427,387 matches
-
fidel lui Quintilian, Pliniu cel Tânăr reia ideea în Epistulae, VII, 9, 15: Aiunt multum legendum esse, non multa - „se zice că trebuie să citești mult, nu multe”. Augustin nu pare să fi cunoscut pe unul sau pe celălalt; b) scopul suprem este iubirea pentru că istoria descoperirii este iubirea lui Dumnezeu, iar istoria mântuirii este istoria iubirii lui Dumnezeu; c) învață individual, și locul acestui imperativ îl aflăm în aceea că dacă iubirea este aceeași pentru toți, leacul nu mai e
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
celui ce vorbește trebuie să fie conformă cu ceea ce spune. De aceea Augustin cere predicatorului să fie «orator», nu «dictor»”<footnote Ibidem, 163, 167. footnote> (sit orator antequam dictor - „să fie om al rugăciunii înainte de a fi om al cuvântului”). Scopul catehezei este acela de a crea în catehet disponibilitatea sufletească și rațională de a primi și a înțelege adevărul. În Evrei 11, 1 este scris: „Iar credința este încredințarea celor nădăjduite, dovedirea lucrurilor celor nevăzute” (est autem fides sperandorum substantia
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
și rațională de a primi și a înțelege adevărul. În Evrei 11, 1 este scris: „Iar credința este încredințarea celor nădăjduite, dovedirea lucrurilor celor nevăzute” (est autem fides sperandorum substantia rerum argumentum non parentum). De aici pleacă Augustin în definirea scopului catehezei care este credința. În Enchiridion, 8, scrie despre credință că este convictio rerum quae non videntur. Credința ca atare angajează toate facultățile sufletești, în primul rând rațiunea și voința. Sermo XLIII, 7, 9 spune: credo, ut intelligam, pentru că nullus
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
sa filosofică. Și nu renunță nici măcar în De catechizandis rudibus; dimpotrivă. Aici este lupta de purtat. Aventura lui cu exercițiul filosofic era prea suficientă pentru a nu ști încotro merge sau de ce să se ferească - de cultul formei care devine scop și de care literatul nu poate scăpa. Augustin păstrează o prudență distantă; cultul excesiv al formei e condamnabil. Conținutul se cuvine a fi așezat mai presus de cuvinte după cum sufletul este mai presus de trup. Și, la urma urmei, elocința
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
dragostei arătate față de el, chiar dacă ar putea face asta scăpând nepedepsit”<footnote Augustin, De catechizandis rudibus, V, 9. Vezi și traducerea de la Editura Polirom, Iași, 2002, 51-53. footnote>. * * * De catechizandis rudibus este un scurt tratat de cateheză scris cu un scop lămurit practic și adresat diaconului Deogratias. După Marrou, tratatul acesta este condensat, debarasat de orice aluzii savante. Cu toate acestea, Augustin își plasează sfaturile în formula ciceroniană a celor trei scopuri ale oratorului. Nu va respecta însă ordinea clasică de
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
este un scurt tratat de cateheză scris cu un scop lămurit practic și adresat diaconului Deogratias. După Marrou, tratatul acesta este condensat, debarasat de orice aluzii savante. Cu toate acestea, Augustin își plasează sfaturile în formula ciceroniană a celor trei scopuri ale oratorului. Nu va respecta însă ordinea clasică de tip ciceronian, ci pe aceea valorică stabilită în De doctrina christiana: a instrui, a emoționa, a plăcea<footnote Henri-Irénée Marrou, op. cit., 416. footnote>. Elocința augusti niană din De catechizandis rudibus este
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
respecta însă ordinea clasică de tip ciceronian, ci pe aceea valorică stabilită în De doctrina christiana: a instrui, a emoționa, a plăcea<footnote Henri-Irénée Marrou, op. cit., 416. footnote>. Elocința augusti niană din De catechizandis rudibus este una religioasă. Obiectul și scopul unei atari elocințe sunt supranaturale. Elocința aceasta tratează despre adevărurile prin care ne eliberăm de toate cele rele trecătoare și ajungem la toate cele bune veșnice. Rolul oratorului creștin, a celui care catehizează pe cei care încearcă porțile lui Cristos
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
o sarcină măreață și mai grea ca oricare alta. Căci una este să-i înveți pe alții evanghelia, și alta să compui un elogiu al trandafirului sau al laurului. Vrea să spună Augustin că oratorul creștin nu-și poate atinge scopul doar cu ajutorul cuvintelor, oricât de iscusit le-ar potrivi<footnote Ibidem, 419. footnote>. Înainte de a vorbi, de a catehiza, de a predica, învățatul creștin trebuie să se reculeagă și să se roage. Se roagă pentru sine (ca Dumnezeu să-l
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
