. 6. Odată terminată sceneta, în a doua jumătate a lunii februarie, și din nou dactilografiată, urmează prima lectură de față cu tot poporul, adică cu toți actorașii amatori care, cât de cât, activau la momentul acela în mod regulat, la Casa de Cultură. După
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
începerea goanei, îi era prielnică gândurilor sale ascunse. > Îmi răsuna ecoul lui ascuns ca o melodie nemaipomenit de dragă, din copilărie, Marina, marina, cântată atunci pe un ritm lent. Îmi spuneam că, chiar dacă această scenă nu va fi prinsă în sceneta mea, ea ar trebui să fie pentru mine, ca dramaturg, aer și apă, deoarece pe parcursul ei, prind contur trăsături ale personajului cum ar fi demnitatea, curajul și răbdarea. Cu alte cuvinte, și această scenă era să fie o lecție magistrală
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
calului, să-l țină, semn aproape de prietenie dar și firească, pentru ea, poruncă...> Superb citat. De milioane! Apoi reiau cuvânt cu cuvânt, și dialogul palpitant și la obiect dintre Mihai și doamnă, pe care intenționam să-l includ neapărat în sceneta mea: < Mihai: Nobilus sum. Doamna (Printre râsete trufașe, fără atâta veselie) - Al cui este satul acesta? Comitele: Este un sat de oameni liberi. Doamna: (Cavalerilor veniți cu ea) - Deci omul acesta nu minte? Comitele: Nu, Alteța Voastră Serenissimă. Doamna (Lui Mihai
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
și un semn de apropiere ca de la șef la subaltern. Da, din dorința de a se apropia. Cert era că el, secretarul Henri vorbea cu mine, castelanul. Care iapă, domnule Henri?-fac și eu pasul, folosindu-mă de numele personajelor scenetei noastre. Ai auzit și dta că joc și eu în piesă alături de oameni școliți? - se blindează Valy cu o sută de gesturi, ca și cum eu n-aș mai fi fost așa de atent la replică-Ce să caut eu printre oameni cu
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
înțeleg. Corect. De-abia nu se prinde contele, de figură. Norocul d-tale e că dlui Conte de Bethlen îi trage momentan clopotele domnișoara Ursula, noul material didactic al orășelului nostru și viitorul supervizor blindat din cap în picioare, al scenetei noastre. Toți bărbații rămân cu privirile lipite ca și cu prenadez, de gagica asta. De bibliotecara asta fâșneață... Buuună jumăruță! 2. Mă decid să nu mai ocolesc răspunsurile. Întrebarea de disperat sau de copil nerăbdător, pripită, pe care aș fi
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
cuvinte, doi îndrăgostiți fără umbre. Da. Fără umbre. Totul se petrecuse fulgerător de repede, fără ca vreunul dintre ei să sesizeze schimbarea. Totuși între Gerard și Iozefina, în sfârșit se înfiripase un așa - zis, puternic dialog. Seara, acasă, înainte de a revizui sceneta și de a o pune la patru ace, Gerard încercă să pună pe hârtie, cu un ochi imparțial, convorbirea în surdină fără secrete, încercând să retrăiască emoțiile care-i udaseră de transpirație, palmele. Părea că-i auzea din nou, a
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Contesa de Bethlen era un bun prilej de a o vedea în permanență, de bunăsemă, imaginar, pe Iozefina în persoană. Seară de seară. Așadar, ziua o întâlnea în bibliotecă, în carne și în oase, seara o întâlnea imaginar, în lectura scenetei la care încă scria de zor. Numai că ziua, cu părere de rău, ea era parcă numai soția lui Sima, o dactilografă și o contabilă deosebit de sfioasă, iar seara, noaptea, contesă de Bethlen, îndrăgostită de Mihai de Giulești. Atât în
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
la capătul iubirii nu ne poate aștepta nimic altceva decât moartea, doamnă contesă. Nu există iubire fără moarte, domnule Mihai. Nu dumneata o spuneai? Și moartea, la urma urmei e o iubire...Și încă ce iubire... Grozavă trebuie să fie sceneta asta a voastră, dragilor - remarcă Roji de la masa aflată în sediul bibliotecii. Bufnind în râs, ne trezim cu Roji dincolo de raftul cu cărți, ce desparte așa-zisul separeu (mai mult un interval) de sediul propriu-zis al bibliotecii. Iubirea - răspunde ea
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
