1,161 matches
-
părea pecetluită. Dar acesta a știut să se apere. Prestanța sa plăcută, subliniată de o figură deschisă, pe care o luminau doi ochi de un albastru pătrunzător, i-a atras a priori o primire atentă. Cînd a prezentat cifra soldaților secerați de malaria de pe Vardar, aproape 90%, dacă nu mă înșel, și a arătat, cu documente, cum generalul englez aflat sub comanda sa refuza să recunoască această subordonare, pretinzînd să discute de la egal la egal fiecare plan de ofensivă și refuzînd
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
să-i dea posibilitatea ducelui de Aosta să-și arate capacitatea de șef și să salveze onoarea armatei italiene printr-o rezistență eroică în condiții disperate. Moartea sa în captivitate, în Kenya, marchează cu o trăsătură finală emoționantă, această existență secerată în toiul unei tinereți ce promitea multe lucruri frumoase. Cît despre regele Victor Emanuel, părea că vrea să-i lase în mod deliberat mînă liberă lui Mussolini. Tresărirea de voință ce l-a făcut să reia, în 1943, puterea efectivă
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
froment), sl. zlak „cereală”, vgr. chloe „verdeață, iarbă”. Compararea limbilor poate ajuta la descoperirea structurii etimologice a cuvântului. Astfel secară se raportează la lat. secale, de la seco „a tăia, a recolta, a strânge furaj” (rom. a seca „a ucide”, secure, secere); albaneza are pe de o parte pe thekër „secară”, iar pe de altă parte pe korr „a secera, a cosi”, pe korrje „seceriș, recoltă de cereale”, de unde rezultă structura se-cară. Pentru partea a doua a acestui cuvânt, corespunzător formelor
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Astfel secară se raportează la lat. secale, de la seco „a tăia, a recolta, a strânge furaj” (rom. a seca „a ucide”, secure, secere); albaneza are pe de o parte pe thekër „secară”, iar pe de altă parte pe korr „a secera, a cosi”, pe korrje „seceriș, recoltă de cereale”, de unde rezultă structura se-cară. Pentru partea a doua a acestui cuvânt, corespunzător formelor albaneze korr, korrje, româna are cules, a culege, de unde posibilitatea de a identifica structura cu-lege, partea a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
sat, 57 său, 242 sân, 242 sârbi, 51 scarpă, 56 a scărmăna, 56 sciți, 49 Sciția, 49 sclavi, 51 a scoate, 194 scoloți, 51 a se screme, 46 a scurma, 46 seamă, 242 seamăn, 242 a seca, 127 secară, 127 secere, 127 secure, 127 a semălui, 242 semen, 242 semeț, 242 serb, 51 sieși, 242 sine, 242 slab, 48 slav, 45 slavă, 52 a slăbi, 48 a slăvi, 48 Sofia, 51 Solun, 52 sorab, 51 soroc, 43 Spania, 67 a sta
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
ce implică suferința rituală. În cântecul de Lioară, variantă a tipului Mă luai, luai, mutilarea inițiatică (pe care am întâlnit-o și în basme sub forma degetului mic retezat) este asociată ritualului culegerii și torsului: „Luni dimineața,/ Luai furchița/ Și secere-n brău./ Tare mă purtai,/ Dejetu-mi tăiei;/ Cursă sânge, cursă,/ Doru mă d-ajunsă,/ De maică, de taică,/ De frați de surori,/ Grădina cu flori” (Valea-deJos - Bihor). Despărțirea dureroasă de familie nu poate fi justificată decât de etapa izolării rituale
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
la tineri - bolile psihice, schizofrenia În primul rând. Iată, „la intrarea În lume”, În lumea socială, o dublă barieră ucigașă Îi așteaptă pe puberi și pe adolescenți, printre ei aflându-se nu rareori exemplare excepționale. Cine, ce principiu, ce „forță” seceră astfel umanitatea, ce „triere” necruțătoare, oarbă, se exercită asupra contingentelor umane vii, proaspete, Însuflețite de mari forțe și idealuri? Sigur, prima „triere, barieră”, cum am numit-o, o putem Înțelege: este izbitura socialului, față de care formele psihice Încă labile cedează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
acela de grea cumpănă pentru mine și pentru Țară! A fost un moment de demnitate ostășească pentru mine și ostașii mei! Au căzut destui răniți și morți, dar n-am auzit pe nimeni văitându-se când glonțul ucigaș l-a secerat. În momentul impactului cu glonțul vrăjmaș, șocul fiind prea puternic, n-am simțit durerea și dacă rana ar fi fost de altă natură, aș fi trecut în lumea de dincolo, mirându-mă și întrebându-mă - ce-i cu mine?, așa cum
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
