1,137 matches
-
avea o cunună de aur, iar în mînă, o secere ascuțită. 15. Și un alt înger a ieșit din Templu, și striga cu glas tare Celui ce ședea pe nor: "Pune secerea Ta și seceră: pentru că a venit ceasul să seceri, și secerișul pămîntului este copt." 16. Atunci Cel ce ședea pe nor, și-a aruncat secerea pe pămînt. Și pămîntul a fost secerat. 17. Și din Templul care este în cer a ieșit un alt înger, care avea și el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]
-
glas tare Celui ce ședea pe nor: "Pune secerea Ta și seceră: pentru că a venit ceasul să seceri, și secerișul pămîntului este copt." 16. Atunci Cel ce ședea pe nor, și-a aruncat secerea pe pămînt. Și pămîntul a fost secerat. 17. Și din Templul care este în cer a ieșit un alt înger, care avea și el un cosor ascuțit. 18. Și un alt înger, care avea stăpînire asupra focului, a ieșit din altar și a strigat cu glas tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]
-
numai piele și os. S-aude pământul cum crapă, valuri de lăcuste au murit lângă sat, preotul spune, că-i un semn minunat prevestitor de viață, aducător de apă. Se fac slujbe în câmpul uscat, rugăciunile au tainele lor, seceta seceră-n adânc și-n lat firul oricărui izvor. Tot preotul satului spune că pe jeratic seceta crapă, și iată-n prânz cerul se-ntunecă, și norii curg râuri de apă. Fulgere, tunete, grindini năprasnice dărâmă copaci și gospodării, furtunile bat
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
numiți mâncători de lapte.» Cu toate acestea am văzut cum Geții încă din primele timpuri ale strămutării lor în Muntenia cultivau grâul și aceeași cultură se vede mai târziu și la poporul dac; căci pe columna lui Traian găsim legionari secerând grâu pe ogoarele dace și un alt tablou ne arată grâne găsite de Romani într-un lagăr părăsit de Daci; iar printre dregătorii cei mari ai statului dac întâlnim și supraveghetori ai agriculturii. Deși grâul se vede că a fost
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
de semicerc, împodobit la deschizătura lui printr-un cap de balaur sau de alt animal. Armele lor erau următoarele: Acele pentru atac constau din arme tăietoare și aruncătoare. Cele dintâi numărau: a)Sabia îndoită la vârf, uneori în forma unei secere, arma națională a Geto-Dacilor, pe care am văzut-o moștenită de la Perși. b)Spada lungă și dreaptă, adeseori cu o teacă frumos lucrată cu ornamente, care se vede cu deosebire la șefii pileați. c)Sabia scurtă, dreaptă și cu două
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
din Dio Cassius, care spune că « Decebal parte din pricină că cei mai mulți Daci trecuse la Traian, parte din alte împrejurări vroia să trateze de pace ». După ce trec râul pe podul amintit, soldații romani dau peste un lan de grâu, pe care-l seceră pentru a-și face proviziuni. Aceasta ne arată că armata înainta către capitala Daciei pe la sfârșitul lui iunie 105. Ajungând legiunile înaintea unui oraș dac întărit, parte dintre apărători erau de părere a se supune, parte a se împotrivi. Se
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
benzinăriei. Dintr- odată, tipul în salopetă ridică brațele și-ncepu să le bată ca pe niște aripi în jurul capului. Omar se pornise de mult spre ușă, când o voce strigase dinspre tejghea: „Afară arde! Arde în câmp!“. O combină care secera grâul se-aprinsese ca o torță uriașă și patru bărbați alergau să îl scoată pe băiatul prins în cabină. Era ca și cum în mijlocul lanului s-ar fi aprins un altar înalt, cu jertfă cu tot. Nu știa cum în minte i
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
am văzut Tare cu drag te-am avut, Și nu pot să te zăuit. Că eu și noaptea gândesc, După tine mă topesc. Că mă duc la strâns de fân Cu doruțul tău în sân Și m-am dus la secerat Dorul tău nu L-am uitat. 18 Dragostele săracele, Dragostele nu se fac Nici din mere nici din pere, 140 {EminescuOpVI 141} Ci din buze subțirele Și din deget cu inele, Da și din piept cu mărgele. Dragostele nu-s
