112,413 matches
-
echilibru? - chiar "autorului" romanului Pe Donul liniștit. Aleksandr Soljenițîn, Vițelul și stejarul. însemnări din viața literară. 2 volume. Traducere din rusă de Maria și Ion Nastasia. Editura Humanitas, București, 2002. Un secol mai lung Astfel i s-a mai spus secolului al XIX-lea, pentru că, din punctul de vedere al identității sale (sociale, economice, industriale, cetățenești) și mai ales din acela al internaționalizării evenimentelor, hotarele lui sunt, de fapt, Revoluția franceză (și nu numai) de la 1789 și primul război mondial (până pe
Femeia perfectă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15055_a_16380]
-
economice, industriale, cetățenești) și mai ales din acela al internaționalizării evenimentelor, hotarele lui sunt, de fapt, Revoluția franceză (și nu numai) de la 1789 și primul război mondial (până pe la 1920, punctul final al �epocii burgheze"). Mai poate fi adevărată sintagma �secolul culturii" sau "secolul blând", atribuite acestui veac după schimbările radicale petrecute de-a-lungul lui? Fabrica în locul manufacturii, muncitorul în locul servitorului, nomadismul muncitoresc în căutare de lucru (ducând la internaționalism), supremația antreprenorului, managerului, inginerului (ingens de fabrică), apariția medicului cu statut (ce
Femeia perfectă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15055_a_16380]
-
și mai ales din acela al internaționalizării evenimentelor, hotarele lui sunt, de fapt, Revoluția franceză (și nu numai) de la 1789 și primul război mondial (până pe la 1920, punctul final al �epocii burgheze"). Mai poate fi adevărată sintagma �secolul culturii" sau "secolul blând", atribuite acestui veac după schimbările radicale petrecute de-a-lungul lui? Fabrica în locul manufacturii, muncitorul în locul servitorului, nomadismul muncitoresc în căutare de lucru (ducând la internaționalism), supremația antreprenorului, managerului, inginerului (ingens de fabrică), apariția medicului cu statut (ce îl separă definitiv
Femeia perfectă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15055_a_16380]
-
în locul servitorului, nomadismul muncitoresc în căutare de lucru (ducând la internaționalism), supremația antreprenorului, managerului, inginerului (ingens de fabrică), apariția medicului cu statut (ce îl separă definitiv de vraci), a învățătorului, emigrantului, locuitorului de metropolă, menajerei, avocatului - toate aceste realități ale secolului al XIX-lea nu au fost decât potențate în secolul al XX-lea. Marile invenții fuseseră făcute (tot "cortegiul electric", motoarele, aviația, microbiologia, ultimele mari descoperiri geografice, dezvoltarea astronomiei...), la fel mișcarea sindicală, partidele politice, votul universal. A fost și
Femeia perfectă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15055_a_16380]
-
internaționalism), supremația antreprenorului, managerului, inginerului (ingens de fabrică), apariția medicului cu statut (ce îl separă definitiv de vraci), a învățătorului, emigrantului, locuitorului de metropolă, menajerei, avocatului - toate aceste realități ale secolului al XIX-lea nu au fost decât potențate în secolul al XX-lea. Marile invenții fuseseră făcute (tot "cortegiul electric", motoarele, aviația, microbiologia, ultimele mari descoperiri geografice, dezvoltarea astronomiei...), la fel mișcarea sindicală, partidele politice, votul universal. A fost și veacul încheierii filosofiilor speculative "de sistem", al "evoluționismului" și materialismului
Femeia perfectă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15055_a_16380]
-
servicii externe". Sociologii, istoricii și antropologii coordonați în elaborarea acestui volum au o viziune unitară; limbajul cărții, flexibil și nuanțat e datorat poetului Ion Mircea care - dacă nu mă înșel - debutează astfel ca traducător. Ute Frevert, H.G. Haupt, coordonatori. Omul secolului al XIX-lea. Traducere de Ion Mircea. Editura Polirom, Iași, 2002.
