4,338 matches
-
nou viață, iar stejarul gemea sub frunzișul bogat, învăluit în parfumul teilor din jur...Pașii ei călcau pe vechile urme încrustate pe cărare, obrazu-i înfierbântat se lipea tandru de scoarța magicului stejar, cu un sărut plin de candoare. Îi mângâia scoarța-i aspră, ridicând ochii spre Cer, destăinuindu-i dorința-n șoaptă. Ea știe că, de-i dorință curată va ajunge Sus, iar Curcubeul visu-i va împlini. O mână tandră și catifelată îi mângâie obrazul încins de dor. Cu ochii-nchiși
CĂRAREA SECRETĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 964 din 21 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/358554_a_359883]
-
Ceea ce se remarcă în aproape toate poemele e tristețea, melancolia funciară, e nostalgia timpului prăbușit în sine și lipsa oricărei bucurii: “prăbușită în neguri / las dinții amintirii / să-mi muște / rana despăturită de umbre / spaima latră în adâncuri / dincolo de ridurile scoarței / zvâcnesc încă de sevă / încătușate primăveri / astăzi / ne mai desparte o cameră / a inimii / să spargem noaptea albă / și să culegem fluturi”. Ori: “mă ninge mov / sub tropot de nori / gândurile trosnesc / durerea se dezlipește de rană / privirea destramă un
LA CARTEA MIHAELEI AIONESEI CERŞETORI DE STELE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358678_a_360007]
-
dintr-o inimă cât se poate de curată. Iată, de pildă, acest poem: “blestemul rădăcinii: în ziua aceea / păsările au căzut secerate / sub ierburi pârjolite / șerpii și-au lăsat amprenta / din ziua aceea / un dor de muguri stă răstignit / în scoarța bolnavă / prin crengi încovoiate de rugăciuni / moliile macină / povara pântecului sterp / printre paragini / frunza vândută pe talanți /cu umilință încă strigă: / „ întoarce-mi rădăcina înapoi la cer / și iartă-mi nerodirea “ Pe lângă înțelesul care se descifrează lesne, pe lângă miezul suculent
LA CARTEA MIHAELEI AIONESEI CERŞETORI DE STELE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358678_a_360007]
-
eu nu știam / nici ea”. Cu toată starea mohorâtă a unui “suflet gârbovit”, poeta întrevede un “ochi de lumină / unde păsările desenează cercurie / în care poți doar visând / să rostogolești cu degetul poeme / rămâi precum copacul în pădure / chiar dacă sub scoarță / sufletul freamătă gârbovit / pe umerii lui copilăria / înfruntă ninsoarea / precum cerbul teama de lupi”(Suflet gârbovit). Mihaela Aionesei practică panseul, versurile sale având un substrat filozofic, dacă nu cumva, înțelepciunea se situează chiar la suprafață, sub formă de definiție poetico-filozofică
LA CARTEA MIHAELEI AIONESEI CERŞETORI DE STELE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358678_a_360007]
-
cu brațele ei goale, ploile reci și ceața îi dau din nou târcoale. În adâncuri se-ascund surd izvoare de zâmbete, răsăriturile calde-s surghiunite de plânsete. Secretele curgerilor de apă ce numele-ți poartă îmi citesc sufletul amar din scoarță-n scoarță, lacrimile-mi curgând din ochii albaștri-duioși, să fie și norii-ncărcați de pe cer... invidioși. Mă-ntreb dacă inima-mi se va molcomi la timp pân' la căderea bătrâneții,-n acest răstimp al schimbului de răsărituri și apusuri stelare
TRISTEȚE TOMNATICĂ de IRINA BBOTA în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/358937_a_360266]
-
ei goale, ploile reci și ceața îi dau din nou târcoale. În adâncuri se-ascund surd izvoare de zâmbete, răsăriturile calde-s surghiunite de plânsete. Secretele curgerilor de apă ce numele-ți poartă îmi citesc sufletul amar din scoarță-n scoarță, lacrimile-mi curgând din ochii albaștri-duioși, să fie și norii-ncărcați de pe cer... invidioși. Mă-ntreb dacă inima-mi se va molcomi la timp pân' la căderea bătrâneții,-n acest răstimp al schimbului de răsărituri și apusuri stelare, să pot
