7,557 matches
-
personalitate, marcat deja de semne diverse, de la stîlpii de electricitate și pînă la silueta unui releu de televiziune și la retorica unor construcții anexe, în care animația aeriană și ritmurile verticalelor se manifestă cu o mare pregnanță, inserția lucrărilor de sculptură este ea însăși o dimensiune a inteligenței artistice și o probă majoră de creativitate. Cu o singură excepție, una asumată din rațiuni de compoziție într-o perspectivă a diversității, iar excepția o reprezintă lucrarea așezată pe orizontală a lui Corneliu
Pe Argeș în sus (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15876_a_17201]
-
și către transformarea semnului în formă generativă, cum este lucrarea lui Vasile Rizeanu, fie că explodează în atmosferă într-o încercare vag barocizantă de a smulge vidului sonorități muzicale, așa cum o fac lucrările lui Ian Deac Bistrița și Nicolae Ghiață, sculpturile în lemn de la Bogați au un numitor comun în ceea ce privește concepția și un scop unic în ceea ce privește intenția: 1. reconsiderarea materialului și a tehnicilor aferente în chiar civilizația lor specifică și 2. acțiunea solidară în comunicarea aceluiași mesaj, în pofida tuturor adversităților obiective
Pe Argeș în sus (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15876_a_17201]
-
artistic, inițiat într-un mediu virgin, așa cum este, din punctul de vedere al realțiilor cu arta cultă, cel rural, dar gîndit în perspectiva unui viitor circuit turistic care s-ar putea extinde pe o arie mult mai largă, simpozionul de sculptură în lemn de la Bogați transmite, cel puțin în acest moment, un dublu semnal: mai întîi că oriunde se pot face lucruri importante, cu minima condiție să aibă cine să le facă și, în al doilea rînd, că precaritaea materială în
Pe Argeș în sus (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15876_a_17201]
-
discreție și cu tot atîta răbdare, s-au făcut cu adevărat lucruri care pot fi așezate în vecinătatea memoriei lui Brâncuși. În ultimele două luni, două asemenea evenimente s-au consumat în județul Argeș. Este vorba de două simpozioane de sculptură, unul de sculptură în marmură, organizat la Pitești, și unul de sculptură în lemn, organizat în comuna Bogați, în vecinătatea Piteștiului. Primul simpozion, cel de la Pitești, inițiat de către primărie și consiliul local și coordonat de directorul Centrului cultural Pitești, istoricul
Pe Argeș în sus (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15892_a_17217]
-
tot atîta răbdare, s-au făcut cu adevărat lucruri care pot fi așezate în vecinătatea memoriei lui Brâncuși. În ultimele două luni, două asemenea evenimente s-au consumat în județul Argeș. Este vorba de două simpozioane de sculptură, unul de sculptură în marmură, organizat la Pitești, și unul de sculptură în lemn, organizat în comuna Bogați, în vecinătatea Piteștiului. Primul simpozion, cel de la Pitești, inițiat de către primărie și consiliul local și coordonat de directorul Centrului cultural Pitești, istoricul Liviu Martin, a
Pe Argeș în sus (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15892_a_17217]
-
care pot fi așezate în vecinătatea memoriei lui Brâncuși. În ultimele două luni, două asemenea evenimente s-au consumat în județul Argeș. Este vorba de două simpozioane de sculptură, unul de sculptură în marmură, organizat la Pitești, și unul de sculptură în lemn, organizat în comuna Bogați, în vecinătatea Piteștiului. Primul simpozion, cel de la Pitești, inițiat de către primărie și consiliul local și coordonat de directorul Centrului cultural Pitești, istoricul Liviu Martin, a reunit un număr de șase artiști din generații diferite
Pe Argeș în sus (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15892_a_17217]
-
fel, Antero afirmă imensa disponibilitate a materialului printr-o inițială provocare și printr-o intenție polemică. Prin calitatea indiscutabilă a lucrărilor, prin claritatea proiectului și prin perspectiva practică în care a fost organizat totul, această primă ediție a simpozionului de sculptură în marmură de la Pitești este unul dintre cele mai importante evenimente ale genului din acest sezon.