Femeia perfectă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15055_a_16380]
-
Cătălin Constantin Portretele și puținele descrieri de interioare pe care le-a păstrat literatura română de secol XIX ne apar astăzi pitorești, dar, în cea mai mare parte, greu accesibile. Motivul e unul simplu și cît se poate de evident: cuvintele pe care scriitorii epocii le folosesc ne sînt acum complet necunoscute. Ceacșiri, fermenea, giubea, taclit, biniș
De la Stambul la Paris by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15066_a_16391]
-
care scriitorii epocii le folosesc ne sînt acum complet necunoscute. Ceacșiri, fermenea, giubea, taclit, biniș, contoș, tătarcă - iată doar cîteva nume ale unor pise vestimentare, absolut obligatorii în ținuta boierească pe care Țările Române o păstrează pînă tîrziu, către mijlocul secolului al XIX-lea, în ciuda accentuatei europenizări. Dicționarele glosează astfel de termeni ca arhaisme și oferă o explicație mult prea sumară ca cititorul dornic să înțeleagă și sensul să aibă o reprezentare vizuală cît de cît adecvată. Iar farmecul retrograd ce
De la Stambul la Paris by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15066_a_16391]
-
de astfel de realități e mare, avem nevoie de medierea unor lucrări de specialitate. A apărut anul trecut, la editura Maiko, o carte frumos scrisă, al cărei autor, Adrian-Silvan Ionescu, vorbește cu pasiune despre moda românească din ultimul deceniu al secolului al XVIII-lea și din prima parte a secolului al XIX-lea. Dacă între Stambul și Paris există, în modă, o distanță măsurabilă, atunci jumătatea ei se află - sau, mai exact, s-a aflat - în Țările Române, nevoite, în anii
De la Stambul la Paris by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15066_a_16391]
-
medierea unor lucrări de specialitate. A apărut anul trecut, la editura Maiko, o carte frumos scrisă, al cărei autor, Adrian-Silvan Ionescu, vorbește cu pasiune despre moda românească din ultimul deceniu al secolului al XVIII-lea și din prima parte a secolului al XIX-lea. Dacă între Stambul și Paris există, în modă, o distanță măsurabilă, atunci jumătatea ei se află - sau, mai exact, s-a aflat - în Țările Române, nevoite, în anii de început ai veacului ieșirii de sub influența turcă, să
De la Stambul la Paris by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15066_a_16391]
-
simte nevoia unor precizări, fie și adresate într-un limbaj accesibil celui mai novice dintre cititori în ale modei, mai ample decît simpla paranteză pe care autorul o deschide explicativ, de fiecare dată atunci cînd e cazul, în interiorul relatărilor de secol XIX citate în carte. Există însă o modalitate reușită de a recupera această absență. Imaginea, pentru că textului îi sînt adăugate cîteva schițe desenate de autor. Merită citată și afirmația care e punctul de plecare al cărții: secolul al XIX-lea
De la Stambul la Paris by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15066_a_16391]
-
în interiorul relatărilor de secol XIX citate în carte. Există însă o modalitate reușită de a recupera această absență. Imaginea, pentru că textului îi sînt adăugate cîteva schițe desenate de autor. Merită citată și afirmația care e punctul de plecare al cărții: secolul al XIX-lea e, prin tranziția atît de grabnică la modelul european, "contemporanul nostru". Mihai Goțiu - Senzaționala evadare a lui Mihai Goțiu povestită chiar de el Editura Tritonic, București, 2002
De la Stambul la Paris by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15066_a_16391]
-
unde e și sport național"; "până una alta am mai căutat și eu pe net și am găsit în forma SKANDENBERG o grămadă de referiri. Uf, asta m-a ușurat de un complex...". Skanderbeg (George Castriota), celebru personaj istoric din secolul al XV-lea, apare în toate enciclopediile noastre, ca "patriot albanez"(Dicționarul enciclopedic ilustrat "Cartea Românească", 1931) sau "comandant de oști, erou național al Albaniei"(Micul Dicționar Enciclopedic 1972); forma corectă e într-adevăr cea compusă din Skander (Iskander = Alexandru
Skandenberg / Skanderbeg by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15071_a_16396]
-
o adora, toalete și baluri, biblioteci și veselă de Rosenthal, descompletată azi, dar și strigătele isterice ale femeilor din blocurile copilăriei mele, și cozile la carne, și frigul, și, iarăși, întunericul. Amintiri frumoase, altele, umilitoare însă. Există un număr din Secolul 20 (din 1997) dedicat Bucureștiului. Există cartea Povestea caselor, o antologie de proprietari și proprietăți. Există acum acest spectacol, dur, solicitant, al moralității și responsabilității. "Trebuie să vă fac mai întîi o mărturisire care o să vă înspăimînte: urăsc Bucureștii!... Astăzi
Orașul de nicăieri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15075_a_16400]
-
care o să vă înspăimînte: urăsc Bucureștii!... Astăzi. Dar să vă liniștesc îndată referindu-mă la un concept al psihanaliștilor: e vorba de dragoste-ură, sau cum zic franțuzii, de ciudă din dragoste (dépit amoureux)", scrie Neagu Djuvara în Conferința publicată în Secolul 20. Cam același concept definește în spectacolul său Dabija. Pentru că este un creator al cetății. Și pentru că îi pasă. București nicăieri. Un spectacol de Marcel Iureș, Octavian Nicolai, Alexandru Dabija, pe texte de Tudor Arghezi și Horia-Roman Patapievici.