și adoptat. Stoicii au definit arta oratorică ca „deprindere de a vorbi bine” (e©pisth¢mh tou¤ eu¦¤ (o©rqw¤j) le¢gein), cu sensul „de a spune adevărul” (to£ a©lhqh¤ le¢gein). Retorica, totuși, ar putea atinge acest scop când se bazează pe „claritate” (safh¢neia), considerată cea mai importantă trăsătură a „stilului” (le¢cij). Datorită importanței ce revenea adevărului și clarității, pe de o parte, și datorită faptului că în Biblie se întâlnesc multe pasaje în care este
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
conducătorii lor, deși nu știu să construiască corăbii, nici să navigheze. Dacă îndepărtăm culorile, se conving și copiii care admiră astfel de zugrăveli că corabia nu este corabie, nici cârmaciul cârmaci, ci o combinație de linii și culori, făcută cu scopul de a încânta privirea; că cei care au creat acestea din culori au redat imaginea corabiei și a cârmaciului, iar corabia și pe cârmaci însuși” (PSB 10, 138); 27 (PSB 10, 137). footnote>, Eusebie de Caesarea Palaestinae<footnote Eus., Or
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
care caută adevărul curat și neamestecat cu podoaba vreunei viclenii, frumusețea străbate prin cuvinte de la sine” (ed. rom., 95; PG 45, col. 252); Hex: „De aceea dacă ținem socoteală de limbajul pe care l-a folosit marele nostru dascăl în legătură cu scopul pe care l-a și fixat, atunci ne vom convinge și mai sigur. Căci Vasile nu s-a angajat într-o luptă de cuvinte înalte și nici nu s-a încurcat în discuții pătimașe pentru rezolvarea cine știe căror probleme
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
era un pagano vissuto nella seconda metà del IV secolo, funzionario dell’amministrazione imperiale (v.c.), forse magister memoriae, e si chiamava Rufius Festus” - p. 39, subl. aut.), personajul căruia i-a dedicat Festus breviarul său - împăratul Valens (p. 44-45), scopul și structura lucrării (p. 46-52; lucrarea lui Festus „non può essere considerata un riassunto” al breviarului lui Eutropius, ea având „uno scopo diverso” - p. 46; „L’opera, scaturita forse occasionalmente, si presenta come un progetto letterario elaborato in piena consapevolezza
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Imperiul roman. Ultima parte, intitulată Dacoromania (p. 309-361), pune în discuție evenimente petrecute ulterior retragerii romane de la nord de Dunăre. Astfel, sunt analizate pe larg efectele reformelor lui Dioclețian asupra regiunii de la Dunărea de jos (reorganizarea administrativă, politică, militară) cu scopul clar de a întări apărarea limes-ului danubian. Apoi, în subcapitolele Între imperiu și lumea barbară și Oamenii pământului, autorul se referă la populația de la nordul Dunării și la influența Imperiului în această zonă până în secolul al VI-lea. În loc de
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
comme des éditions du texte biblique assorties d’un florilège de citations patristiques” (p. 169). În sfârșit, Michaël Ribreau demonstrează că tratatul Contra Iulianum al lui Augustin, redactat în 421, deși se înscrie, așa cum o arată titlul, în genul polemic, scopul său nu este cel cunoscut îndeobște - anume de a-l învinge pe ereziarhul Iulian de Aeclanum, ci, în virtutea idealului creștin de iubire și milă față de aproape, de a-l convinge să renunțe la concepția sa și să îmbrățișeze doctrina adevărată
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
de detectiv, în încercarea de a descifra „cazul” scriitorului Panait Istrati. În acest demers autorul este prea puțin un critic literar (el nu face decît tangențial judecăți de valoare asupra operei lui Istrati, iar referirile la scrierile sale au ca scop doar exemplificarea modului în care anumite episoade ale existenței reale au fost transpuse în ficțiune). În schimb, este un neobosit scormonitor în arhive, istoric sociolog, psihanalist și, nu în ultimul rînd, un excelent prozator. De aceea, nu se poate vorbi
Cine a fost Panait Istrati? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13036_a_14361]
-
nici să se facă înțeleși.” (p. 72 și urm.) Crezul cu Ianuș este, dacă nu cumva mă înșel, primul text în care Ioan Es. Pop vorbește deschis despre poezie încercând să-i aproximeze mecanismul și s-o identifice în materialitatea scopului intrinsec. Poezia n-a fost altfel în trecut, dar abia acum poetul se recunoaște neputincios. Scrisului nu trebuie să i se ceară mai mult: „cine povestește e deja pregătit / să nu fie crezut”. Prin forța iluziei că poate indica, existențial
Tablou cu poet suprimat by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13054_a_14379]
-
un instrument. Abia privit din această perspectivă, textul în proză Corectorul capătă o semnificație. Textul e mai presus de cel care, scriindu-l/corectându-l, are impresia că-l și stăpânește și că se va putea folosi de el în scop curativ. Căci poezia „când produce maximim de sens, pur și simplu își suprimă autorul. ș...ț Poezia e crimă amânată și mântuire prin disconfort. A vedea poezia ca salvare e ca și cum ți-ai pune de strajă îngeri cu grenade-n
Tablou cu poet suprimat by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13054_a_14379]
