778 matches
-
liceu de fete), nu lipsurile prea flagrante ale atâtor cărți și reviste din bibliotecile de institut sau seminar, ba chiar și din biblioteca universitară, lipsuri ce lăsau nepotolite poftele hulpave ale cititorului din mine, nu modestia didacticii universitare, a rutinei scolastice erau cele ce mă dezamăgeau, spulberând ironic proiecția ideală a Universității din orizontul așteptărilor mele. De fapt, aș fi putut să mă consolez cu gândul că nici Academia lui Platon sau Liceul lui Aristotel nu fuseseră adăpostite în palate asemenea
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
și în încăperea din subsolul, din subpământa cum o numesc eu a închisorii pentru trădare Pitești, învățam de la alții și-i învățam pe alții ca într-un studium al universităților de la începuturile istoriei lor azi aproape milenare. Ca în învățământul scolastic, o lectio urmată de disputatio se desfășura oral. Fără să le-o mărturisesc celor 60-70 camarazi de celulă din subpământă " printre care venerabilii episcopi uniți azi adormiți în Domnul, Alexandru Rusu și Ioan Ploscaru, ca și înalt preasfințitul George Guțiu
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
nu are moarte. Deși i se termină călătoria odată, Corbul terestru cu corbul ceresc se întâlnește, precum în Ecclesia Domini, noi și rudele cerești. Pe Benedetto al Umbriei natale, pe născutul în a Norciei vale, pe el, fratele bun al Scolasticei, sfânta și sora, pe constructorul și pe legiuitorul, în răceala muntelui, îl caută. pelerinul, turistul naiv, călătorul. Când simte că-i ultima, ora. Acolo, la izvoarele pulsând sub piatră, pe piatră, șuvoi din pisc, mă simt eu acasă de-acum
Corbul sfântului Benedict by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/11273_a_12598]
-
limba latină, precum și noțiuni de drept, teologie și istorie. Fiecare dintre cele două prietene reținuse doar ce-o interesase din aceste lecții. Constancia citea din Suetoniu, Plutarh și Plaut, îi știa pe toți împărații Romei și se adâncea în controverse scolastice în compania învățaților găzduiți din când în când la conacul lui Don Juan Manuel. Ines, în schimb, se pricepea să încalece, să tragă cu arcul și să mânuiască spada. Una avea o paloare neobișnuită la o asemenea vârstă, cealaltă ar
Cu inima smulsă din piept by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/8429_a_9754]
-
Dorin-Liviu Bîtfoi Arhitectură gotică și gândire scolastică e o carte care pe mine cel puțin nu mă inspiră la prea multe schimburi de impresii. Dar nu pentru că s-ar dovedi în vreun fel plictisitoare, nici vorbă, ci tocmai dimpotrivă, anume din tăcerea și liniștea ca de siestă
Cartea rotundă by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16860_a_18185]
-
cu celebra lucrare din 1951 care dă și numele volumului. Ordonarea datelor de apariție rămâne aici, cel puțin la prima lectură, întâmplătoare și neesențială; mai semnificativ este că această succesiune reface în fapt cronologia dezvoltării stilului gotic (și a gândirii scolastice) și că prima lucrare reprezintă (nu doar din acest motiv) o excelentă introducere pentru cea de-a doua. Ca epilog Sorin Dumitrescu semnează O "interfață" la gotic - tratând despre "metoda" lui Panofsky din ultimul studiu menționat și despre așa-numitul
Cartea rotundă by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16860_a_18185]
-
din ultimul studiu menționat și despre așa-numitul stil moldovenesc. Volumul este completat cu un aparat de note, cu numeroase planșe ale unor fotografii și schițe tehnice, cu o foarte interesantă paralelă istorică în date între arhitectura gotică și filosofia scolastică și cu o bibliografie a operelor teoreticianului și istoricului de artă german. Fără nici o umbră de îndoială, ba chiar cu un entuziasm mai rar încurajat de un tehnicalism atât de aprofundat și de terminologia de la un anumit punct atât de
Cartea rotundă by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16860_a_18185]
-
atât de specializată, se poate aprecia că volumul lui Panofsky de la Editura Anastasia poate fi așezat - cu orgoliu, dar și pentru a sta la îndemână - pe rândul din față al oricărei biblioteci cu pretenții. Erwin Panofsky, Arhitectură gotică și gândirea scolastică, traducere și note de Marina Vazaca, postfață de Sorin Dumitrescu, în colecția "Impasuri și semne" coordonată de Christos Yannaras, Editura Anastasia, București, 1999, 155 de pagini, preț nemenționat.