amintinduăși mai ales de primul, de Neculai care s-a stins din viață în chinuri groaznice, la doar 17 ani ai lui. La apă, în Trotuș În vara anului 1929, pe când aveam patru ani , când în câmpie grâul era de secerat, iar spre noi către munți, mai cu seamă către zilele de sărbătoare, străbăteau limuzinele spre locurile de odihnă și recreare, după care priveam cu nesaț, văzându-ne și noi călătorind cu ele, noi, băieți și fete, din partea locului, fugeam de
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
ca să-și dezmorțească puțin picioarele și să fumeze o țigară, în timp ce colegii lor așteaptă răspunsul la parolă (hârtia va fi albastră). Este deja dimineață, tinerii glumesc, convinși că nu mai e mult și scapă. în secunda următoare, cei doi cad secerați de gloanțe. Ceea ce urmează poartă, tehnic, numele de flashback și rareori a fost folosit cu atâta îndreptățire și emoție ! Pentru că acei tineri care mor la-nceput (la sfârșit), cum au murit mulți din eroare la Revoluție, aveau o identitate și
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
precădere pe Târnave, în județul Alba, pe care atât de frumos îl descrie marele nostru Ion Agârbiceanu în roamnul său, «Strigoiul». Aici la noi în Cârțișoara, corespondentul Cununii de pe Târnave se numea «Buzduganul» și se desfășura în ultima zi de secerat, de un gospodar cu mai mult pământ cultivat cu păioase, grâu, secară, ovăz. Gazda pleca acasă mai din timp, pentru pregătirea mesei, iar secerătoarele, mai ales femeile și nevestele mai tinere realizau din spice o cunună cu o cruce la
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
și interesați să cunoască viața și a oamenilor în vârstă, în semn de prețuire și respect pentru tradiționalismul care nu l-a părăsit niciodată... Și într-adevăr, consăteanul meu a lucrat cu hărnicie și spor, așa cum făceau părinții noștri la secere sau la prășit, la orice treabă începută... Așa de spornic, că la 26 iunie 2011 își nota: „Astăzi am reușit să corectez ultimele pagini ce mi-a trimis domnul Bogdan Artene...din volumul actual”. Da, corectură, că scrisul îl avea
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
călătorește, copil, în desagă, pe cal. Fefeleaga lui Agârbiceanu exploatează calul ca mijloc de transport al pietrei, fără a încăleca. În satele moromețiene căruța este însă absolut necesară și pierderea cailor, o tragedie. Fără ei, personajele s-ar duce „la secere” pe jos! Disconfort și umilință publică. Ilie Moromete nu e stupefiat de fuga fiilor săi, ci de faptul că aceștia i-au luat caii. Căruța devine corabia lui Ulise. Pațanghel și Miai din O adunare liniștită fac o expediție la
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
celebra ritul macabru al jocului de-a masacrul, pentru cucerirea zadarnică a vreunei înălțimi uscate, aride, încremenite. Lanțurile albe ale munților calcaroși s-au îmbibat cu pete mari și rotunde acoperite cu o crustă de sânge tineresc. În timp ce tineretul era secerat de mitralierele austriece, numai bătrânii și femeile secerau grâul de pe câmpuri, muți și speriați, în așteptarea trepidantă a veștilor care ajungeau de pe câmpul de luptă. Viața în Casa Copiilor Buni a devenit dificilă, din lipsă de alimente și de carență
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
pentru cucerirea zadarnică a vreunei înălțimi uscate, aride, încremenite. Lanțurile albe ale munților calcaroși s-au îmbibat cu pete mari și rotunde acoperite cu o crustă de sânge tineresc. În timp ce tineretul era secerat de mitralierele austriece, numai bătrânii și femeile secerau grâul de pe câmpuri, muți și speriați, în așteptarea trepidantă a veștilor care ajungeau de pe câmpul de luptă. Viața în Casa Copiilor Buni a devenit dificilă, din lipsă de alimente și de carență de personal. «Să continuăm, fraților, cât se poate
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
don Calabria a fost acea frumoasă pagină a capitolului 6 din Matei: «Nu vă preocupați pentru viața voastră de ce veți mânca sau de ce veți bea, și nici pentru trupul vostru, de ce veți îmbrăca... Priviți la păsările cerului: nu seamănă, nu seceră, nu adună în hambare; și cu toate acestea, Tatăl vostru îi hrănește... Observați cum cresc crinii câmpului: nu lucrează și nu țes. Și cu toate acestea, nici măcar Solomon, cu toată strălucirea lui, nu se înveșmânta ca unul dintre aceștia. Și
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
unul de celălalt. - Ești bine? zise ea, dar era o afirmație, nu o întrebare. - Sigur, scumpo, de ce n-aș fi bine? am pufnit zgomotos. E o petrecere supertare. Dar fiica ta... - Vorbești cam mult și îți cam curge nasul. Mă seceră cu privirea. Și transpiri. Sarah mă trase din nou de mână - Pentru că mă simt bine. - Și privește în jurul nostru, jumătate din facultate e aici și s-a îmbătat deja rangă, mai are un pic și intră în comă. - Iubito, trebuie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
