3,089 matches
-
și religiile ... Voi nu vedeți cîte religii aveți?! Păi, este normal? Nu vă pune pe gînduri abundența asta de papi, cardinali, patriarhi, epitropi, stravosfori, egumeni, stareți, preoți precupeți și călugări cerșetori? Ăștia sînt căpușile voastre, care nu numai că vă seacă de bani, dar vă și smintesc cu amenințările lor cu iadul și tămîia ... Undeva s-a grești în istoria umanității! am zis eu, șocat de afirmațiile lui Thomas. Hai la Lili, acolo rezolvăm problema ... Mi-e foame, a șoptit Licurișca
CAP 12 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360716_a_362045]
-
cu o voce plină, baritonală, un cîntec de jelanie, ardelenesc: Apăi, dorule, dorule, dor ... De ce m-ai făcut să mor ... Jos la umbră de izvor, Dorule, măi, dorule, dor ... Însetat, sufletul meu, Și uitat de Dumnezeu, Be' apă din piatră seacă, Dorul din suflet să-mi treacă ... Că, de n-ar fi dorul pe lume, Tot m-aș cățăra pe culme, Pe cărări de doruri grele ... Să-mi văd mîndra printre stele, Apăi, dorule, dorule, dor, Mă culcai jos pe pridvor
CAP 12 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360716_a_362045]
-
a ideilor scrise, a năzuințelor și a fricii de a trăda arta. Mi-am dorit un puțin material, cât să mă țină la masa unde mâinile mele, mânate de jocul ideilor, de imaginația perpetuă să dea spor izvorului care nu seacă din mintea mea și care nu doarme decât caută fără odihnă tainele creației și arta ca fiind a ceea ce vreau pentru semeni. Existența literatului este ca un suspin pentru grosierii gușați, ei cred că omul de artă este o povară
STAFIIZAREA EGOULUI ŞI DEMITIZAREA NEFIINDULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360824_a_362153]
-
de către materia cenușie a receptorului, a ideilor emițătorului, face, de multe ori, ca acesta să-și piardă personalitatea, atacat fiind de energiile infraroșii ale emițătorului. Cuvintele au întotdeauna înțelesuri și subînțelesuri însă cele mai distrugătoare sunt cele din urmă, pentru că seacă creierul de puterea energetică de a se mai concentra, rămânând canalizat pe unda de șoc a cuvintelor care i-au transmis șocuri cerebrale dar pe care nu le-a putut descifra. Subînțelesurile cuvintelor sunt ca niște coduri, pot spune că
DISPENSIA NEUROLINGVISTICĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360894_a_362223]
-
destăinuite rupe lanțul de energii malefice care ne împresoară trupul. Atunci, când răul ne simte dezarmați, datorită gravei noastre slăbiciuni, pătrunde în materia cenușie prin cuvinte, pentru că numai cuvântul are puterea de penetrare a gândului, pe care îl distorsionează, îl seacă de tot lichidul uscându-l, survenind moartea. V-ați putea întreba cum cuvântul poate produce moartea subită a receptorului iar eu vin cu un exemplu: o știre înspăimântătoare, de distrugere a carierei tale, produsă și perpetuată prin cuvinte, îți poate
DISPENSIA NEUROLINGVISTICĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360894_a_362223]
-
noaptea pe umeri ascultând pădurile cum strigau numele sfânt pe la toate gurile cum plângeau de dorul tău bântuite de blestem și de-atuncea eu întruna tot mă uit și tot te chem te-am cerut de la izvoare dar izvoarele-au secat căutatu-te-am prin codri dar codrii s-au desfrunzit și de tine întrebându-i cred că nici n-au auzit prin lume te-am căutat dar lumea s-a deslumit și-ai rămas ca o povară eroină într-un
POVESTE ROMANTICĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360975_a_362304]
-