Cartea rotundă by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16860_a_18185]
-
Sorin Lavric Constantina Raveca Buleu, Paradigma puterii în secolul al XIXlea, București, Editura Ideea Europeană, 2011, 642 pag. E un accent brutal ca, pus în fața unei teze de doctorat, s-o priveș ti cu mefiența cuvenită exercițiilor scolastice. Și totuși, neajunsul lucrărilor de acest gen e că, ascultînd de coerciția unor norme birocratice, își omoară conținutul sub ambiția unei cantități care neapărat trebuie să fie copleșitoare. A crede că profunzimea unui eseu stă în extenuarea pe care o
„A cădea sub incidența“ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4667_a_5992]
-
așa fatalitate de creație, singura morală cuvenită e cea a modestiei de principiu: spui ce s-a mai spus și o faci cu conștiința ștafetei pe care o treci altora. Volumul Luminile și umbrele sufletului e un fel de predanie scolastică pe care un cărturar o lasă în marginea unor teme cu timbru moral: curajul, libertatea, speranța, plăcerea, suferința, credința, adevărul, calomnia, superficialitatea, tristețea - în totul 34 de situații etice cărora Petru Creția le descrie conturul cu acribie doctrinară. Cum temele
Un stoic elegant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5519_a_6844]
-
neamului care, în timpurile de azi, sau poate în toate timpurile, a ajuns mai departe decât ceilalți. Fiecare poartă în sine statuia lui Mircea Eliade. Poate că aceste imagini lăuntrice nu seamănă prea mult una cu cealaltă; cum spune formula scolastică, quidquid recipitur, ad modum recipientis recipitur, tot ce este primit, se primește după chipul și asemănarea recipientului. Într-o zi, probabil, se va face un concurs de statui pentru a-l înfățișa pe Mircea Eliade. Înainte de a prinde tăria marmorei
Mircea Eliade la 70 de ani by Ioan Petru Culianu () [Corola-journal/Journalistic/4626_a_5951]
-
săptămînii, intră prin portalul de marmură al Bibliotecii Mitchell. Venise deseori aici să vadă facsimilele cărților profetice ale lui Blake, și în timp ce un tip grăsuliu, îmbrăcat într-o haină cu nasturi de alamă îl conducea la etaj, aerul de calm scolastic și atenție politicoasă îi făcu spiritul să se simtă mai ușor. Poate că n-ar fi rău să lucreze într-un asemenea loc. Fu însoțit pînă la o ușă de la capătul coridorului pavat cu dale pătrate de marmură și tavan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
introduce, în contra legii naționalităților, în contra chiar a Constituției ungare și în contra Statutului Organic sancționat de M. Sa Împăratul, limba maghiară ca limbă de propunere în școalele confesiunilor nemaghiare și degradarea limbii române la rangul de studiu facultativ, de cari autoritățile scolastice să poată până și dispenza pe elevi, chiar pe cei români. Acum "Telegraful romîn" din Sibiu ne aduce textul întreg al acestei reprezentațiuni pe care ne grăbim a-l reproduce în cele următoare: Biserica greco - orientală română din " Ungaria și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în vigoare, cuprinde loc în rândul bisericilor autonome din patrie și ca atare ea este în drept ca, în marginea legilor țării, să conducă și să reguleze în mod independent afacerile sale, nu numai cele strict bisericești, ci și cele scolastice totdeodată, precum și cele ce privesc fundațiunile și e în drept de-a le administra și dirige independent prin organele sale proprii, rămânând neatins dreptul de supremă, inspecțiune pe care-l are statul. Biserica greco - orientală română, - știind că chemarea legislațiunii
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
lume multă, oameni puțini”. Doamne, cât adevăr se găsește în doar patru cuvinte. Cele două situații se puteau identifica foarte bine, mesajul fiind în esență același, numai că Steinhardt o făcuse sub incidența unei filosofii de viață, a unei filosofii scolastice. La bunica, totul părea cu mult mai simplu și într-o manieră tradiționalistă, simplistă. Obișnuiam să-i spun adesea „Tibetul înțelepciunii noastre” și mai mereu avea câte o soluție la problemele noastre. Spre deosebire de Maia Alexandrina, bunica din partea mamei, ale cărei
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
lume multă, oameni puțini”. Doamne, cât adevăr se găsește în doar patru cuvinte. Cele două situații se puteau identifica foarte bine, mesajul fiind în esență același, numai că Steinhardt o făcuse sub incidența unei filosofii de viață, a unei filosofii scolastice. La bunica, totul părea cu mult mai simplu și într o manieră tradiționalistă, simplistă. Obișnuiam să-i spun adesea „Tibetul înțelepciunii noastre” și mai mereu avea câte o soluție la problemele noastre. Spre deosebire de Maia Alexandrina, bunica din partea mamei, ale cărei
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