un ceas cu noroc! Să fie! - exclam. Da... Să fie! - repetă și Iozefina mai mult cu gura moartă. Capul sus, porumbițo! Doamna contesă corectez eu. A, pardon - reia bibliotecara - doamna contesă de Bethlen. Și pe dumneata cum te cheamă în scenetă? - mă întreabă pe mine. - El e castelanul Mihai de Giulești - precizează Iozefina cu mândrie privindu-mă mai drăgăstos ca niciodată Nu se vede? Se aude ușa de la intrare. Roji sare ca arsă: - Gata cu pauza, copii. Vin clienții. Ies copiii
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
și pe unde-și scotea capul, suflerul, în timpurile bune. În tot acest răstimp, lui Gerard îi fugi gândul la ultima discuție despre piesa de teatru . Întruna din zilele care urmaseră cutremurului, când Sima părea mai pornit ca oricând împotriva scenetei, o numise gunoi. Era convins că și Regizorul și toată lumea îi vor susține argumentele. Niciodată nu-l mai văzuse Gerard pe Sima așa de dornic de a se descătușa: < -Și zi așa, d-le dramaturg. Ți-ai dat o-n
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
dumitale, ci personajului pe care-l interpretezi. Dumneata nu suporți, printre altele, după cum înțeleg, să fii ucis la sfârșitul piesei de teatru. Moartea ar fi, pentru dumneata, același lucru cu moartea lui Sima. Dumneata uiți că cei care mor în scenetă, sunt totuși, soții Bethlen, nu soții Sima. Și cei care te vor șantaja în numele Principelui Transilvaniei, sunt castelanul Mihai și secretarul său, Henri, nu administratorul Gerard și electricianul Valy. Când ai să treci peste hopul acesta, tovarășe director, atunci vei
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
chiar de sărbătoarea națională, 23 August, și când lumea se înghesuia mai degrabă, după defilarea ce se transmitea la rado și tv. , să huzurească la o bere și un un mic, decât să meargă la lucru, după ce-și începuseră sceneta încet-încet, conștienți de comedia bufă pe care o jucau fără bani, cei doi prieteni, tocmai ajunseseră să se spurce, fiecare făcând haz de constituția fizică a celuilalt. Ascultă, măi hăndrălăule, - începe Esesistu' - care ai stat cu mine-n bancă prin
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
promiteți că nu râdeți de mine...îngădui. Hai. Mă învoiesc. Nu râdem! - strigă tot barul în cor. Până și barmanul, știind ce urmează, uită să servească clienții însetați și ascultă cu luare aminte. Titi este gata de târguială. Semn bun. Sceneta este pe începute. Și ce dați de băut? - își țuguie el gâtul lungind nota. Ce vrei: Coniac. Vodcă. Vermut. Cinzano. Bere. Cabernet. Coniac. Cuba Libri. - înșirau care mai de care dintre suporteri, bunătățile. Titi inspiră cu emoție totuși, înghite a
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
zăpadă. Se apropie sfîrșitul unei cărți, Îl presimt ca pe sfîrșitul unei istorii, o civilizație obosită care capitulează În fața barbariei. Cuvintele se ghemuiesc cuminți În somnul gîtului și-și continuă existența larvară mimînd ceea ce se Întîmplă dincolo de ușa Închisă; mici scenete aidoma celor de la cinematografele de cartier la care se rîde sau se plînge În hohote. Acceleratul de București-Constanța, fețe buhăite, guri căscate ca niște geamuri sparte cu pietre, palme mari asudate pe ușile compartimentelor, picioare lacome Înghițind Între ele patru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
de-acum un bărbat în puterea vârstei, de faima lui în organizarea celebrelor mascarade. Valoarea pânzelor sale a crescut, se pare, abia după ce devenise celebru în organizarea carnavalului ; alegerea subiectelor și realizarea orna mentației perfecționaseră triumfuri sarcastice și întunecate. Muzică, scenete, alaiuri de călăreți provocau iritarea și plăcerea poporului. Caii înaintau, împodobiți, luminați, noaptea, de costumele strălucitoare de podoabe ale călăreților purtând, în mâini, deasupra capetelor, făclii puternice. Nevoia de-a submina, folosind orice prilej, tot ceea ce domina prin oficializare și
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
accept să-mi admire cicatricea vârstelor și percep, din nou, clipa, conturele. Le las să se înfrupte din melancolie și lene, ca să primesc, în schimb, peisajul trezit al vecinătăților. Prohibite prilejuri feerice ? Revăd vârstele florilor, cerul, marea și arborii, redescopăr scenetele de gen puse la cale de geniul pietonilor ce-mi intersectează calea. Călătorie apăsătoare și fără spor, pedeapsă prelungită în monotonie și presimțiri negre. Mă poartă, cumva, spre funeralii sau cununie ? Încerc să-mi reamintesc reacțiile ei abrupte, gata s-
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]