11 iunie 2014 Toate Articolele Autorului când o să vii o să deschid fereastra gutuiului și-o rescriu ziua să fie duminică stând dreaptă ca un șirag de flori albe deasupra tăietorilor nu avem apă în casă avem mai mult o idee secată despre noi un anotimp de ploi despletite pentru care nu există iertare când o să vii poarta fără poartă se va sparge și va striga la lună să se dea la o parte și voi călca în picioare una câte una
LÂNGĂ O ALTĂ PLOAIE de VASILE PIN în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361003_a_362332]
-
15 Făurar 2014 Fântâna mea e încă la amiază, Ferice dar de cel ce însetează, Drumețule, oricând din apa ei, Dacă ți-e sete-apleacă-te să bei! Nu-i căuta în adâncimi izvorul, Ci potolește-ți arșița și dorul, De va seca? să nu îți fie teamă, Preaplinul se revarsă fără vamă. Când Horea în lanțuri era dus Acolo-n Munți, pe Arieș în sus, Izvorul s-a înălțat spre gura lui Și l-au lovit soldații nimănui; Fântâna-n stâncă de
FÂNTÂNA MEA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364086_a_365415]
-
reușit să dea o nouă și plăcută dimensiune turismului balnear de aici. Vizităm și vestitul lac cu nuferi, unul ale cărui prognoze în urmă cu câțiva ani erau sumbre deoarece lacul, din condiții parțial cunoscute, era pe punctul de a seca. Acum cele trei bazine recondiționate încântă privitorul cu bogăția de nuferi și lotus sacru animate și de mai multe specii de pești și broaște țestoase care înoată elegant printre florile albe sau rozalii ale nuferilor. Apoi, după orele prânzului, ne
MAGICIANUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364141_a_365470]
-
secundele de trăire intensă, până la experiențele stocate în adâncime pe parcursul mai multor luni și ani, colecționăm timp. Calendarul astronomic se bazează pe observarea unor fapte clare și recunoscute, se grefează pe „cadrul” stabil al firmamentului. Deși e o invenție destul de seacă, la o privire mai atentă, el se transformă în sursă de inspirație aproape poetică; ne relevă parcă un dans al planetelor, care se deplasează cu viteze diferite, în raport cu atotprezentele constelații fixe. Printre stelele „fixe” orbitează planetele plimbătoare. Într-o lume
HORA QUOTA EST de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363070_a_364399]
-
Publicat în: Ediția nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului “Există ceva în România pe care nicio gafă politică și nicio tragedie istorică nu o pot suprima. Există forța creației; există această vână bogată și fără putință de secat. Lumea ni s-ar fi părut mai tristă (...) dacă n-ar fi această forță de creație pe care o simțim pulsând și manifestându-se în jurul nostru”. Această convingere de suflet o avea Mihai Eminescu - părintele jurnalismului românesc, la mijlocul celei de-
REPORTERUL, PRIN ACTUL CREAŢIEI, ARE PĂRTĂŞIE CU VEŞNICIA de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363121_a_364450]
-
vor fi suspine Ci doar o simplă trecere-n revistă, A clipelor ce-or murmura destine Pe-o mare-a vieții, cu-o apă mult prea tristă... O nepăsare ne va crește-n oase Și-n ochii reci lacrima va seca, Vor înflori în suflete angoase Iar dragostea din inimi va pleca... Și vom ajunge ca niște roboți Nesimițori, atei, recalibrați Purtând ura-n picioare, ca saboți Strivid sub tălpi pe cei ce ne-au fost frați... Setați să ne luptăm
CARNAVALUL CU ROBOȚI de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1754 din 20 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368319_a_369648]
-
nu pot s-o dezmint... SONET XI Din veșnicie ți-am clădit cetate, Iar temerile le-am ascuns în teacă, Revino lângă mare... Apoi pleacă, Să simți în pieptu-mi valul cum se zbate. Dar pierde-mă în larg când marea seacă Și sterge urma ta de voluptate; Chiar timpul de la reguli se abate- Amurgul printre pleoape o să treacă... Mi-a fost dorința stranie greșeală, E prea târziu acum să mai rămâi; De ce privirea ta încă mă-nșală Cum o făcea la ceasul