băiatul se jurase că n-avea nevoie de meditații. După care discuția a virat spre băieții dispăruți și un bolnav mintal și o nouă serie de bombe în New Orleans, despre alt morman de cadavre, ale unui grup de turiști secerați de o mitralieră chiar la intrarea cazinoului Bellagio din Vegas. Marijuana - care era destul de tare - ne transformase vocile într-o parodie îngroșată, în acea turuială sub influența drogurilor. - Ai încercat vreodată metoda tatălui surd? Nu fusesem eu cel întrebat, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Ion Brătianu.] [moartea d-rului marcovici] Anul 1886 începe cu o știre dureroasă pentru toți românii: d-rul Alexandru Marcovici, medicul fruntaș al țării, diagnosticianul fără pereche, moare în puterea vârstei, la 50 de ani. Un ulcer cu caracter specific l-a secerat. Defunctul era una din luminile strălucitoare ale medicinei în România, în același timp era o inimă generoasă și un dezinteresat practician. Câte anecdote și istorioare au rămas asupra lui! Iată una caracteristică: Un cârciumar de pe la Obor cade rău bolnav. Marcovici
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
alt cântec care îi place și-l cântă doamna Adriana : M-am născut într-un bordei, Învelit cu paie, Dormitor mi-a fost întâi Leagăn, - o copaie. Mama mă lua cu ea Când pleca la muncă Ba la grâu - la secerat Ba la fân - pe luncă. Pe sub tei umbriți pe câmp, Mă umbrea cu ramuri Și sudoarea greu curgea Pe obrajii mamei. Și oițele pășteau, Măicuța muncea, Cu frunze mă învelea Cu lapte mă hrănea. Unde sunteți blânde oi Drăguțe mioare
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
mări creștea / Creștea cum crește primăvara Dunărea ./ Tatăl meu era plugar / Avea boi avea și car / Un ghici de cânepă avea / Și mândru el pocnea./ Din ghici tata când pocnea / Se pornea boul de cea / Carul alene scârțâia./ Toamna grâul secera / Snopi pe arie punea/ Boii spice frământa/ Muma grâu în vânt dădea / Vântul pleava vântura/ Bobul curat rămânea. / Tatăl meu era plugar / Avea boi avea și car / Un ghici de cânepă avea / Și mândru din el pocnea. / Din ghici tata
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
toți din celelalte sate, răspunde fiică-mea. Păi asta-i!că nu știm ce fac. Nu i-am văzut nici pe câmp lucrând, nici la recoltatul porumbului care era răscopt datorită căldurii de aici din sudul Peninsulei Balcanice, nici la secerat, nici la treierat, deși sezonul la ei a trecut de mult timp, nici cu capre, nici cu alte vite. Nu i-am văzut nici la față, nici în acțiune, și-atunci putem pretinde că avem o cât de mică idee
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
cai de olac, cară de fân, „teslărie”, „ghiață” și altele. Alte obligații ale târgoveților erau: vinul, secara, mierea, tămâia, berea pentru hramul bisericii episcopale. Ureadnicul și șoltuzul trebuiau să asigure „să facă fânul Domniei Sale acolo la târg” și de „a secera pâinea Domniei Sale” pe moșia târgului. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, se accentuează destrămarea societății feudale. Atelierele manufacturiere din centrele urbane din Moldova și Țara Românească se dezvoltă. Se dezvoltă comerțul intern și extern. Situația burgheziei în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
bine de români, care ar trebui să se mândrească cu E. Lovinescu, Monica Lovinescu sau Ecaterina Bălăcioiu, dar nicidecum să-i marginalizeze. Și pe Cezar Ivănescu aș dori să-l mai pot vedea. El a murit tot ca un martir, secerat de confrați și de ura patologică dintre oameni, ce caracterizează vremurile recente. Mie mi-a prezis aceeași soartă, mi-a prezis, adică, un destin tragic, supusă persecuțiilor unor cercuri de oameni cu miez negru, și a rostit toate astea într-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
care nu lipseau secera și ciocanul. Ar putea chiar să rămână aceeași, dar, ca să nu fie acuzat președintele că urmărește să reînvie un trecut pe care l-a condamnat vehement, cu mânie marinărească, ar fi bine să șteargă de pe medalie secera, că și așa nu mai avem agricultură. O primă urmare pozitivă a alegerilor din decembrie trecut este că am renunțat la discretul ciocănit în ușă cioc, cioc, cioc, de trei ori, înlocuindu-l cu energicul boc, boc, boc și iarăși
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]