985 matches
-
discuție. Închei acest prim punct, notând că îngrijirea textului unui clasic implică o mare competență, acuratețe desăvârșită și o foarte mare responsabilitate, chiar în faza de corectură, pentru a înlătura riscurile denaturării unui text ce capătă o mare circulație. 2. Secerile sau secetele? Sunt un mare admirator al unui poem arghezian datând din 1946, Târlă, pe care îl consider o capodoperă ignorată. Aparența e că ar fi o poezie scrisă cu o recuzită gândiristă, în stilul lui Nichifor Crainic, imaginându-i
Corecturi în reeditarea poeziei argheziene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11209_a_12534]
-
dată în ,Revista Fundațiilor Regale", nr. 6 din iunie 1946, p. 264. Am mers la sursă, să verific prima versiune. Principala diferență e că în versul 12, adică ultimul vers din strofa a treia, în loc de ,secetele mari" avem în revistă ,secerile mari". Există și unele diferențe de punctuație. În versul 8, în revistă nu există virgula (și nici nu ar fi necesară). În schimb, edițiile de după Scrieri îmbunătățesc punctuația, deficitară în revistă: de pildă, versul 14, cel mai violent antigândirist în
Corecturi în reeditarea poeziei argheziene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11209_a_12534]
-
fi necesară). În schimb, edițiile de după Scrieri îmbunătățesc punctuația, deficitară în revistă: de pildă, versul 14, cel mai violent antigândirist în metafizica lui, e pus, cum se cuvine, între virgule (absente în revistă). Dar problema cea mai importantă e substituirea ,secerilor mari" din 1946 (cuvânt păstrat în ediția definitivă, bibliofilă, din 1959) cu ,secetele mari", consacrat de Scrieri 2, perpetuat în Versuri 1966, preluat de G. Pienescu în ediția lui din 1980. În mod ciudat, fără să dea nici o explicație, ediția
Corecturi în reeditarea poeziei argheziene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11209_a_12534]
-
explicație, ediția din 2000, îngrijită de Mitzura Arghezi și Traian Radu, păstrează tot varianta a doua, cu ,secetele mari", deși menționează la pagina 723 din volumul II, unde e reprodusă poezia, tocmai sursele unde poemul figurează în prima variantă, cu ,secerile mari": ,Revista Fundațiilor Regale", nr. 6 din 1946 și ediția de Versuri din 1959. Nici unul dintre editori nu comentează modificarea. Prima variantă, cu ,secerile mari", mi se pare mai productivă în ambiguitate: ,secerile mari" ar putea însemna ,vremea secerișului" sau
Corecturi în reeditarea poeziei argheziene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11209_a_12534]
-
din volumul II, unde e reprodusă poezia, tocmai sursele unde poemul figurează în prima variantă, cu ,secerile mari": ,Revista Fundațiilor Regale", nr. 6 din 1946 și ediția de Versuri din 1959. Nici unul dintre editori nu comentează modificarea. Prima variantă, cu ,secerile mari", mi se pare mai productivă în ambiguitate: ,secerile mari" ar putea însemna ,vremea secerișului" sau, la figurat, o molimă care să fi decimat turmele sau, metaforic, ar putea însemna chiar criptic zvastica hitleristă de a cărei amenințare ,turmele" își
Corecturi în reeditarea poeziei argheziene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11209_a_12534]
-
unde poemul figurează în prima variantă, cu ,secerile mari": ,Revista Fundațiilor Regale", nr. 6 din 1946 și ediția de Versuri din 1959. Nici unul dintre editori nu comentează modificarea. Prima variantă, cu ,secerile mari", mi se pare mai productivă în ambiguitate: ,secerile mari" ar putea însemna ,vremea secerișului" sau, la figurat, o molimă care să fi decimat turmele sau, metaforic, ar putea însemna chiar criptic zvastica hitleristă de a cărei amenințare ,turmele" își caută adăpost în schit, adică în speranța salvării prin
Corecturi în reeditarea poeziei argheziene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11209_a_12534]
-
ciclul Letopiseți, publicat în 1941, tot în ,Revista Fundațiilor Regale"): dintre acestea, amplul poem Seceta mare, cu un ton de blestem, dă o imagine a apocalipticului instaurat de război. Printr-un fel de transfer de imagine, prea ambigua sintagmă metaforică ,secerile mari", aluzivă și inteligibilă în contextul din 1946, a fost limpezită prin metafora mai generală a turmelor prinse-n drum de ,secetele mari", un fenomen meteorologic cumplit imediat după război în România. Aceasta ar fi, pe scurt, istoria unei variante
Corecturi în reeditarea poeziei argheziene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11209_a_12534]
-
20-24 februarie Timișoara. Casieria din str. Gheorghe Lazăr: străzile Amforei, Labirint, Circumvalațiunii, Făgăraș, Bulevardul Cetății; casieria din str. Ialomița: străzile Liniștei, Scărișoara, Haga, Calea Sever Bocu; casieria din Piață Küttl: Bulevardul 16 Decembrie 1989, străzile Rusu Șirianu, Musicescu, Calea Șagului, Secerii, Bârsei. Casierii externe: Urseni, Sânmihaiu German, Bărăteaz.