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Și gândești că-i bivoliță. 181 {EminescuOpVI 182} 126 Ce hazna-i să trag a casă Că n-am nevastă frumoasă, Strâng în brațe o mocineață Și sărut un sloi de ghiață. 127 Până fusei la maica Nici săpai, nici secerai, Nici torsei, nici pusei pânză, Ci numai zisei în frunză; Dar dacă mă-nstrăinai Și săpai și secerai Și torsei și pusei pânză Și-o lăsai dracului frunză. Până fusei la maica Mâncai pîne de secară, Cernută prin sită rară
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
am nevastă frumoasă, Strâng în brațe o mocineață Și sărut un sloi de ghiață. 127 Până fusei la maica Nici săpai, nici secerai, Nici torsei, nici pusei pânză, Ci numai zisei în frunză; Dar dacă mă-nstrăinai Și săpai și secerai Și torsei și pusei pânză Și-o lăsai dracului frunză. Până fusei la maica Mâncai pîne de secară, Cernută prin sită rară Și-o mâncai râzând pe-afară; Dar dacă mă măritai Mâncai pîne de grâu mândru, Cernută prin sită
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
rob la Turci; Și încă să te mai duci, Unde-i toaca de tămîe Și clopotul de - alămîe; Și încă să te mai duci Pân ce-i da de plug de cuci, Și cucoarele mâind Și cocostârcii grăpând, Ciocârlanii semănând, Păsărele secerând. Dumnezeu te - nvrednicească Cu căruță calicească, Să vii și la casa mea Să te miluesc și eu: 204 {EminescuOpVI 205} C-o mânuță de tărâță, De-asupra un cărbunaș - Să știi a iubi să lași. 168 Las-să zacă arză-l
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
sărăcia. Cine m-au făcut catană Să nu-și deie de pomană, Cine ne-au făcut husari Să nu-și deie sărindari. 202 Frunză verde de orez, Vino. maică, de mă vezi, Cât grîele îs mai verzi. Grîele s-or secera Și noi ne vom depărta. Frunză verde fir de orz, Cine-o stârnit hai la sorți, Putrezi-i-ar carnea-n gros Și picioarele-n butuci. 203 Frunză verde siminoc, Tot orașu-i cu noroc Numai Plevna stă în foc; Osman
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
De mi-s negru și uscat, Mândrele m-or cumpenit De mi-s negru și pălit; Dar și eu le-oi cumpăta Toată noapte-or legăna; Când altele-or me la joc Vor pune ciupa la foc, Când altele-or secera Ele-or plânge, -or legăna. 275 De nimica nu mă tem Numai de bâta de lemn; Nu mă tem nici de aceea Că i-oi face porunca Și nu i-oi purta frica. 276 Bate, Doamne, omul prost Mult mă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
primprejur, am mai întrebat pe drumeț și dacă nu au văzut un cal roib liber și, neprimind răspuns pozitiv, am hotărât să ducem noi căruța la un ogor de-al nostru unde a doua zi urma să vină părinții la secerat de grâu. La hulube a intrat vărul meu Nicuț Manoliu (din Pașcani), și trăgea din greu, fiindcă eu eram mai plăpând, mai mult mă făceam că împing la căruță. Între timp au soșit și părinții la secerat, iar tatAșa plecat
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
vină părinții la secerat de grâu. La hulube a intrat vărul meu Nicuț Manoliu (din Pașcani), și trăgea din greu, fiindcă eu eram mai plăpând, mai mult mă făceam că împing la căruță. Între timp au soșit și părinții la secerat, iar tatAșa plecat să caute calul pe care l-a și gășit în cireada de vaci, cu țărușul și lanțul după el. Tot in legătură cu câinele nostru Ciustea îmi amintesc ca de la un timp îl apucase un nărav neplăcut
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
dimineață Constantina pleacă la piață , iar cei doi rămân șinguri. Încep din nou discuția în contradictoriu despre suma datorată. Vasile merge în magazia de lemne însoțit de Victor Balan. Aici discuția fiind aprinsă, militarul ridică automatul și trage o rafală secerându-l pe Vasile. La scurt timp sosește și Constantina de la piață și văzând ușa magaziei deschisă, se îndreptă spre acel loc. Victor Balan era pregătit să tragă...Și a tras încă o rafală. ConstantinAșa căzut ucisă. Criminalul, cu sânge rece
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
podul casei unde erAșascuns infractorul înarmat. Am avut zile membrii întregii echipe și am tras concluzii și învățăminte. Totul s-a petrecut într-o zi de vară Așanului 1954, când grâul începuse să se coacă. Două vieți tinere au fost secerate prea timpuriu. Balan Victor, autorul acestui dublu asașinat a fost județcat și condamnat la moarte prin împușcare, în varAșaceluiași an. Sentința sa executat. CRIMA DIN COMUNA SPULBER, VRANCEA Fiind seșizați în anul 1965 că s-a comis o crimă oribilă
