894 matches
-
și cu administratorul vilei, care-i pescar și mi-a dat unele informații despre știucă și costrăș okuna. Ivan Ivanovici mi-a povestit o legendă despre lacul de la Soci în Caucaz. În vremea de demult acolo se găsea o regiune secetoasă, în care viețuiau greu oameni năcăjiți, în cea mai mare parte păstori. Le lipsea acelor năcăjiți apa, pe care o aduceau de la mari depărtări, în burdufuri, pe spatele asinilor. Într-un rând a intrat în acel loc depărtat și pustiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
invaziei) la mii de km. După soldat lucrătorul. Gazele de la Saratov în tunuri metalice străbat până la Moscova 843 km. pe subt o sută de râuri, pe subt drumuri, păduri și mlaștini. Râurile produc energie electrică, sunt navigabile și udă pământurile secetoase. Convorbire cu Dimitrie Arnăutu, elev pe la 1920 și la școala normală Vasile Lupu din Iași. Raionul Trușești, regiunea Suceava unde nu mai există analfabeți. În anii din urmă s-au clădit 38 de școli dintre care 4 planificate de minister
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
spații goale. Orașul nou se ridică necontenit din ruinile celui vechi. Se construiesc și se vor construi clădiri mari pentru instituții. Am văzut de pe acum ridicate impozante cartiere muncitorești, alături de aglomerații de bărăci de lemn. Plantații care se ridică. Pământul secetos al stepei e foarte rar udat de ploaie. Grădinile sunt udate cu mâna; curând vor fi adăpate prin irigații. E în curs de construcție o nouă hidrocentrală electrică. Dimineața, Duminică 23 Mai, vizităm o înălțime care se chiamă Curganul lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
micșorat izvorul când o fost secetă. Și nici nu crește când îi timpul ploios, și are o apă în tot timpul ca de la munte. Alta în hotarul Mlăcii ie fântânița din Lazu Oprii, de la Mânăstire, dar când ie timpul mai secetos,seacă. Acum să trecem în hotarul Poienii, unde avem mai multe. Întâi fântânița din Lazul lui Scorobeț, de sub poala pădurii, mare și zidită cu piatră de boltașul Scorobeț, de asta îi și zice așa. Coborând mai jos dăm de Fântânița
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
gustă pic de „apă de foc” și dacă ar face-o, l-ar arde la polonic Yehva la Judecata de Apoi! Pentru cei care nu știu, mai trebuie adăugată și explicația acronimului „CARS” care Înseamnă „Comitetul de Ajutorare a Regiunilor Secetoase”. Această organizație umanitară a Împărțit teritoriul României În trei categorii: regiuni excedentare; regiuni deficitare și regiuni echilibrate. Desigur, exclusiv din punct de vedere alimentar. De notat rămâne faptul că, potrivit raportorului, nici până În octombrie 1946 nu fusese reorganizată Comunitatea evreilor
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
copil frumos, orfan, la Iași pentru a fi trimis cu alți copii la Timișoara”. Raportorul a arătat cât mai explicit proveniența fondurilor necesare funcționării cantinei de ajutor social, scriind următoarele: „(...) Joint-ul - 36 de milioane; Comitetul evreesc de ajutorare a regiunilor secetoase - 20 de milioane de lei și 7.400.00 de lei din colecte locale”. a.m. Delațiuni cu speculanți amestecați Una din sarcinile de bază ale CDE În acele vremuri tulburi fusese trasată de (ne)vrednicul partid comunist În a depista
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
li se interzisese ziariștilor să formuleze anumite păreri personale despre soarta și activitatea acestor adunături de pământuri luate, de cele mai multe ori cu japca, bulanul milițianului și pistolul securistului ori al activistului de partid. Cum anul 1968 fusese unul secetos, firește că se iviseră grave probleme În lumea satului vasluian prilej pentru unul dintre lucrătorii „Vremii noi” să scrie cevașilea pe marginea acestei teme. Dar, cum Ion D. Zamfirescu pândea la colț cu parul ideologic În mână, nu toate se
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ce a fost mai înainte și nu vă mai uitați la cele vechi. Iată, voi face ceva nou și-i gata să se întâmple: să nu-l cunoașteți voi oare? Voi face un drum prin pustiu și râuri, în locuri secetoase." Și Domnul a făcut ceva nou - o librărie Sola Scriptura. Nu a mai fost cazul să mă gândesc la ceea ce se întâmplase cu o săptămână înainte. Domnul îmi îndreptate gândurile spre lucruri noi și nu mă mai gândeam la cele
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