TRISTEȚE TOMNATICĂ de IRINA BBOTA în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/358937_a_360266]
-
oară, Mare, să rămâi plăpând - Cu obraji de foc, ca macii, Și cu gene de cărbune, De crești mare, cât copacii, Fă, ca ei, și fapte bune - Ca la umbra ta, să-nvie Fragi ca tine, de plăpânzi, Și din scoarța ta cea vie, Să le-mparți, de sunt flămânzi - Ghemotoc , altar de veghe, Alăptat cu dor, la sâni - Nu uita, de crești trei leghe, De părinții tăi bătrâni - Mic de-ai fost, și-ai ajuns mare, Respirând din viața lor
CÂNTEC DE LEAGĂN de JIANU LIVIU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358966_a_360295]
-
soare scopt cocea ciorchini ca mura Plini de mireasmă în a lor parfum. Mi-e dor de-al meu bordei, în modestie rară Cu - obloane mari în largile ferestre, Cu - odăi zidite-n galben lut de țară Icoane vechi și scoarțele de zestre. De soba cea trecută peste vreme Ce-și toarce fum în gerul strâns grămadă, Cu-ncinsul jar ce trupul rolei geme Stârnind mirosuri de plăcintă caldă. Mi-e dor de-al meu bătrân cătun Un sfânt lăcaș, tradiții
MI-E DOR... de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359022_a_360351]
-
de cât am îndurat două ierni), mi-a arătat un scaun și, făcându-mi semn să iau loc, a trântit cascheta pe masă, a lovit cu palma de colțul dulapului înțesat cu regulamente militare și a scos o cărțulie cu scoarțe albastre (să fi avut vreo 30 de pagini) pe care mi-a dat-o, explicându-mi cu glas domol: „Aici scrie ce să faci și cum să-ți duci la îndeplinire sarcinile de ordonanță. O citești, o bagi bine la
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
primit în dar de la Sfântul Nicolae o nuielușă fermecată de alun și o carte ce mi-o doream de foarte mult timp: „Tot ceea ce trebuie să știe o doamnă”. Aceasta este cartea pe care o citea și o recitea din scoarță în scoarță personajul meu preferat din copilărie, Mary Poppins. Nu îți voi ascunde că am și început să o citesc și iată ce am găsit: „Dacă îți pui o dorință atunci când vezi prima stea, ți se îndeplinește.” Mi-am propus
O CU TOTUL ALTĂ POVESTE DESPRE MOȘ NICOLAE de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359436_a_360765]
-
dar de la Sfântul Nicolae o nuielușă fermecată de alun și o carte ce mi-o doream de foarte mult timp: „Tot ceea ce trebuie să știe o doamnă”. Aceasta este cartea pe care o citea și o recitea din scoarță în scoarță personajul meu preferat din copilărie, Mary Poppins. Nu îți voi ascunde că am și început să o citesc și iată ce am găsit: „Dacă îți pui o dorință atunci când vezi prima stea, ți se îndeplinește.” Mi-am propus ca începând
O CU TOTUL ALTĂ POVESTE DESPRE MOȘ NICOLAE de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359436_a_360765]
-
păstrate asemenea florilor presate, într-o carte de versuri, iubiri stinse și prefăcute în cenușă, iubiri de-o vară, iubiri din argint și perle, iubiri ca-n filme, iubiri de roman, iubiri trăite între râs și lacrimi, iubiri scrijelite pe scoarța copacilor sau în tencuiala unui perete, iubiri tatuate, iubiri tăinuite, iubiri sortite eșecului, iubiri apuse prea devreme, iubiri garoafe roșii, iubiri romantice... Iubirea și provocările ei Iubirea se poate întâmpla în orice clipă. Nu știi cum te îndrăgostești și nu
DĂRUIEŞTE-I GAROAFE ROŞII IUBIRII! de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360307_a_361636]
-