-
vibrează, poate, cel mai revelator gest de venerare a poetului. El Își are temeiul În anul 1937, când, cu prilejul omagierii centenarului trecerii sale În eternitate, s-a Înființat cu sediul În acest palat Centrul Național de Studii Leopardiene, cu scopul de a sintetiză și impulsiona cercetările legate de viață și opera acestuia. În anul 1998 bicentenarul nașterii poetului a fost creat, sub același acoperământ, Centrul Mondial de Poezie și Cultură „Giacomo Leopardi”, cu scopul de a Întreține legături cu alte
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
Centrul Național de Studii Leopardiene, cu scopul de a sintetiză și impulsiona cercetările legate de viață și opera acestuia. În anul 1998 bicentenarul nașterii poetului a fost creat, sub același acoperământ, Centrul Mondial de Poezie și Cultură „Giacomo Leopardi”, cu scopul de a Întreține legături cu alte instituții similare, naționale sau (mai ales) internaționale, consacrate poeților. Din 1937, la conducerea Centrului Național s-au aflat ilustre personalități: Manfredi Porena, 1937-1941; Ettore Leopardi, 1941-1945; Biagio Biagetti, 1945-1948; Romeo Vuoli, 1948-1959; Umberto Bosco
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
de Miniștri poate oferi sugestii pentru unele răspunsuri. Așa cum precizează autorul în Studiul introductiv, Direcția Generală a Presei și Tipăriturilor de pe lîngă Consiliul de Miniștri al Republicii Populare Române a fost înființată prin Decretul nr. 214 din mai 1948, cu scopul principal de a autoriza apariția oricăror tipărituri (ziare, reviste, programe, afișe, cărți). Practic orice text care urma să fie publicat trebuia să beneficieze de avizul acestei instituții. Nici o revistă literară sau carte, de orice fel, nu putea primi „bun de
Foiletoniști de partid și de stat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13055_a_14380]
-
puteau afla explicația decât prin invocarea unui amestec al puterilor demonice“ (cf. Mihai Coman). Și: “Cel de-al doilea tip de strigoi este strigoiul mort, omologul vampirului din cultura occidentală, care, mort fiind, Își poate părăsi mormântul, În general cu scopul de a suge sângele rudelor mai apropiate sau al altor persoane. Există numeroase cazuri În care pricoliciul este Încadrat aici, superstiția afirmând că acest strigoi mort se poate transforma În lup. De fapt, este vorba, În majoritatea cazurilor, de un
PRICOLICIUL ȘI... ÎNVIEREA! folclor sacral daco-românesc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
și transcende esența ne-sacră umană - RESACRALIZÂND-O!!! ...LYCANTROPOS este (sau devine, ceea ce, În situația data, de METANOIA, e același lucru!), de fapt, ARCHANTHROPOS/OMUL PRIMORDIAL!!! Ce păcat că Biserica Creștină “de zid” (cel puțin Începând din Evul Mediu, când scopul Bisericii era și acela de a elimina foarte brutal și deloc “fair”, PRIN TEROARE, “adversarul” Religiilor Primare <endnote id="3"/>, cum este și ZALMOXIANISMUL... despre care Religii Primare, Hristosul, prin spălarea picioarelor Sfinților Apostoli, sugerează că sunt “rădăcinile arhetipal religioase
PRICOLICIUL ȘI... ÎNVIEREA! folclor sacral daco-românesc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
celor patru laturi de Dumnezeu. Prin ele cel ce intră iese, Iar cel ce iese e intrarea îngenuncherii mândre. Nimic mai sus, nimic mai jos, Nimic din ființă, nimic din a nu fi Sau numai acord chiar dacă la început Fără scop, așa cum Dumnezeu Fără scop a creat această lume într-un înțeles neînțeles. * Inimă ce privești zidul Cu bătăile tale ce se opresc Uneori pe marginea izgonirii, Vino și lasă-te cântată Chiar de ispită. E noapte încă, prea multă noapte
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/9179_a_10504]
-
Dumnezeu. Prin ele cel ce intră iese, Iar cel ce iese e intrarea îngenuncherii mândre. Nimic mai sus, nimic mai jos, Nimic din ființă, nimic din a nu fi Sau numai acord chiar dacă la început Fără scop, așa cum Dumnezeu Fără scop a creat această lume într-un înțeles neînțeles. * Inimă ce privești zidul Cu bătăile tale ce se opresc Uneori pe marginea izgonirii, Vino și lasă-te cântată Chiar de ispită. E noapte încă, prea multă noapte Peste tot ce zboară
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/9179_a_10504]
-
se pronunță, în schimb, articolele sale despre perioadele mai vechi reușesc să le confere câtorva scriitori de mult clasicizați un aer viu, să-i smulgă din insectarul studiilor literare și să-i surprindă în dinamica întregii literaturi. Iată care sunt scopurile volumului, formulate chiar de autor: "Într-o perioadă agitată de inerente bătălii canonice, revizuiri, lupte generaționiste sau între modele culturale concurente, întrebarea pe care mi-am pus-o adesea, al cărei ecou răzbate în rândurile acestui volum, a fost: Mai
Câteva sinteze by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Imaginative/9270_a_10595]