1,812 matches
-
venit ierarhii, care înconjoară biserică cu stindardele bisericești, cu prapurii, de câteva ori. Apoi, Patriarhul este dezbrăcat și rămâne într-o cămașă albă, știm asta din relatări, noi nu vedem nimic, totul pare - chiar este - difuz. Deja au început să sclipească blitzurile aparatelor foto, care sporesc starea această de confuzie, ca în tranșă. Ai impresia că nici nu o să-ți poți da seama când vine Lumină, cum să o distingi! Dar, iată! Se sting candelele și - în sfârșit! - puțină liniște. Apoi
SFÂNTA LUMINĂ CRISTICĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1945 din 28 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378398_a_379727]
-
fixeze bine în picioare. Apoi am deschis poarta și am pornit-o pe traseul care traversa pădurea până în satul bunicii Adelinei. Soarele era deja sus pe cer și, deși era soare cu dinți, lumina plăcut întinderile de ninsoare peste care sclipeau fermecătoarele diamante de zăpadă. Adelina își potrivi părul ce i se revărsa peste umeri, cu zâmbetul curat și senin care făcu să-i răsară frumoasele gropițe în obraji. Ochii ei oglindeau nostalgic cerul senin și întinderile de zăpadă proaspătă luminate
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (3C) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378527_a_379856]
-
-i scrumului-norocul, De parcă a-ți sfida cumplita lui trădare. SIMȚIRI NINSE Mi-am ajustat, iernatic, liniștea deplină, Să sorb câteva rânduri fericite- Miros de ceară, stinsă în lumină, Aroma ceaiului adormitor mă-nghite. Pe crengile de brad cu sevă mai sclipesc Mici varietăți din cele mai pufoase, Încep la veacul ăst celest să mă gândesc Și împrejur, de lină pace, fug angoase. În albul serii, renunț total la fericire, La acea stare, ce-ascunsă e în lume Și sunt cu mine
POEMELE IERNII de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378564_a_379893]
-
uite trec, ca niște câlți se pierd, În iernile, din care a plecat copilăria, Acum ne tot privim, și lângă bradul crud, Ca într-un vis renaște, doar temeinicia. Se -aștern lăngă brad, fărâme de- amintiri, Și -n ochi-mi sclipesc cu lacrimi ascunse- Miros de ceară cuminte pătrunde-n priviri Și mierea, din lumină, îmi lasă simțirile ninse. CRINULE CĂRUNT DE CĂRUNTEȚE Crin cărunt de căruntețe și întinerit în iarnă... Vino, ca să-mi dai blândețea și a ta coroană dalbă
POEMELE IERNII de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378564_a_379893]
-
ne luminează drumul. În trecere, macii înroșesc dealurile din Pergam, ne semnalizează umbrele regilor attalizi ce bântuie, fără odihnă, printre coloanele din evantaiul acropolei. În seara înflorită, în amfiteatru întinzi cortul, în zbor, o pasăre sparge tăcerea... departe, în zare, sclipesc luminile corăbiilor ce-și poartă încărcătura pe apele Egeei, timpul se-oprește prin iarba nopții, suave cântări par să se-audă din templul zeiței Demeter. De ce ești trist, de ce te temi? te-ntreb, De moarte, de clepsidra în care suntem
CĂLĂTORIA (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378949_a_380278]
-
tot ce-a fost, la tot ce-ai încercat! Hai, nu plânge, știi bine, nu-l vei pierde! Alege următorul pas! Visul este destinația. În zori, prin ceața dimineții, pescarii își aruncă năvoadele în râu, pe cer, o mică stea, sclipește... DE LA UN CAPĂT LA ALTUL... De la un capăt la altul, calm, liniștit, bei totul până la fund, privești cine e înăuntru și bați încrezător, dar atent. Un copil în ceață nu se teme, la el e fascinația, nebunia cunoașterii, face gălăgie
CĂLĂTORIA (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378949_a_380278]