Pe Argeș în sus (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15892_a_17217]
-
Pavel Șușară Dacă lemnul, osul și piatra, cea din urmă în toate variantele sale, au fost consacrate în sculptură ca materiale asupra cărora nu se poate interveni decît prin tehnica cioplirii, ca materiale supuse, cu alte cuvinte, principiului eliminării, lutul și gipsul se supun, în aceeași perspectivă, principiului adăugirii și, evident, din punct de vedere tehnic, procedeului modelării. însă
Lemnul, între disoluție și incoruptibilitate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15911_a_17236]
-
principiului eliminării, lutul și gipsul se supun, în aceeași perspectivă, principiului adăugirii și, evident, din punct de vedere tehnic, procedeului modelării. însă atît lutul, cît și lemnul, osul și piatra, împreună cu tehnicile derivate nu sînt, propriu-zis, doar componente majore ale sculpturii (și, de multe ori, chiar sinonime ale acesteia ), ci și, - iar dintr-un anumit punct de vedere, chiar în primul rînd -, substanțe și practici mitologice, prezențe de care construcția umanității, în datele ei fizice, morale și spirituale, se leagă în
Lemnul, între disoluție și incoruptibilitate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15911_a_17236]
-
caracteristici mari pot fi identificate pretutindeni, chiar dacă, în amănunt, valorificarea locală poate sugera anumite diferențieri. Aceste diferențieri, raportate, însă, la o altă vîrstă a lemnului, la aceea care s-ar putea numi vîrsta a treia, definesc conștiința de sine a sculpturii românești din ultimii douăzeci de ani și, cu precădere, din ultimii zece, conștiință dependentă și ea, în mare măsură, de aceeași civilizație a lemnului. Asimilînd atît experiența clasică a lemnului, cît și investigațiile sale moderne, însușindu-și atît cioplirea, cît
Lemnul, între disoluție și incoruptibilitate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15911_a_17236]
-
mai constituit acum un material unic, ea fiind înlocuită de către Mircea Roman și de către Ioan Marchiș cu granitul, iar Marchiș i-a asociat granitului și bronzul. Din punct de vedere formal, cei patru sculptori s-au înscris firesc în spiritul sculpturii de simpozion, realizînd lucrări monumentale ca expresie, puternice ca volumetrie și mai degrabă fruste din punct de vedere expresiv. În ansamblu, artiștii și-au urmărit riguros ideile formale și stilistica deja acreditată, unii, cum este cazul lui Mircea Bochiș, continuîndu-și
Construcție versus administrație (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16005_a_17330]
-
ascută dinții pentru că forfota faptelor și pilda efortului le tulburau iremediabil echilibrul vegetării și al prostrației. N-a apucat bine să se instaleze la putere după alegerile locale, că actualul partid de guvernămînt a și declanșat bătălia împotriva lucrărilor de sculptură din centrul Călărașilor, acțiune trecută ca atare chiar în programul electoral, după cum la fel de rapid l-a schimbat din funcție pe Gavrilă Țărmure, consilierul șef de la Bistrița, de departe cel mai eficient manager cultural, alături de Ștefan Drăghici, din structurile teritoriale ale
Construcție versus administrație (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16019_a_17344]
-
primitive și de agresive în fond. Victima recentă a unei asemenea încercări de boicot și de discreditare publică a fost cunoscutul om de afaceri din Baia Mare, Victor Florean, unicul inițiator, cel puțin pînă în acest moment, al unui simpozion de sculptură în marmură și al unui muzeu privat de artă contemporană. Ajuns, în acest an, la cea de-a patra sa ediției, încheiată cu puțină vreme în urmă, simpozionul de la Baia Mare, mai exact de la Cărbunari, urma, la propunerea și la cererea
Construcție versus administrație (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16019_a_17344]
-
Cronicar Să fie clapon? Un întreg scandal e pe cale să se declanșeze în legătură cu o sculptură a lui Brâncuși expusă nu în altă parte decît la Palatul Cotroceni și la vernisajul căreia președintele n-a fost de față din cauză că, 11 septembrie fiind ziua, s-au produs evenimentele de la New York. E vorba de un Cocoș salutînd dimineața
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15667_a_16992]
-
vorba de un Cocoș salutînd dimineața despre care se știa că există doar într-un unic exemplar la Centrul Pompidou din Paris. Nici un catalog nu-l conține. Experții au recunoscut fie că s-au luat după fotografii cînd au prezentat sculptura, fie că au fost impresionați de girul dat de expunerea la Cotroceni. Suspectat ca ,,descoperitor" de Brâncuși falși, Lucian Radu Stanciu, probabil simțindu-se concurat în scoaterea pe piață a unui exemplar de care nu știa, declara Evenimentul zilei din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15667_a_16992]
-
fost impresionați de girul dat de expunerea la Cotroceni. Suspectat ca ,,descoperitor" de Brâncuși falși, Lucian Radu Stanciu, probabil simțindu-se concurat în scoaterea pe piață a unui exemplar de care nu știa, declara Evenimentul zilei din 6 decembrie că sculptura e un... fals. Un securist de la Externe i-ar fi mărturisit că oamenii lui Ceaușescu pătrundeau noaptea în Atelierul Brâncuși de la Paris și luau mulaje de pe exponate pentru ca, apoi, la București să se toarne după ele piese în bronz, menite
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15667_a_16992]
-