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
importanță majoră pentru rezolvarea cazului. Au fost întocmite documentele ce s-au impus , echipa de cercetare retrăgându-se, secerătorii și-au continuat activitatea după ce punga cu craniul a fost dusă la serviciul medicolegal pentru studieri amănunțite. După ce au terminat de secerat prima tarla, au traversat calea ferată și au început activitatea și în a doua tarla. Dar de la prima trecere a combinei în lanul cu grâu au văzut că pe o porțiune în formă relativ circulară grâul era culcat la pământ
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
să mă ocup cu ceva. Și cum nu știu ce să fac, iau jurnalul și mă așed la masă. Altădată, câți ani au trecut de-atunci? când eram la țară, mă pricepeam la lucruri mai folositoare. De pildă, semănam grâu sau îl seceram. Deși eram tânăr, foarte tânăr, îmi câștigam pâinea mai cinstit: creând pâine. Pâinea pe care o mâncam era pregătită în parte de mine. Nu trișam pe nimeni. Cel mult, trișam pământul care hrănea grâul și care nu se alegea cu
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
să mă ocup cu ceva. Și cum nu știu ce să fac, iau jurnalul și mă așed la masă. Altădată, câți ani au trecut de-atunci? când eram la țară, mă pricepeam la lucruri mai folositoare. De pildă, semănam grâu sau îl seceram. Deși eram tânăr, foarte tânăr, îmi câștigam pâinea mai cinstit: creînd pâine. Pâinea pe care o mâncam era pregătită în parte de mine. Nu trișam pe nimeni. Cel mult, trișam pământul care hrănea grâul și care nu se alegea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
primești te ia cu frig. Pare ca un cap de rață, De-l primești te ia cu gheață. Jumătatea unui opt, De-l primești,chiar că te-ai copt. E un scaun răsturnat, Doar din linii desenat. Seamănă cu-o secere Și e chiar de trecere. E nouă, cu capu-n jos, De-l primești ești bucuros. La cosit nu-ți folosește, În carnet, însă,-ți priește. Seamănă c-un sfânt, măi vere, Dat prin nucă și prin miere. Sigur ne-
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
consoleze, mi-a spus: - Verii mei știu ce fac. M-am prefăcut că îl aprob, în schimb, am avut parte de un somn agitat în care mi-a apărut al treilea și ultimul semn rău. Am văzut un țăran care secera grâul pe un ogor. La fiecare șuierat de coasă, din tulpinile tăiate ieșeau urlete sfâșietoare, și din lan țâșnea sânge. La un moment dat țăranul mi-a întins coasa, care s-a prefăcut în mâna mea într-un brici de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Este meteahna celor din vechime, care în acest fel încercau să arate că n-au trăit în zadar. Au existat zile în care mi s-a părut că am atins pragul fericirii. Totul mergea nemaipomenit. Era pace, și temutele epidemii secerau vieți departe de noi. Rotari și Gaila se iubeau. Tatăl meu își trăia bătrânețea liniștit. Eram mândru de Ansoald, pe care toți îl credeau copilul meu din flori, asta și pentru că luase obiceiul să-mi zică, din recunoștință, tată; deprindea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
putea, Dumnezeu știe! Se aude c-au ajuns și acolo, bată-i norocul să-i bată! Copilul tace. Ho! Ho! Soarele și-a arătat fața când Ion și familia au început încă o zi grea de muncă pe câmpul galben, secerând grâul. Paiele îl zgârie, mărăcinii îi înțeapă picioarele goale, dar el tot ține pasul alături de părinții lui. Pe la amiază căldura este greu de suportat. Bulgărele auriu arde de nerăbdare să pună stăpânire peste tot și trimite raze ucigașe ce străpung
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
cele mai mari cuceriri ale științei și tehnicii din epocă, apoi ne-a îndemnat să fim foarte atenți și disciplinați, și ne-a urat distracție plăcută. Filmul era despre combinate și lanuri de grâu, se vedeau tractoare arând și combine secerând, apoi un mare șantier de construcții, se construia calea ferată care va traversa munții, apoi metroul din capitală și un tovarăș ochelarist arătând pe o hartă unde vor fi stațiile, apoi cum se sapă tunelul subteran al metroului, un excavator
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]