-
derivă, printre constelații, acea fericire prin care îmbrățișați coborâm împreună în cursuri mari de apă. DEPARTE, DINCOLO DE VISUL TĂU În miez de noapte, întunericul te-nvăluie. Prin aburii ușori ce-ascund albeața lunii, șoapte tandre se-aud, gândurile dorm și stelele sclipesc. În sunet pierdut de flaut, la înălțimi amețitoare, fără bariere, ca-n dansul cocorilor cu aripile larg deschise, te-arunci printre astre. Totul e posibil, lumea din noi și lumea de-acolo sunt, parcă, una și-aceeași. Departe, inima îți
CÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378940_a_380269]
-
Lilia Manole Publicat în: Ediția nr. 1967 din 20 mai 2016 Toate Articolele Autorului Ast' noapte, în albul maț, umplut cu flori de nufăr, obrajii mi se scăldau în ramul de ienupăr, ce îl avea în brațe Iisus, și arată sclipind și proaspăt din Duhul Sfânt adus. La ușă n- a bătut, arcada se deschise dintr- o scânteiere a Lunii, bătăi sclipind întinse în bolul ei ardent, aproape de fereastră, Ea chiar ni L- adus pe El, la ușă noastră. În sarica
SCARĂ SPRE CER de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379006_a_380335]
-
flori de nufăr, obrajii mi se scăldau în ramul de ienupăr, ce îl avea în brațe Iisus, și arată sclipind și proaspăt din Duhul Sfânt adus. La ușă n- a bătut, arcada se deschise dintr- o scânteiere a Lunii, bătăi sclipind întinse în bolul ei ardent, aproape de fereastră, Ea chiar ni L- adus pe El, la ușă noastră. În sarica divină și îmbrăcat în nimburi, Domnul m- a luat de mână, În palma-I se cântau imnuri. Deodată, între noi o
SCARĂ SPRE CER de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379006_a_380335]
-
care-mi curg, Văpaia flăcărilor te arată O trestie în raze de amurg. Privește-mă și-ntinde mâna, Eu sunt de mult o mână-ntinsă. Topește-mi de pe buze bruma, Săruta-mă si lasă-te cuprinsă De vraja ce-mi sclipește în priviri, Stropită cu arome de pian. Mă sting printre petalele de trandafiri Când vii și tragi perdeaua de la geam. Mă înfășor în mantia cu stele, Îți las la geam trei muguri de iubire Printre petale gândurile mele Și te
POEZII, DE ION SORESCU de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379092_a_380421]
-
izvor de bucurie. Tu ești cea mai frumoasă și sfântă-ntre femei Tu ești la turma maică, ciopoarelor de miei. Pășești pe calea dreaptă și duci pân’ la izvor Doar turma cea aleasă de Marele Păstor. Frumoși îți sânt obrajii sclipind între cercei La gât mărgăritare de-argint și clopoței. La cina cea de taină, cu Mirele la masă Tu ești în veci mireasa preasfântă și frumoasă. Iar pâinea când se frânge și vinul din potire Sânt sângele și trupul iubitului
CÂNTAREA CÂNTẰRILOR CAP. I – IUBIREA ÎNTRE MIRE ŞI MIREASĂ de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379135_a_380464]
-
Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1654 din 12 iulie 2015 Toate Articolele Autorului ÎN VARĂ Vântul trece răcoros, Se mlădie prunii, În agudul scorburos S-au culcat păunii. Broaștele se pregătesc Alt concert să țină, Undele pe lac sclipesc, Stuful se înclină. Greierii se duc la bal Cu chitara-n spate, Vântul strânge lângă mal Frunzele uscate. Lunecă în noapte-o stea, Liniștea se lasă, Luna, ca o acadea, S-a urcat pe casă. Referință Bibliografică: ÎN VARĂ / Gheorghe
ÎN VARĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379913_a_381242]
-
