119,853 matches
-
însoțite de campaniile minimalizatoare ori denigratoare, exacerbarea festivităților prin transformarea oricărui prilej în praznic sau spectacol omagial și, nu în ultimul rînd, confuzia axiologică, avînd ca țintă compromiterea valorilor prin amalgamarea lor cu nonvalorile. Cititorul de azi își poate da seama cîte din astfel de ,,mișculații” mai rezistă. Cu o simplă privire obiectivă aruncată în jur, își dă seama că... destule! Iată o primă concluzie a cărții de care ne ocupăm: ea ne demonstrează, cu sau fără voința expresă a semnatarului
Studiul unui proces deschis (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13593_a_14918]
-
nu în ultimul rînd, confuzia axiologică, avînd ca țintă compromiterea valorilor prin amalgamarea lor cu nonvalorile. Cititorul de azi își poate da seama cîte din astfel de ,,mișculații” mai rezistă. Cu o simplă privire obiectivă aruncată în jur, își dă seama că... destule! Iată o primă concluzie a cărții de care ne ocupăm: ea ne demonstrează, cu sau fără voința expresă a semnatarului său, că, în proporții natural variabile și prin repercuții în zone uneori specializate (însă frecvent influente prin perpetuarea
Studiul unui proces deschis (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13593_a_14918]
-
străduința a două generații de ideologi (cei de obediență moscovită - Mihai Novicov, Mihai Roller, Nicolae Moraru - și cei de coloratură naționalistă - Dumitru Popescu, Eugen Florescu, Mihai Ungheanu”. Odată ce a fost depășită etapa de consolidare a lui Ceaușescu, ne-am dat seama că regimul a regizat o „deschidere” culturală efemeră, din rațiuni tactice. Așa-numitele „teze din iulie” (1971), ca și măsurile ce le-au succedat, le-au reamintit cu brutalitate scriitorilor că „rolul pe care îl rezervase pentru ei propaganda luase
Studiul unui proces deschis (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13593_a_14918]
-
continuă egale, fără nici un accident, fără nici o săritură jos, sus, semănând cu emisia unui aparat Morse ce ar bate într-una un semn, același semnal sau una și aceeași literă, neîntrerupt... Eroul căzând abia știut sau cunoscut, abia luat în seamă, în ansamblul general al lumii, - obsesia tabloului lui Breugel cu Icar prăbușindu-se minuscul, neînsemnat, într-o indiferență generală a naturii... A se vedea și mitul lui Prometeu tratat tot ca un accident minor și căruia rațiunea umană îi acordă
Exerciții de proză by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13619_a_14944]
-
E ridicolul, dar și măreția ei... Cheia, iulie 1969. Călugărul orb de 84 de ani care, uitat de ai săi în pădure, taie într-una lemne o zi, o noapte, încă o zi și o noapte fără să-și dea seama, scuipând din ce în ce mai des în palme, până ce îl apucă o sete cumplită... Începând o aversă, se întinde cu gura în sus și se adapă de la ploaia de vară puternică... Aducându-și în fine aminte de el, ceilalți frați călugări îl caută
Exerciții de proză by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13619_a_14944]
-
unei arme, a unui tun de mare calibru. Eroul contemplându-l. Gândindu-se la avantajul lumii vegetale de a nu avea o conștiință de sine. Deși, dacă această conștiință nu există, Copacul, ca posibil personaj, nu și-ar mai da seama de avantaj. Fagul pur, puternic, îl face să se refere mereu la abjecțiile existenței, la partea ei urâtă, sordidă... De teama să nu cadă pradă acestora, și tot meditând la ele, ...preocuparea eroului, grija de a nu fi abject, sordid
Exerciții de proză by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13619_a_14944]
-
în vorbe goale, era o lene generală. Actorii se temeau să înceapă ceva concret, se pierdea timpul pe bîrfe, anecdote, pe discuții inutile asupra piesei. Desigur, din toată vorbăria din timpul repetițiilor îndelungate ceva rămîne, dar noi nu ne dăm seama că viața nu este veșnică. Teatrul american este dur în acest sens și obții pentru lucrul la un spectacol maximum două luni. Știți bine că e puțin două luni pentru un spectacol, mai ales cînd e vorba de un autor
Interviu cu regizorul rus Yuri Kordonski by Maria Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/13600_a_14925]
-
a întîrziat acest proiect. Iubesc fiecare rînd pe care îl scrieți și vă apreciez foarte mult, domnule Alex. Ștefănescu, dar nu mi-a plăcut un rînd pe care nu l-ați scris despre Cezar Petrescu: nu am băgat eu de seamă sau în-tr-adevăr nu ați pomenit romanul pentru copiii de la 8 la 80 de ani, FRAM, URSUL POLAR? Scuzați-mi intervenția, dar Fram face parte din copilăria mea și nu pot „play it cool”. Cu deosebită stimă, Prof. Riri S. Manor
Voci din public () [Corola-journal/Journalistic/13605_a_14930]
-