de la Gârboavele de mână cu Andrada, profitând de aerul curat și liniștea tulburată doar de fâlfâitul aripilor câte unei păsări ce se plimba din copac în copac, căutându-și hrana sau perechea. O ciocănitoare bătea cu ciocul ei iscoditor în scoarța unui copac bătrân și găunos, precum toaca unei biserici maramureșene. Cioc, cioc, cioc. Apoi relua ritualul căutării viermilor în lemnul putrezit. Admira cât de frumoasă-i era prietena și cum inima lui începea să se neliniștească. Era chemată să îmbrățișeze
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360276_a_361605]
-
fluturiță. Mă trecuse primăvara Ca printr-un tunel un tren Fluturiță, verișoara, Mă umpluse de polen Și veni și-un vânt sălbatic Care-mi smulse osul frunții și sprânceana De-o gândesc cu creierul molatic Pe Ileana Cosânzeana Și cu scoarță cenușie Ca un lemn de miez de nucă Mă gândesc dac-o să vie Sau spre mine-o să se ducă. (Cântec de dragoste de Nichita Stănescu) La început sunt ca niște“flăcări arginti”, din care se formează apoi o succesiune
O SCRISOARE PENTRU RALUCA-CRINA FLORESCU (PARTEA A ÎNTÂIA) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360389_a_361718]
-
semne frunze, aripi răsturnate, ascuți creioane-n fluturi de cristal și mă deschizi din nou, la jumătate, cu vuiet lung de val, lovit de mal. dar nu-i de-ajuns cât mă prefac în carte! m-ai scrie și pe scoarță de copaci, să îți rămân citită-n iarbă...parte din răvășirea iernii, printre crini și maci. o să mă lași apoi pe-un raft de stâncă, uitată, cât îți mai culegi tăceri. cu Horus strajă,-n liniște adâncă, îmi pleci și-
NU E DE-AJUNS.. de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1754 din 20 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360450_a_361779]
-
capăt lucrul lui Moș Ene, devreme seara ori peste zi. Lecțiile ni le făceam la ferestre, unde o masă mai mult lungă avea la fiecare capăt câte un scaun înalt cu spătar la fel. În lungul camerei se lăfăia o scoarță de lână cu alesături, un adevărat tablou cu tufănele și crăițe care dădeau atât de bine pe scândura alb-gălbuie a podelei! Dinspre răsărit, ne priveghea joaca, învățatul ori somnul o icoană veche pe lemn înfățișând Fecioara cu pruncul. Spălatul se
CAP.3 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360493_a_361822]
-
taină pe care nu vor s-o mărturisească. Dar noapte de viscol poate fi și una de aprins și înfrigura erotism care i-a lăsat muți pe cei ce au zărit-o prin fereastră. Poate că zăpada scrie cifrat pe scoarța lor această strofă exaltată: “Albă, tu, zăpadă pură, / cine ți-a dat inima / să-mi fii viscol de căldură, / albă tu, fierbinte nea?” (Blaga) țurțuri în mustăți - pas cu pas navetiștii refac poteca Corneliu Traian Atanasiu Fără emapatia necesară este
CORNELIU TRAIAN ATANASIU, COMENTARIILE POEMELOR PREMIATE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360565_a_361894]
-
semne frunze, aripi răsturnate, ascuți creioane-n fluturi de cristal și mă deschizi din nou, la jumatate, cu vuiet lung de val, lovit de mal. dar nu-i de-ajuns cât mă prefac în carte! m-ai scrie și pe scoarță de copaci, să iți rămân citită-n iarbă...parte din răvășirea iernii, printre crini și maci. o sa ma lași apoi pe-un raft de stâncă, uitată, cât îți mai culegi tăceri. cu Horus straja,-n liniște adâncă, îmi pleci și-
CLARISSA EMANUELA [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
pui semne frunze, aripi răsturnate,ascuți creioane-n fluturi de cristalși mă deschizi din nou, la jumatate,cu vuiet lung de val, lovit de mal.dar nu-i de-ajuns cât mă prefac în carte!m-ai scrie și pe scoarță de copaci,să îți rămân citită-n iarbă...partedin răvășirea iernii, printre crini și maci.o să mă lași apoi pe-un raft de stâncă,uitată, cât îți mai culegi tăceri.cu Horus straja,-n liniște adâncă,îmi pleci și-mi