Agenda2006-07-06-util ptr dvs () [Corola-journal/Journalistic/284763_a_286092]
-
Devil is Clever - A Memoir of My Romanian Mother (Meșter e Dracu - Amintiri despre mama mea româncă), Harper Flamingo, 2004, este singurul lui volum de memorii. L-a împănat cu vorbe și expresii românești culese cu italice: tată, biserică, plug, seceră, oaie, capră, porc, pernă, cămașă, doină, tilincă, toacă, mărțișor, pasărea măiastră, nu face doi bani și chiar întru fericita adormire, veșnică odihnă dă, Doamne. Crede, totuși, că denumirea românească a „ghetelor" este. lustragiu. Nu cunoaște, așa dar, limba înaintașilor lui
Mămăligă, sarmale și răcituri à la Regina by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6413_a_7738]
-
De curînd, au apărut două cărț, ambele la Polirom, a căror abordare e una psihosocială, concentrîndu-se asupra mentalului colectiv și a relaților stabilite între membrii comunități nucșorene; e vorba despre proiectul de cercetare coordonat de Alina Mungiu-Pippidi și Gerard Althabe, Secera și buldozerul. Scornicești și Nucșoara. Mecanisme de aservire a țăranului român, și de volumul Aurorei Liiceanu, Rănile memoriei. Nucșoara și rezistența din munț, care folosește parțal materiale rezultate din cercetarea Mungiu-Althabe ( și aflate acum în arhiva Institutului Român de Istorie
Memorii care trădează by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13790_a_15115]
-
la fabricile de confecți din zonă), mai toată lumea stă la bloc ( pe lîngă care cresc păsări de curte), dar se spală afară, pierzîndu-și totuși, iremediabil, modul de viață tradițional în favoarea unei modernizări lente. Cartea Aurorei Liiceanu preia, pentru început, din Secera și buldozerul datele privitoare la conflictul pentru pămînt dintre foștii deținuți politici și actualii proprietari ai loturilor ( la Nucșoara nu s-a făcut CAP), în general oameni în relați bune cu fostul regim, care lucraseră zeci de ani terenul. Autoritățle
Memorii care trădează by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13790_a_15115]
-
de cupru), rezervor (85 l), suport, are 70 kg și se poate instala în curte, pe terase, balcoane, acoperiș. Prețul bateriei este de 350 euro (cu TVA inclusă). Producătorul pune la dispoziție cartea tehnică. Relații se pot obține pe str. Secerii nr. 27 și la tel. 241 649, 224 244, 0722 341 280. VALI CORDUNEANU Produse cosmetice ecologice l Marca „Vital Farco“ Importator direct și unic distribuitor, S.C. „CEP“ S.R.L. vinde, prin intermediul magazinului propriu de prezentare și desfacere situat pe Bd.