și stogurile de fân din preajma lor. Pe cer, nici urmă de nori! Iar în zare, se profilau piscurile albe ale Munților Rodnei. În celelalte părți ale orizontului se vedeau sate și iarăși sate, pe spinările aurii ale dealurilor peste care sclipeau căsuțe și cabane mărunte de tot. Rotind privirile, m-am oprit o clipă asupra pădurii în care aterizase acel fantastic obiect cosmic. Acolo nu se vedea nimic deosebit. Doar bradul din preajmă se uscase aproape de tot, devenind roșcat, ca o
FINAL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379958_a_381287]
-
Mi-e drag să aud foșnet de pădure, să admir vrăjit câmpiile-n floare, s-ascult murmurând izvoarele pure, răcoritoare. Chiar dacă-mi oferi veșnica lumină nu mă pot lipsi de-al nopții-ntuneric cu stelele-n roi lângă luna plină sclipind feeric. A.C. Referință Bibliografică: Vine uneori / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2084, Anul VI, 14 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Anatol Covali : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
VINE UNEORI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379970_a_381299]
-
Imagini > HIMERA Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 2061 din 22 august 2016 Toate Articolele Autorului Himerică în miez de noapte Pe cer apare blânda lună. Belșug de raze ea împarte, Cu chipul său de zână bună. Iar stelele sclipesc vrăjite Ca mici făclii ce luminează. Și-n noapte-ți văd chipul iubite, Venind spre mine, pe o rază. E a lunii rază de argint, Ce tainic te înconjoară Și te răsfață cu-al său alint, În noaptea frumoasă de
HIMERA de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380074_a_381403]
-
mie îmi lipsește învățătura părinților...” “Noi trebuie să învățăm de la viață!” Și iar am tăcut să ascultăm murmurul pădurii, noaptea se lăsase deabinelea, luna, spânzurată în vârful unui stejar, ne urmărea ca o hoață, lună nouă, cât roata carului, stelele sclipeau și ele ca niște licurici, mrejele întunericului puseseră stăpânire pe noi și ne învăluiseră într-un lințoliu de argint... “De-ai ști tu câtă frică mi-a fost mie în cele trei nopți cât am stat singură aici! Nici o oră
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT- de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381906_a_383235]
-
să râdă “ Știi că ți-am găsit o pijama care ți se potrivește ție!” “Foarte bine, mă bucur eu, o să mă simt în ea minunat...” Ne continuarăm drumul în tăcere, ascultând sunetele de noapte ale pădurii, un firișor de apă sclipind în luciul lunii clipocea ușor făcând un zgomot lin: câțiva cocoși cântară la marginea orașului prima lor cântare, pierzându-li-se ecoul în văile adânci ale pădurii, două păsări de noapte zburară pe lângă noi ca niște umbre ale nopții, fâlfâindu
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT- de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381906_a_383235]
-
i-am dat pâine,Înțelegerea am rupt... X. GABRIELA GENȚIANA GROZA - HAIKU PRINTRE PETALE, de Gențiana Groza, publicat în Ediția nr. 1668 din 26 iulie 2015. Atingere-n taină de roua Învierii- lumină Sfântă *** Livada cu meri- aripi de bondari sclipind printre petale *** Primul Mărțișor- în liniștea casei gângurit de prunc *** După furtună- printre crinii în floare singur motanul *** S-au dus Babele- miros de pământ reavăn sfințește livada *** Picuri de ploaie- pisica vecinului stând sub o scară *** La geamul casei-
GENŢIANA GROZA [Corola-blog/BlogPost/380393_a_381722]
-
am avut un vis: parcă așteptam o adiere priveam spre o stea, cuprins de stele și la un moment dat, parcă a alunecat peste pânza întinsă de brocart. Eu m-am speriat. Vai ce cădere! Cerul plângea în adiere soarele sclipea mister peste iluzia de pe cer. Referință Bibliografică: Iluzia de pe cer / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1942, Anul VI, 25 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Petru Jipa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