CLARISSA EMANUELA [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
Lettres Modernes, în cadrul unui ... IV. POLITICALLY CORRECT, de Nuța Istrate Gangan, publicat în Ediția nr. 1576 din 25 aprilie 2015. dincolo de epiderma aceasta aridă de ochii ca două globuri de crăciun uitate în bradul de plastic au înflorit magnoliile din scoarța copacului au început să se desprindă îngeri numai buni de așezat în icoanele vândute direct de pe trotuar îmi desfac coapsa mai arunc în lume o disperare fără căpătâi un alt număr de înregistrare în rândul supușilor politically correct de-a
NUŢA ISTRATE GANGAN [Corola-blog/BlogPost/359683_a_361012]
-
albe nu-mi spune că trebuie să mă spăl în fiecare dimineață cu sângele proaspăt scurs din carnea cireșelor de mai ... Citește mai mult dincolo de epiderma aceasta aridăde ochii ca două globuri de crăciunuitate în bradul de plasticau înflorit magnoliiledin scoarța copacului au început să se desprindă îngerinumai buni de așezat în icoanelevândute direct de pe trotuarîmi desfac coapsamai arunc în lume o disperarefără căpătâiun alt număr de înregistrare în rândul supușilorpolitically correctde-a pururi și în vecii-vecilorfără identitatenu-mi sugruma deznădejdealas-o naibii să
NUŢA ISTRATE GANGAN [Corola-blog/BlogPost/359683_a_361012]
-
IADUL SĂU... Autor: Valerian Mihoc Publicat în: Ediția nr. 1593 din 12 mai 2015 Toate Articolele Autorului Sunt tristeți ce pot să și bucure, Altele pe bieții oameni să scuture, Oropsiri ce apar precum o soartă, Cicatrici din acea subțire scoarță.. Nu-i posibilă viața fără durere, Nu-i nicio povață în mângâiere, Ori 'umplerea vieții în atitudini, Preceptele-n ceți vin multitudini.. Iubirea-i ce viața ades o încântă, Bucură o soartă prea înfrântă, Oferă speranța de înfruntare Cu răul
ODORUL ÎŞI ARE IADUL SĂU... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359804_a_361133]
-
carbonică, Ce fel de îngeri știu să facă asta?... Eram fericit, îmbrăcat cu mâna în buzunar. Un zâmbet stătea de pază la poarta orizontului. AMINTIRE I-auzi doina frunzei de galben... Ora-și închide orchestra de vară, Antume semnături pe scoarța de paltin Numesc amintiri imune să doară. ALT CURCUBEU De ce nu apare curcubeul iarna? De ce să se topească, Speranță obosită, O înghețată în cornetul zilei de vară? Ar năvăli copiii pe el cu săniile, Dacă s-ar porni un viscol
CARTEA CU PRIETENI XXXXII- TEO CABEL de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359865_a_361194]
-
gata pe ăla, care nici el nu se lăsa, i-a strigat triumfătoare: “Să-mi mănînci mizda, animalule!” Am ajuns la terasă turtiți de soarele nemilos, care pîrjolea pămîntul. Deși ploua demențial la fiecare două zile, seceta continua să persiste, scoarța pămîntului înghițea tonele de apă și tot nu se sătura. Am comandat cîte o sticlă de bere și am continuat, îndemnat de Licurișca: Ia-o de la capăt! Eu am fost convins că femeia aia, pe care o luasem de nevastă
de IOAN LILĂ în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359505_a_360834]
-
vrei, poate și trupul de te doare Cu anii de orfan cernite. Privește-mă mesteacănul meu ! Oricând, fără voia ta; Prin foșnetul cel verde și candid Și din albastrul ochiului dorit. Dă-mi cugetarea, dorul tău Din luciul alburiu al scoarței, Cuprinde-mi răgazul, acoperă-mi rana Mângăie-mi sufletul înmărmurit Și alb și negru, precum marmura. Acoperă-mi gândul până-n adânc Din violetul pătat de soare, Doar vise eterne dă-mi... Din lacrima fructelor să bem Si din tăcuta lor savoare
MESTEACĂNULE, DĂ-MI CUGETARE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359611_a_360940]