Cocoșul cocoș sau e clapon? Iată ce nu-i trebuia României în acest moment: un eventual scandal internațional pe piața obiectelor de artă. Cum Brâncuși nu e un oarecine, mai multă atenție se impunea, începînd cu verificarea atentă a sursei sculpturii declarate de Wolf Gregor, proprietarul ei: ce a spus Gregor e o bazaconie la fel de mare ca romanul de aventuri al lui Lucian Radu Lucian. * Ziarele din 6 decembrie mai vin cu o informație neplăcută: pe placa de marmură de pe zidul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15667_a_16992]
-
ansamblu a fenomenului, ignorînd o importantă componentă a realității noastre artistice. Dacă Salonul... ar fi fost conceput pe genuri, așa cum era cel interbelic, și secvențele sale s-ar manifesta în succesiune, atunci omisiunea ar putea fi justificată, dar cînd pictura, sculptura, artele decorative etc. sunt împreună în același moment și în același spațiu, întrebarea privind absența celorlalte genuri este una legitimă. întrebare la care se va primi un răspuns în cadrul edițiilor viitoare, pentru că, în mod sigur, această acțiune are toate șansele
Salonul național de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15699_a_17024]
-
mai mereu exterior obiectului. El face acum acest pas, dar nu îl face în afara substanței și nici în afara obiectelor, ci, în mod surprinzător, tocmai înlăuntrul cestora. Pentru că proba esențială de inteligență pe care o dă artistul în această expoziție de Sculpturi în sticlă stă tocmai în fuga lui de exterioritate și în determinarea materialului însuși de a se manifesta multidimensional. Brâncușiană în esență, adică nondiscursivă, nongravitațională și transparentă dincolo de transluciditatea sticlei, și aici ar fi încă foarte multe lucruri de spus
Cea de-a patra dimensiune by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15733_a_17058]
-
în sticlă stă tocmai în fuga lui de exterioritate și în determinarea materialului însuși de a se manifesta multidimensional. Brâncușiană în esență, adică nondiscursivă, nongravitațională și transparentă dincolo de transluciditatea sticlei, și aici ar fi încă foarte multe lucruri de spus, sculptura lui Alexandru Ghilduș este una complet atipică. în mod cert sculptură, nu atît pentru că lucrările sînt propuse de către autorul însuși ca atare, ci pentru că, spre deosebire de obiectul decorativ, fie el și de mari dimensiuni, care atrage privire spre sine însuși, obiectul
Cea de-a patra dimensiune by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15733_a_17058]
-
determinarea materialului însuși de a se manifesta multidimensional. Brâncușiană în esență, adică nondiscursivă, nongravitațională și transparentă dincolo de transluciditatea sticlei, și aici ar fi încă foarte multe lucruri de spus, sculptura lui Alexandru Ghilduș este una complet atipică. în mod cert sculptură, nu atît pentru că lucrările sînt propuse de către autorul însuși ca atare, ci pentru că, spre deosebire de obiectul decorativ, fie el și de mari dimensiuni, care atrage privire spre sine însuși, obiectul lui Ghilduș pune spațiul în rezonanță și îl modelează într-o
Cea de-a patra dimensiune by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15733_a_17058]
-
atrage privire spre sine însuși, obiectul lui Ghilduș pune spațiul în rezonanță și îl modelează într-o formă specifică, această structură tridimensională se comportă imprevizibil și paradoxal. Mai întîi, ea nu populează spațiul, așa cum o face un obiect clasic de sculptură, nu reflectă lumina spre exterior, așa cum o fac volumele polizate, și nici n-o stinge, n-o obosește, așa cum o fac suprafețele patinate, ci o absoarbe, o interiorizează și, mai apoi, o retransmite după ce ea a suferit un anumit proces
Cea de-a patra dimensiune by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15733_a_17058]
-
o stinge, n-o obosește, așa cum o fac suprafețele patinate, ci o absoarbe, o interiorizează și, mai apoi, o retransmite după ce ea a suferit un anumit proces de prelucrare. în al doilea rînd, și acest lucru este cel mai important, sculptura lui Ghilduș sfidează legile fizice înseși, așa cum sculptura clasică le-a acreditat în mii de ani, și în afara celor trei dimensiuni cunoscute - înălțimea, lățimea și adîncimea - ea mai experimentează încă una, și anume profunzimea, care nu este o coordonată a
Cea de-a patra dimensiune by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15733_a_17058]
-
suprafețele patinate, ci o absoarbe, o interiorizează și, mai apoi, o retransmite după ce ea a suferit un anumit proces de prelucrare. în al doilea rînd, și acest lucru este cel mai important, sculptura lui Ghilduș sfidează legile fizice înseși, așa cum sculptura clasică le-a acreditat în mii de ani, și în afara celor trei dimensiuni cunoscute - înălțimea, lățimea și adîncimea - ea mai experimentează încă una, și anume profunzimea, care nu este o coordonată a spațiului exterior, ci una a interiorității substanței. Artistul
Cea de-a patra dimensiune by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15733_a_17058]
-
de greu este să fii simplu! Să-nțeleg că, atunci cînd nu ești plecat din Iași, în fiecare zi, ești în atelier. Zilnic. Aici e viața mea. Cum o fi cu sculptorii? Fizic... Da, e mai trudnic. Ai încercat vreodată sculptură? Nu. Se obișnuiește. Sînt pictori care se regalează și în sculptură. Picasso. A sculptat o capră. Colosală! Hazul lui din pictură era aici enorm. N-am practicat. De obicei, sculpturile pictorilor sînt transferuri fidele ale picturii lor. Nu văd cum
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]