ILUZIA DE PE CER de PETRU JIPA în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380506_a_381835]
-
frumoși cercei, Visa pădurea plină de ciuperci, Ce-l aștepta, amirosind a iarbă, Fragi în poieni chemau printre poteci Desfășurate printre flori de nalbă, În minte, avea râul prins în maluri, Cu fin nisip, cu apă clipocind, Cu pești diverși sclipind argint pe valuri, Și licurici pe ramuri poposind. Oftez înduioșat... aud bătând O inimă: acel copil, e-n mine Și încălzit subit de acest gând, Decid să îi dau tot ce-mi aparține... Dan Mitrache, Bălcești, 01.05.2017 Referință
COPILĂRIE de DAN MITRACHE în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379494_a_380823]
-
ferestrele deschise... Vom fi alături într-o zi... Încoronată fericire.... Și vom învinge universul Pentru a ta și-a mea...IUBIRE! ÎMBRĂȚIȘEAZĂ-MĂ! Îmbrățișază-mă când cerul Se-mbracă-n mantie de stele, Și eu voi fi aceea planetă Ce-ți sclipește între ele... Îmbrățișează-mă ca văntul, Ca boarea ce adie... Și-ți voi împrăștia în brațe Puful fin de păpădie... Îmbrățișează-mă ca marea Cu dansul ei himeric... Și vei avea în brațe-o Venus Născută dintr-un val feeric
LIRCA IUBIRII de ADA SEGAL în ediţia nr. 1684 din 11 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379540_a_380869]
-
-n casă cu aromă rară, Te voi încălzi cu ceai fierbinte, Cozonac și vin cu scorțișoară. La sania iubirii pune zurgalăi, Patina să lunece că un arcuș În desaga să ai calde sărutări Topind și gheața de pe derdeluș. Când zăpadă sclipește de ger Și-n sobă ard vreascuri uscate, La tine mă gândesc și te aștept Cu sărutări și doruri nesecate. Citește mai mult Când vine sura de la munteAre-n gușa cristale de gheață.Cu fulgi codalbi și cu troieneNaște albă
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
în pădurePășește-n casă cu aromă rară,Te voi încălzi cu ceai fierbinte,Cozonac și vin cu scorțișoară.La sania iubirii pune zurgalăi,Patina să lunece că un arcușIn desaga să ai calde sărutăriTopind și gheața de pe derdeluș.Când zăpadă sclipește de gerși-n sobă ard vreascuri uscate,La tine mă gândesc și te așteptCu sărutări și doruri nesecate.... XXIV. OCHI ROTUND DE LUNA, de Elenă Negulescu , publicat în Ediția nr. 1517 din 25 februarie 2015. Ochi rotund de luna pala Peste
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
Că am de clicat un “ba”!-Atunci îi mânca doar zer,Laicuri, taste și pixer!... XVI. CORA, de Aurel Lucian Chira , publicat în Ediția nr. 1981 din 03 iunie 2016. Cora Pe dealul Feleacului, vara se apropie, Lacrime de rouă, sclipesc în bălărie. Prin vântul umezit, pădurea foșnește, Minunata natură trăiește, trăiește. Cobor cu nepoții în valea de piatră, Cu pietre grezoase, clocite pe vatră. Pe mal, iarbă mare și plin de urzici, Și mișună-n ea colonii de furnici. Sub
AUREL LUCIAN CHIRA [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
L-am scos din groapă. Să umble nu putea. Din frageda-i lăbuță, sângele curgea. Unde o fi mămica, sărmana căprioară ? Vreun ticălos cu pușcă, o fi vânat-o-aseară ?! Din ochi de copilași, curgeau mărgele calde, Cădeau pe flori și iarbă, sclipind ca roua-n salbe. Să n-o lăsăm aici, căci ... Citește mai mult CoraPe dealul Feleacului, vara se apropie,Lacrime de rouă, sclipesc în bălărie.Prin vântul umezit, pădurea foșnește,Minunata natură trăiește, trăiește.Cobor cu nepoții în valea de
AUREL LUCIAN CHIRA [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]