POEMELE VISULUI IMPLINIT de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368365_a_369694]
-
înserarea, cu degete de liră... O simfonie-nceată,-a speranțelor plăpânde, Înveșnicite-n umbre pe umeri grei de ceară Răzbate din vecernii cu icnet de osânde Și-ntunecimea-și varsă durerile pe-afară... În lacrimi simt bătaia cea aprigă și seacă A clopotelor sure pe turlele răbdării Când foșnitori, caișii, iubirii se apleacă Pe tâmpla-mi săgetată de pasărea uitării... TE-AM CĂUTAT ÎN VIS Te-am căutat în visul meu azi-noapte Tu hoinăreai prin spații insipide Și astre reci clipeau
POEMELE AMURGULUI (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368363_a_369692]
-
zeu vânător și nouri hăitașialeargă-n urma lor gesticulând,stranii fantasme cu chip de incașidin resfirate harfe susurând.Trecutul mi-l vor - sub clopote verzilucii oglinzi din dânsul să-și facă;trecutul în care chipul ți-l pierzica-n grupurile apei când seacă.Tot mai’în adâncuri, fără-ncetarefug printre-ale pădurii pagode.Blestemu-i crâncen, nu am scăparedecât la râpă Uvedenrode.... XI. ROSTURI, de Răul Bâz, publicat în Ediția nr. 1380 din 11 octombrie 2014. Cutreiera fără odihnă prin hătișuri, unde fiare feroce își ling
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
gigantă într-o inverosimilă revărsare de tropi și de ideii ca la ADRIAN PĂUNESCU. Poetul este hugolian, însă nu izbutește atât prin elementul numeric și prin inspirația lui fără răgaz, cât prin acea sforțare necomună de a îmbrățișa umanitatea integral, secând stiluri de idei, într-o modificare continuă, de esență genezică. Nimic stabil la prima ochire, deși totul e spiritualicește sistematic. Îndărătul teribilei erupții lirice, ca de metal rar, necunoscut, temele de înșiruire într-o omogenitate adâncă pe care o detectează
FESTIVAL NAŢIONAL DE MUZICĂ FOLK ADRIAN PĂUNESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368564_a_369893]
-
era alegerea adecvata--împartășirea durerii! Noutatea și exaltarea se ofilesc, desigur, cuplurile se obișnuiesc cu toate în timp. Dar o adevărată dragoste romantică poate continua atunci când sufletul este adăpat de niște izvoare interioare. Dacă ai pierdut acea dragoste, izvorul nu a secat. Tu ai încetat să bei, atâta tot. Viața a fost concepută ca o experiență vibrantă. La nașterea lui Lynn, Jack nu putea simți durerile pe care le-am simțit eu când am adus-o pe lume, dar i le-am
COMUNICAREA CE SUSCITĂ AUTENTICITATEA de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367771_a_369100]
-
de sub hârca... Se mișca-n par tidva în vânt, auind a pustiu și moarte când muzicanții într-un gând bat în poarta parte-n parte. Zvon de petreceri și chef mare ițeau ferestre luminate... Târziu negru străjer răsare: - Să-i sece mâna cui mai bate! Ciucă pe rând în han îi lasă; petrecerea vuia în toi... urcându-i pe o-naltă masă - Cântați până-n ziua de apoi! Scoteau arcușele scântei și trâmbiți suiau hanu-n slavă... curgeau reci sudori pe ei în
BALADA MUZICANȚII DIAVOLULUI de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367996_a_369325]
-
ar da sieși de model. Chiar succesul este în această ordine de idei motiv pentru perseverența sa în muncă, neașteptându-se niciodată să-i vină ceva pe de-a gata în viață! Izvorul a toate împlinirile de până azi nu seacă odată cu ele, dimpotrivă, sunt scânteie și combustibil de rezervă, se constituie într-o singură motrice a ridicării digului fântâniței cu multiple potențialități artistice, pentru scurgerea pârâiașelor prefăcute în spectacole, roluri de teatru sau film și altele... Aceste pârâiașe nu se