încît părinții se trezesc unul peste altul, tocmai ca în bancurile lui Mimi. Totul dura mult, ore în șir, timp în care femeia citea o carte. Apoi se întorceau acasă. De unde știi? - îl întrebam, și apoi ne încîlceam în controverse scolastice. Cu acel cuvânt mic ne mai descurcam noi cumva, dar cu alte expresii din înjurături, care asigurau ascultătorul că sânt posibile și variațiuni, nu ne puneam de acord în nici un fel. Și chiar cu acel cuvânt aveam dubii: părinții mei
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
paradoxul trece imediat în antinomie sau, pur și simplu, lasă locul acesteia. Doar că, uneori, vorbirea antinomică se datorează unor intenții mai simple, chiar facile, precum cele spectaculare. Sau 160 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE 158. precum cele de natură scolastică, doctrinară. Scriitorul creștin știe bine, de exemplu, că unii „academici“, cum îi numește, au provocat deja multe certuri cu privire la Fecioara Maria. „«A născut și nu a născut, fecioară și nu fecioară», ca și cum, dacă ar fi să vorbim astfel, ni sar
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
a funcționat mai departe în Muntenii de Sus, pentru că primăria com. Borăștii s-au declarat în neputință de a susține școala din această din urmă cotună. Dar, pe când am trimis acest raport (privitor la permutările școalelor rurale fără știrea autorităților scolastice), trimisesem deja statele de prezență pe cele din urmă patru luni ale anului espirat, și în ele Ștefan Băncescu figura sub Borăști, de vreme ce însumi nu știam încă de acele dispoziții unilaterale ale autorității comunale. Casieria de Vaslui a refuzat însă
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
au apropriat metoda mecanică și moartă a învățămîntului și poate că-n această direcție nici nu este lipsită de oarecare succes, pe care însă cu trei eleve numai nu l-am putut constata cu siguranță. D-sa aparține unei generații scolastice bine determinate, bogate în cuvinte și sterpe de idei. Prin urmare întrebuințarea de cuvinte neuzitate sau al căror înțeles nu-l cunoaște pe deplin înlocuiește la d-sa, ca și la multe altele, estrema sărăcie de cugetări. De-aceea, în
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Ministru al Cultelor și Instrucțiunei Publice 142 [VASILE MIRCEA] Iași, în 21 april 876 ROMÎNIA REVIZORATUL ȘCOLAR CIRCONSCRIPȚIUNEA IAȘI N-o 204 Domnule învățătoriu, Rog grăbiți împreună cu primăria locală trimiterea tabloului statistic litera A pentru semestrul al doilea al anului scolastic 1874/75, care vi s-au comunicat de cătră prefectură în urma adresei mele No 170. Ministeriul îl cere de urgență. Revizor școlar: M. Eminescu D-lui învățătoriu din comuna Copou, pl. Copou 166 {EminescuOpXVI 167} 143 [ALEXANDRU ORĂSCU] ROMÎNIA INSPETORATUL
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
citi și a scrie, apoi ceea ce învață într-un semestru sunt în stare să uite într-o lună. Și, din nefericire, nu se predau la noi numai scrierea și cetirea astfel, ci toate obiectele. O privire numai în manualele noastre scolastice ne va încredința că elevii trebuie să fi învățînd ca în somnabulism, că nu știu nici ce scriu, nici ce citesc. Abia când vrâsta li trezește mintea, li se ia albeața de pe ochi și încep a înțelege ce au învățat
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
a părut creată cu dezinteresare pentru poporul rural și aceasta-i școala rurală. Dar cum este ea tratată? Obligativitatea învățămîntului e o iluzie. Leafa învățătorului e adesea egală cu aceea a unui vătăjel, întreținerea localului proastă, pe când alături cu mizeria scolastică trăiește o clasă de scribi netrebnici sub forma de primari, ajutori de primari, notari, ajutor de notari, secretari *, perceptori, ajutori de perceptori etc. cari sunt pe atâtea organe de apăsare și de șicană în comună și care nu aduc bunei
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
mică e de atribuit primăriei, care nu amendează pe cei avertizați. Răspunsurile copiilor prezenți au fost preste tot satisfăcătoare. Însă trebuie făcută mai multă lectură, tema înscris (compoziții și dictando) și exerciții gramaticale (deosebită atenție la pronumele scurtate). Cu anul scolastic viitor se va introduce în clasa I insonarea. Cărțile de introdus sunt: [PROCES-VERBAL DE INSPECȚIE. ȘCOALA ECUȘENII] 1875 decemvrie 4 Inspectând astăzi școala din satul Ecușenii, am găsit numai 6 elevi prezenți din 30 îndătorați de-a vizita școala. Cei
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
capitală ca din vatra-i de căpetenie. Uzurpatori cari, desprețuind legăturile firești de înrudire, răstoarnă de pe tron pe proprii lor frați, le scot cu cruzime ochii și-i aruncă în mănăstire; monarhi cari se pun pe dispute teologice și subtilități scolastice, în loc de-a guverna înțelepțește și cu virtute, cari, de grija orânduirii Sf. Duh la locul ce i se cuvine, nu bagă {EminescuOpXIV 154} de samă nici propria lor slăbiciune, nici inundarea prin popoare barbare ce năvălesc, și cari cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]