Agenda2003-10-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/280774_a_282103]
-
de șantajat. Cu astfel de susținători s-a făcut trecerea spre societățile socialiste, al căror faliment era previzibil, e concluzia uneia dintre cele mai impresionante cărți dedicate Holocaustului în ultimii ani. * * * Și în cartea publicată de Alina Mungiu la Polirom, Secera și buldozerul, revine tema celor care, avînd ceva de ascuns, de la cazier la partizanate politice, ajung să slujească la fel de entuziast orice regim promite să nu-i compromită. Ei sînt cei care, la Nucșoara, i-au dus pe securiști la ascunzătorile
Antisemitism și inginerie socială by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14456_a_15781]
-
formată nu prin merite individuale, ci prin folosirea discreționară a puterii pe care-o reprezintă, a statului captiv (căci sînt polițiști, primari, funcționari bancari). Problema pămîntului, și mai ales retrocedările de după 1989 cu aberațiile lor legislative, e una centrală în Secera și buldozerul (e deosebit de interesant cazul Nucșoarei, unde, la fel cum asasinii evreilor din Jedwabne au căpătat proprietățile acestora, apropiații comuniștilor s-au ales cu averile partizanilor uciși sau închiși, și 200 de familii din comună au ajuns să dețină
Antisemitism și inginerie socială by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14456_a_15781]
-
apusului. Ferestrele palatului se stinseră și deschiseră guri de beznă asupra mării și împrejurimilor. Apusul singur mai rămăsese, cîtăva vreme, luminos. Nu trecu însă mult și cerul lua, și în acea parte, înfățișarea verzuie a peruzelelor ce îmbătrînesc și mor. Secera de diamant a lunei schinteia cu o dulceață lăcrămoasă... Vîntul, în vremea aceasta, se ascuțea. Nori negri și sălbatici dau iureș cerului. într-o clipă stradele rămaseră pustii". Dacă în pagini ca acelea reproduse mai sus se concentrează inovația prozatorului
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
apusului. Ferestrele palatului se stinseră și deschiseră guri de beznă asupra mării și împrejurimilor. Apusul singur mai rămăsese, cîtăva vreme, luminos. Nu trecu însă mult și cerul lua, și în acea parte, înfățișarea verzuie a peruzelelor ce îmbătrînesc și mor. Secera de diamant a lunei schinteia cu o dulceață lăcrămoasă... Vîntul, în vremea aceasta, se ascuțea. Nori negri și sălbatici dau iureș cerului. într-o clipă stradele rămaseră pustii". Dacă în pagini ca acelea reproduse mai sus se concentrează inovația prozatorului
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
întreruperi programate), Ohaba Forgaci, Brănești I.M.C. , Săcălaz - C.A.P. , PECO, NOVATIM, Canton A.N.I.F. , Stație pompare; Dumbrăvița - Fermele 11, 12; „Agrotorvis” Beregsău - Foraj I, Variaș (parțial), „Agroplant” S.R.L. , „Top Aluminium” S.R.L. MIERCURI: Timișoara (străzile Steaua (parțial), Izlaz (parțial), Ceferiștilor (parțial), Secerii (parțial), Ciocanului (parțial), Florilor (parțial), Bârsei, Șantier Drumuri Steaua, Gară Fratelia, Zola, Bujorilor (parțial), Fratelia (parțial), Calea Șagului (parțial), Ana Ipătescu (parțial), Victor Hugo (parțial), Herculane (parțial), Chișodei (parțial), Nicorești (parțial), Comarnic (parțial), Cercului (parțial), „Primaconstruct”+U. M. Fratelia+„Prefatim” - strada
Agenda2005-30-05-util ptr dvs () [Corola-journal/Journalistic/283999_a_285328]
-
având astfel o putere de două ori mai mare decât a celui longobard; săgețile cu care trag au vârfuri lungi de-o șchioapă, tăiș triplu, sunt în stare să pătrundă prin platoșa noastră. În privința săbiilor, au una curbată ca o seceră cu tăișul în afară: retează alunecând într-o parte, fără să se-nfunde printre oase cum se-ntâmplă cu scramasax-ul. Începând cu scuturile rotunde de lemn îmbrăcat în piele, și terminând cu coifurile cu creastă, de piele și metal, având
MARCO SALVADOR by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8873_a_10198]
-