ŞTEFAN BĂNICĂ VOIOŞIA ŞI VRAJA MUZICII, GEMENE! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367964_a_369293]
-
piatră goală, pustiul străjuit de stânci acoperite cu gheață și-am întrupat cuvântul ca să înțelegeți tot ce vă spun și, mai ales, ce nu vă spun !... OARE CINE SUNT? Sunt, oare, pana de pasăre rătăcită-n agonia zborului? sau izvorul secat din lacrima toamnei? Sunt amurgul înnourat de-acele ploi îndelungate? sau doar o ancoră legată de cer și aruncată-n oceane?! Dar și mai mult de-atât aș vrea să știu ce ferecă porțile dinspre Tine? ÎMI VEI SPUNE VREODATĂ
POEZIE CONTEMPORANA de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367999_a_369328]
-
abrupte stânci. Deseori vedeam cât e de-amarnic zbuciumul din luptele pe brânci. Dar acum în urma mea sunt norii. Ceru-ntreg e un azur imens. Împlinirea îmi inundă porii și mă simt nucleu mustind de sens. Șipotele lacrimilor mele au secat demult și-n locul lor își trimite undele spre stele cel mai pur și răcoros izvor. Anatol Covali Referință Bibliografică: Vine... Alter ego / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1599, Anul V, 18 mai 2015. Drepturi de Autor
VINE... ALTER EGO de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368054_a_369383]
-
restaurant, clădire frumoasă care continuă să se dezvolte. Ne apropiem de comuna Coronini și observăm în dreapta noastră semnul cum că până la satul Sfânta Elena, locuit de cehi, ar fi 5 kilometri. Trecem pârâul Văradului care mai tot timpul anului este secat și intrăm în satul Coronini, reședința comunei cu același nume. Încă de la trecerea podului de la Vărad ne însoțesc noile construcții ale satului, începute aproape în totalitate după revoluție ridicate cu mai multe nivele în timpul celebrului embargo, când traficul de benzină
PLECAREA DIN MOLDOVA VECHE...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367362_a_368691]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > CENUȘĂ DE GÂNDURI Autor: Georgeta Resteman Publicat în: Ediția nr. 202 din 21 iulie 2011 Toate Articolele Autorului În arșița zilei mi-e gândul uscat Secat de putere e-n mine izvorul Sub pale lumini de amurg blestemat Îmi caut fărâme de suflet...și dorul. Pe malul scăldat de albastre iluzii Nisipul arzând sub pășirea-mi aridă Clepsidrele umple cu-atâtea confuzii Iar trecerea clipei e-
CENUŞĂ DE GÂNDURI de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366834_a_368163]
-
e ca și cum ai înghiți agheasmă cu azimă sfințită. Moarte curată! De aceea propun să ne mutăm cu toții pe teritoriul distinsului nostru confrate, Marele Vampir African. Zdrențele multicolore, mărgelele și amuletele celui numit zbârnâiră amenințător și o sabie rituală zbură căpățâna seacă a antevorbitorului. De pe lespezile reci aceasta privi, cu o bine simulată nevinovăție, către asistența prea puțin impresionată de această jenantă prefăcătorie. - Băi, colonialist împuțit! Numai la porcării ți-e gândul! Păi, nu din cauza voastră toată Africa e plină de SIDA
ULTIMUL BAL AL VAMPIRILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366840_a_368169]
-
Acasă > Poeme > Dorințe > MĂ ADUN Autor: Gabriela Rusu Publicat în: Ediția nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Mă adun Înrămata printre file ... Marea să-mi fie aproape , Să-mi sece toate lacrimile Când mă adun din ape . Mă adun din gânduri ... Cand tacerea-i adormita de șoapte Și mă zăresc printre rânduri Cu pașii imprimați în noapte . Mă adun din vise ... Pe bolta cu panglici de stele , Rătăcind prin miracole
MA ADUN de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367568_a_368897]