aruncat poșeta la vedere. Nu cred. Cînd i-a furat bătrînei poșeta, el s-a purtat ca un terorist. Nu a profitat de neatenția ei, ci a tîlhărit-o pe față, iar, dacă ceilalți pasageri ai tramvaiului or fi băgat de seamă ce se întîmplă și au tăcut, de frică, avem de-a face cu un act de terorism de cea mai pură speță. Dar, cum se întîmplă, la noi, adesea, chiar și terorismul e ridicol. Nu se întîmplă într-un avion
Hoții, dintre noi și pentru noi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13607_a_14932]
-
cu orizont teoretic mecanismul contradicțiilor sociale.” Adică marxist sadea! Mulându-se parcă după evoluția politică a lui Malraux, devine și S. Damian pe parcurs mai intransigent în aprecierea lui Trotzki. Târziu, după ce se vindecase de comunism, scriitorul francez își dă seama că răul a început odată cu Lenin și Trotzki, oricât l-aș apăra pe acesta din urmă. Doar el a organizat insurecția. Și mai clar: „Înainte de a deveni victima unei inechități și cel ostracizat (Trotzki) a fost direct și indirect un
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
înțeles de ce. Tîrziu am descifrat misterul cînd, la un spectacol de la Ateneul Român, sporovoia într-una cu mătușa mea, sora tatălui meu. Aveau aceleași repere, fuseseră colege într-o clasă foarte bună a liceului “Gh. Lazăr” din București. Vă dați seama de cît timp trăiam cu imagini care o cuprindeam pe Sanda și cît mi-a trebuit să pricep că părți din lumile noastre se suprapun, coincid, se completează în atmosfera firească de demult, în cuvinte și chiar în senzații? Nu
Portret subiectiv by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13625_a_14950]
-
fost profesoară, dar am învățat multe de la ea. Și, privind peste anii care ne-au adus împreună, peste nopțile de la București, Arcuș sau Timișoara în care fumam ca șerpoaicele despicînd în paisprezece destinele teatrului românesc, contrazicîndu-ne sau pactizînd, îmi dau seama că acest timp mi-a fost dat și ca un dar. Mi-a fost dat ca să pot recupera ceva din trecutul familiei mele, din poveștile nepovestite din tot felul de spaime, din atmosfera în care am fost crescută și din
Portret subiectiv by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13625_a_14950]
-
Celan a fost și ea convinsă că, într-un viitor apropiat, accesul către aceste amănunte va fi inevitabil; luptînd să-și apere dreptul la intimitate de insistențele nedorite ale celor interesați, legitim sau nu, de Celan, și-a putut da seama concomitent că limita dintre privat și public în cazul unui poet a cărui operă, greu de separat de viața sa, a devenit obiect de dezbatere, are frontiere nesigure într-o societate stăpînită de medii și că nici un obstacol legal nu
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
ca limbaj”. Nu-i de mirare pentru Bollack că Celan a crezut că-și poate rosti adevărul propriu dincolo de „vîrtejul de metafore”, în cuvinte ce nu mai trimit decît la ele însele; abia după mulți ani, prietenul și-a dat seama că a înțeles sensul adînc al unei propoziții ce i-a fost dat s-o audă de la Celan într-o seară, pe la mijlocul anilor ’60: „eu sînt poezia”, a spus atunci poetul, ceea ce îndeamnă la meditația dacă o viață „poate fi
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
care ajung în buzunarele amicilor politici și chiar ai membrilor comisiilor care se ocupă de subvenționare, ambasadorul american atrage discret atenția asupra monumentelor din București și din țară, care ar putea intra în circuitul turistic internațional. Cristina Modreanu bagă de seamă că în vreme ce ambasadorul american face donații pentru monumente istorice, autoritățile de la București bagă bani în proiecte fantasmagorice, de felul acelui Dracula Park. Sau pentru a aduce palmieri pe litoral. Apropo de palmierii importați de Dan Matei Aghaton. La doi ani
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13608_a_14933]
-
permanent dialog cu specialiștii diferitelor domenii pentru îmbunătățirea programelor și adaptarea lor la cerințele epocii. Învățământul este o chestiune mult prea importantă, depășind conjuncturile politice, și nu poate fi apanajul unor funcționari. Din nefericire, la noi, funcționarii ministerului nu țin seama de opiniile susținute cu competență de importante personalități ale învățământului, culturii și științei românești sau străine. De curând mi-a căzut întâmplător în mână vol. XI, nr. 3 (50) din 2003 al revistei, excelente din toate punctele de vedere, Update
Disciplinele umaniste () [Corola-journal/Journalistic/13611_a_14936]
-
făcând-o pe „Gânditorul de la Hamangia” de Auguste Rodin. Nu-i a lui sculptura?! Noa, și? Eu n-am voie să am un viciu de interpretare greșită a studiului de caz? Și-apoi, pe căldurile astea circumstanțiale, cine mai ține seama de mărunțișuri?