a spus "este gata să se întâmple" și așa a fost. Joi 7 Februarie 2013, cu ajutorul Domnului, am reușit să deschidem prima librărie privată Sola Scriptura din România. DA! Dumnezeu "a făcut un drum prin pustiu și râuri în locuri secetoase". Lăudat fie Dumnezeu! Librăria Gabriela - mai mult decât o simplă librărie! În general o librărie este un loc unde se vând cărți, produse de papetărie, jocuri, jucării, felicitări și diverse cadouri. Prin ce este diferită această librărie? Pe lângă faptul că
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
era separată), pe șoseaua națională care duce spre urbea Sibiului, paralelă cu linia ferată și râul Visa, ce coboară din stațiunea balneară Ocna Sibiului și Își leapădă apele În râul Târnava Mare. Visa este un râuleț pașnic, redus În anotimpurile secetoase la o curgere cristalină a unor șuvițe de apă, dar care se umflă ca un bivol sălbatec, ce distruge și cară tot ce-i iese În cale, după o scuturare mai puternică a Înălțimilor cerului. Așezarea comunei se prelungește În
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
de consumatorul inocent, neavertizat adesea de urmările nefaste ale aditivilor de orice natură. (foto 6-8) Locuitorii satului, nu prea mulți la număr, sunt descendenți ai celor mai vechi băștinași, dacii. Condițiile aspre de viață, depărtarea surselor de apă în verile secetoase, spiritul de autoconservare au făcut ca "veneticii" să evite instalarea lor în aceste locuri, unde peșterile erau adesea locul de refugiu în fața pericolelor năvălitorilor. Pământul nu era prea generos pentru agricultură, dar destul de darnic pentru crescătorii de vite, cu toate că, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
seriozitate și răspundere situația materială a familiei și oarecum nemulțumit îmi spune că trebuie să fac și clasa a V-a în sat și poate anul următor să poată să mă dea la școală, la oraș. Vara lui 1928 fusese secetoasă, recoltele slabe și nici o posibilitate de a merge la școala din oraș. Înainte de război, tata făcuse un hectar vie nobilă cu mare pasiune și trudă și avea convingerea că via nobilă va fi salvarea familiei. Muncea cu toată pasiunea în
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
Franța pajiștile rămân verzi tot timpul, iar vitele pasc iarbă în februarie ca vara la noi. Marea deosebire e că în Franța pajiștile cu ierburi suculente rămân verzi și iarna, în vreme ce la noi pajiștile sunt pârjolite și răscoapte de verile secetoase. Și în această perioadă am făcut deplasări în diferite zone ale Parisului! Mariana comportându-se ca un excelent ghid. Mă miram și eu cum și de unde a putut cunoaște atâtea porțiuni interesante ale Parisului! Ne-am oprit și pe la diferite
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
Umbra nu golește, ci „stivuiește goluri”, este „pată fără răscruce, fără deviere”, păstrează senioria durerii („Inima tăiată-n două/să se-adune nu mai vrea”), ea se lasă peste trecut („șerpi plini de ghimpi/ umbra planta memoria/ într-un loc secetos din trecut”) nu ca semn final, ci ca absolvire, ca transfer al eului dincolo de limite („în timp ce plângi în somn/prăpastia se gândește la tine”). În acest timp, sufletul lipsit de umbră devine „chin de pâslă” și este așteptat „ca un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285973_a_287302]
-
numele unei luni. Se punea în fiecare un strop de sare. Funcție de cantitate de apă ce se acumula în găoacea fiecărei luni, a doua zi se știa care lună va fi mai mult sau mai puțin ploioasă, care va fi secetoasă. Dintre tradițiile de peste an merită a mai fi consemnată aceea a «Cununii», obicei practicat cu precădere pe Târnave, în județul Alba, pe care atât de frumos îl descrie marele nostru Ion Agârbiceanu în roamnul său, «Strigoiul». Aici la noi în
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
ce continua cu valea ce duce imaginile spre sud-estul Văii Racovei. Săndel observă cum gospodarul și-a adunat strânsură (strujeni, fân, coji de fasole etc.) pentru animale, în glugi stoguri sau căpiți, toate pentru timpul iernii, care după o vară secetoasă, se anunța deosebit de pretențioasă asupra bunilor gospodari. Casa se arăta deosebit de frumoasă. De fapt o cunoștea. Era mai frumoasă ca a lor, cea de la Pungești. În primul rând ca poziție, amplasament, înălțime, geamuri mai mari, cerdac, acoperită cu șindrilă și
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
mălai și le lăsa în cămară până a doua zi când venea de la biserică. Foile de ceapă aveau ordinea lunilor din an, și astfel „afla” care luni ale anului care începea, ( în cepe) vor fi mai ploiase și care mai secetoase. Mămica ținea foarte mult ca eu să învăț bine, să ajung „domn”, adică învățător. Când eram de cinci ani mi-a cumpărat tăbliță și condei și m-a învățat să scriu până la zece, și toate literele alfabetului. M-a învățat