Hossu Longin, generalul Dan Voinea, Adrian Cioroianu, Mircea Mihăieș, precum și alți membri de onoare ai Societății Timișoara sau deținători ai unor premii acordate de aceasta. Cu aceeași ocazie vor fi acordate premiile Societății și ziarului „Timișoara“ pentru anul 2004: premiul „Secera și ciocanul” - Societății Naționale de Televiziune, domnului Valentin Nicolau; premiul „Ion Monoran” - domnului Horia Roman Patapievici; premiul „Alexandra Indrieș - domnului Robert Turcescu. Totodată, vor deveni membri de onoare ai ziarului „Timișoara“ domnii Cristian Pârvulescu și Marius Oprea. LILIANA SCRIPCĂ Ofertă
Agenda2005-11-05-general1 () [Corola-journal/Journalistic/283476_a_284805]
-
băsești, negăsindu-se minte și voință să le pună la pămînt. În ce mă privește, mi-am confecționat, în ultimii zece ani, un dezabuzat hobby mediatic din revenirea, iar și iar, fără zăbavă și fără speranță, la dinozaurii cu picamere, seceri și ciocane, urcați cîndva, în epoci de aur, pe nobila arhitravă neoclasică a Universității ieșene, și rămași țepeni acolo, neclintiți nici de voința cutremurelor care ne-au vizitat în răstimpuri. Cine să-i dea jos? De asta-i arde unui
Artă leneșă by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17241_a_18566]
-
răstimpuri. Cine să-i dea jos? De asta-i arde unui rector, acum? Nu vedeți ce...? Dar mozaicul de pe Prefectură (fost comitet județean de partid)? Ce emblemă luminoasă, cu tacîmul ei complet: steaua kremlinească, macaraua (muncă! Muncă!), satelitul gagarinean, cartea, secera și ciocanul etc., ce emblemă, zic, pentru democratica noua instituție! Cine să radă scîrboșenia de pe perete? Cine-o mai vede? Prefectul, oricum nu. Și cîte, cîte altele! Zorii suficienței leneșe să-i căutăm, unde? în chiar zorii bolșevismului, între salvele
Artă leneșă by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17241_a_18566]
-
înainte. Îmi permit să spun că am văzut o emisiune-exemplu în care am descoperit cu plăcere și bucurie inteligența și înțelepciunea omului de la țară, a țăranului cu palme bătucite de coada sapei, de coarnele plugului, de „trasul” coasei, de mânerul secerei și, după o zi-lumină de muncă în stare să spună vorbe și gânduri la care ai noștri demnitari ar trebui să ia aminte... Am văzut oameni vorbind degajat și coerent despre chestiuni importante, judecând mersul lucrurilor în țară cu logică
Învârtita maramureșeană by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13331_a_14656]
-
și ele. - Știu cine ești, murmură și tremura; știu... Dar inima i se întări, se întoarse brusc, să apuce să vadă: nimeni! De mult soare cerul se făcuse roșuviș iniu, vânt nu sufla, spicele coapte își plecau capul și așteptau secera. Nimeni, nici animal, nici om, și câmpul era deschis; numai în urmă, în Nazaret, în una-două case, începea deja să urce fumul; femeile se trezeau. Inima îi veni puțin la loc: „Să nu pierd timp”, se gândi el, „s-o
NIKOS KAZANTZAKIS - Ultima ispită a lui Hristos () [Corola-journal/Journalistic/5626_a_6951]
-
oară grâul; aici și vița-de-vie, și încă se mai târau pe coastele muntelui viile sălbatice. Departe se auzi cum scârțâie un car cu boi; măgărușii țâșneau din ogoare, adulmecau văzduhul, își ridicau cozile și răgeau. Apărură primele secerătoare; râsete, taifasuri, secerile ascuțite străluceau, soarele le văzu, se ridică și căzu pe brațele lor, pe gâturi și fluierele picioarelor. Văzură de departe pe fiul Mariei alergând, izbucniră în râsete: - Pe cine vânezi, bre, îi strigară, cine te hăituiește? Dar când se apropie
NIKOS KAZANTZAKIS - Ultima ispită a lui Hristos () [Corola-journal/Journalistic/5626_a_6951]
-
cu ochii plecați, de cursa aceasta a Satanei și se grăbea să nu vadă pe nimeni, să nu-l vadă nimeni; tălpile în urma lui băteau acum tare pe caldarâm, se grăbeau și ele. Soarele urcase, acoperea deacum lumea; femeile mânuiau secera, cântau și secerau; mănunchiurile se făceau repede brațe, snopi, clăi, iar la arii erau clădite turnuri. „Spic și traistă!“ ura gospodarilor fiul Mariei grăbit și înainta. Cana dispăruse în dosul măslinilor, umbrele se încolăceau la poalele copacilor; se apropia amiaza
NIKOS KAZANTZAKIS - Ultima ispită a lui Hristos () [Corola-journal/Journalistic/5626_a_6951]