Circumstanță atenuantă – Canicula by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13630_a_14955]
-
de concurență în economia țării. Ca să-și păstreze privilegiile, astfel de indivizi nu se vor da în lături de la nimic: vor cumpăra conștiințe și vor șantaja personalități, vor plăti măciucari și vor finanța asasini. Nimeni nu pare să-și dea seama de primejdia reală reprezentată de „baroni”, pentru că discuțiile s-au purtat îndeobște în termeni politici. Or, pericolul mortal vine dinspre economie. Presa a speculat ieșirile megalomanice ale îmbogățiților, tratând ironic mai ales latura pitorescă a activității lor (mititeii lui Sechelariu
A sufoca, sufocare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13610_a_14935]
-
să spun că frecventarea acestor veritabile oaze de inteligență și bun-simț are un pronunțat aer de irealitate: cum, îți vine să exclami, dacă tinerii români sunt atât de patetici în dorința lor de schimbare, de ce nu-i ia nimeni în seamă? Și iar ne întoarcem la păcatul originar al României postcomuniste, la marea minciună ce-a făcut posibil dezastrul de astăzi. Cine-și mai amintește de lingușelile „emanaților”, care vorbeau cu prefăcută recunoștință despre „revoluția tinerilor”, pentru ca în nici câteva luni
A sufoca, sufocare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13610_a_14935]
-
care un termen, „moșier”, s-a suprapus - repet, doar în mintea lui - cu cel de „evreu”. Incapabil să depășească momentul urii față de „exploatator”, fiul ilegalistului Iliescu a scos sabia din teacă și a pornit la atac, fără să-și dea seama că genul de bătălii în care se aventurează nu se mai petrec decât în manualele de istorie. Din acest punct de vedere, susceptibilitățile evreilor au întâlnit un teren mănos. Reprezentanți autorizați ai Israelului au reamintit că au mai existat momente
Perimetru roșu cu antisemiți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13634_a_14959]
-
frazei, a schimbării poziției versurilor în poem, astfel, sau în așa fel încât tensiunea să nu scadă, demonstrația să nu se bifurce și să se rarefieze în anemii și presupuneri. Pentru cel ce se crede nevăzut, neauzit și nebăgat în seamă, inventez iluzia că sunt asemenea lui, și cu iluzia îl însoțesc până ce vedem împreună, auzim împreună și ieșim victorioși împreună din suferință și sfială: Te voi face văzut de cei asemenea ție și te voi face auzit. Îmi simți dezmierdarea
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13629_a_14954]
-
Mi-a spus-o pe șleau. Am roșit pînă în vîrful urechilor și am fost atît de uluită, că m-am dat cîțiva pași înapoi și am închis ușa după mine fără să-l mai privesc. Brusc mi-am dat seama că eram frumoasă, vedeam în ochii bărbaților pofta să se culce cu mine, aproape că le auzeam gîndurile cînd își făceau planuri cum să mă fută.” (p. 12) Întrebarea care se pune este pentru cine vorbește protagonista în această ultimă
Discursul amoros al tranziției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13614_a_14939]
-
Cristian Teodorescu Frumoasâ e viața politică în provincie! Și lipsită de prejudecăți. Și cu cît urbea e mai mică, ambițiile sînt mai mari. Membrul de partid din localitățile unde toată lumea cunoaște pe toată lumea are trei griji fundamentale. Cea mai de seamă e să se aibă bine cu șeful filialei. Următoarea e să fie atent la ceea ce fac cei ce-l sapă pe șef și la relațiile lor cu “centrul”, pentru a sări la timp în barca învingătorului, iar a treia e
Politica în provincie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13631_a_14956]
-
au început pregătirile pentru alegeri, micul politician local a intrat în călduri, scuzați-mi expresia. Își face socoteli, se poziționează și odată-l vezi că schimbă partidul. Unii dintre schimbaci sînt vechi traseiști politici, alții însă sînt niște neluați în seamă care speră și ei că dacă schimbă partidul, vor intra în rîndul personalităților locale. Ideologia nu contează. Politicienii cu vocație din provincie se consideră o castă. Urbea, ca și țara, depinde de ceea ce gîndesc ei, de ceea ce spun ei la
Politica în provincie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13631_a_14956]
-
imensa oboseală întipărită pe chipu-i de ființă excedată de povara răspunderii față de tot și de toate: Repetabila povară. Poetul Adrian Păunescu nu s-a ridicat să mă întîmpine, nu se va ridica nici să mă conducă pentru ca să-mi dau seama de înălțime, dar pare pătrat, cu un chip totuși tînăr, neavînd de fapt decît 55 de ani, este născut, spune Micul dicționar enciclopedic, ediția 1986, în 1943. Are, în contrast cu masivitatea trupului, mîini frumoase, bărbătești, nobile. Abia acum văd că pe
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]