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
care fugea de unguri cu copiii și cu puține lucruri din gospodărie îngrămădite în căruța trasă de doi boi. După trei săptămâni de zbucium și istovire, am intrat în linia I-a a frontului. Era după 10 septembrie, o toamnă secetoasă și caldă. Din Sebeș-Arad ne-am deplasat, spre satul Prunișor. Compania întreagă mergea încolonată ca și cum ar fi mers către câmpul de instrucție. Probabil că ofițerii noștri nu știua care este linia frontului. „Trupa” cu care intram în linia I-a
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
de temperatură între iarnă și vară, ce pot atinge și chiar depăși 26o, mai ales în ultimele decenii, iar precipitațiile anuale abia ajung la 500 mm. Din această cauză, s-a apreciat că fostul județ Fălciu făcea parte dintre ținuturile secetoase ale țării. Vegetația, specifică dealurilor și podișurilor, este reprezentată prin stejar, frasin, carpen, paltin, ulm, măr, păr etc. În partea răsăriteană, pe dealurile mai joase de pe ambele maluri ale Văii Prutului, se identifică ușor cernoziomul negru. În Evul Mediu, ținutul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
15%, din pensie. Văzându-l, președintele s-a făcut foc și pară: fânul trebuie ținut pe la iarnă, acum se poate merge la păscut! Ca și cum n-ar fi de ajuns ce-și fac oamenii între ei, suntem amenințați cu o vară secetoasă, că și acel puțin de pământ lucrat să nu dea rod mulțumitor. Vor trebui să iasă copiii cu paparudele și Caloianul, să invoce ploaia, așa cum se făcea mai demult. Dacă nu este o manevră a cuiva, care are de tras
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
în gospodăriile individuale și în fermele zootehnice din energia solară. în ce privește precipitațiile, acestea sunt destul de reduse, media anual variind între 450-650 mm, sub formă de ploi vara și zăpadă iarna. Precipitațiile sunt repartizate neuniform pe parcursul unui an, vara fiind perioade secetoase mai mari. Media anuală cu îngheț este 120 zile, iar cu cer senin 100 zile. Regimul precipitațiilor influențează activitatea oamenilor; apa provenită din ploi și zăpezi, fiind o rezervă importantă pentru creșterea plantelor în perioada lor de vegetație și o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ies În sat, trec pe la cimitir, pe la magazin și mai zăbovesc (...). Cu mulțumiri și deosebită considerație, M. Niculăiasa </citation> <citation author=”NICULĂIASA Mihai” loc=”(Lămășeni)” data =”17 oct. 1990”> Stimate d-le Eugen Dimitriu, Iată-ne trecuți de jumătatea toamnei secetoase din acest an cu mai puține bucurii pentru cei singuratici ca mine și cu sănătatea zdruncinată. Totuși mai cerc să fac Însemnări prin răbojul timpului, deși nu mai cunosc posibilitățile de publicare, În urma schimbărilor care au avut loc În țară
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
unde oamenii ieșiți de la lucru , cu cămășile descheiate până sub coșul pieptului, cu urme de sărătură uscată pe sub omoplați, goleau pahar după pahar din vinul ieftin, dubios, vorbind pe apucate, înjurând cu glas ferm, fără perdea, șefii, vremea aceasta prea secetoasă, femeile pe care le-au avut sau nu, înnodând sau deznodând prietenii, îmbâcsind aerul cu fumul acru al țigărilor ieftine fără filtru. Figura lui bicisnică, ștearsă care foarte rar putea fi văzută ziua pe străzile orașului, furișată, prelingându-se pe lângă
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
pentru tratative. Rotari i-a spus: - Aduceți-mi trupul lui Taso și al lui Kakko și am să vă garantez viața. N-au împlinit acel lucru, și, cu toate acestea, asediul n-a durat mult: nici măcar zece zile. Din pricina verii secetoase, puțurile orașului secătuiseră, și apa rămasă în șanțuri era murdară. În plus, ajutoarele promise de Ravenna n-au sosit. Încât, în dimineața celei de-a unsprezecea zile, s-a înfățișat la Rotari un preot trimis de episcopul Magno. Cerea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
-le economia și accesul la o hrană sigură și sănătoasă. Pentru a controla aceste fluxuri comerciale, este nevoie de crearea unor stocuri, la nivel național sau regional, pentru garantarea securității alimentare a indivizilor dintr-o regiune (mai ales în zonele secetoase), în scopul de a evita o eventuală criză alimentară. În acest context, datele legate de nivelul producției, aprovizionările cu alimente, stocurile pentru situații de urgență, impactul importurilor, ar putea teoretic, să fie controlate de către o entitate, care să aibă ca
[Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]