Orașul de nicăieri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15075_a_16400]
-
Marino-Moscu, care alege să rămînă o mamă de familie respectabilă în Bîrlad, apoi în Buzău. Scrisorile și paginile de amintiri pe care le-a lăsat sînt interesante materiale de studiu pentru viața artistică și mentalitatea femeilor educate la început de secol XX. Sau dăm peste amintirile lui Cincinat Pavelescu și cele pline de haz ale lui N. Porsenna, descoperim un interesant jurnal de front al lui Aurel Marin, autor interbelic uitat și maior în al doilea război mondial (erou al războiului
Oameni pe care am fi putut să-i cunoaștem by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15082_a_16407]
-
profesorului său, Mihail Dragomirescu, vorbesc despre greutățile financiare dintotdeauna ale studiilor în străinătate. Revista ne aduce și proiectul dicționarului economic al lui Eminescu (definițiile țin de istoria economiei și pot fi judecate numai în perspectiva studiilor economice la sfîrșit de secol XIX la noi), precum și cîteva poezii de tinerețe ale lui Bacovia (din perioada 1906-1912), inedite, poezii care joacă deconstruirea enunțului, aceeași, dar nu cu același efect, ca în ultimele volume. Ne mai delectăm cu cîteva poezii de Alexandru Piru și
Oameni pe care am fi putut să-i cunoaștem by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15082_a_16407]
-
Nicolae Manolescu În "romanul biografic" pe care i-l consacră lui Shakespeare, Anthony Burgess descrie, la un moment dat, Londra de la sfîrșitul secolului al XVI-lea, cînd dramaturgul se stabilea în Capitală. "Un sat supraîncărcat", zice Brugess. Se circula mai mult pe Tamisa decît pe drumuri, rîul însuși fiind trecut cu barca, căci exista un singur pod, ridicat și acela abia de către elisabetani
Se schimbă lumea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15092_a_16417]
-
50, cînd cărțile noi, pe care le-am fi putut procura de la librărie, erau rare și nădejdea ne-o puneam în cele vechi. Bibliotecile publice ("populare") de împrumut s-au răspîndit tot sub comunism. Ele existau din prima jumătate a secolului XIX, frecventate de tîrgoveți, cînd doar boierii aveau biblioteci proprii. Comunismul le-a dat amploare. Era și un mod discret de a controla și cenzura lectura. Și cîte și mai cîte s-ar putea povesti despre cum s-a schimbat
Se schimbă lumea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15092_a_16417]
-
intriga. Cadrul poveștii este Paradisul, iar timpul coincide, aproape, în întregime, cu istoria umanității. Povestea începe cu puțină vreme înainte de moartea lui Abel și se încheie într-un moment pe care îl putem presupune destul de apropiat de al XIX-lea secol. Iar eroina e un suflet ce trăiește în Paradis, însă, visează, obsesiv, la pasiunile terestre, pe care știe că le va cunoaște atunci cînd "se va naște din femeie" și va căpăta un trup. Ardoarea așteptării îi este însă pedepsită
Mitul Muschetarilor by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15034_a_16359]
-
Telefil Ce mai află românul care se uită la televizor? Află, de exemplu, cum arată castelul irlandez din secolul XVII unde Paul McCartney și Heather Mills s-au căsătorit, avînd alături 300 de invitați, printre care Dave Gilmour, Stîng și Bill Clinton. Foarte interesant a fost să-i vadă la ceremonie pe cei trei copii ai lui Paul din
Știri by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15098_a_16423]
-
Iulia Alexa Am primit la redacție o carte a unei autoare angliste cu destulă erudiție, este vorba de Ispitiri, trecute vremi, cu subtitlul "eseuri de istoria literaturii engleze, secolele al XVII-lea și al XVIII-lea". Această carte seamănă a lucrare de doctorat scrisă academic cu bibliografie în finalul fiecărui capitol, cu sursele citate onest (destule!), un fel de lucrare de sinteză asupra unor teme generale ale literaturii baroce
Teme la liteatura engleză by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15107_a_16432]
-
pentru studenții de la filologie. Aceștia au ocazia să citească o pertinentă analiză a unui text mult clamat de către feministele din toate timpurile, e vorba de A Vindication of the Rights of Women de Mary Woolstonecraft, alături de autoarele de jurnale din secolul optsprezece, un gen de literatură pe care aceleași feministe îl proclamă parte a ceea ce Hélène Cixous numea l'ecriture feminine, cu alte cuvinte un tip de text tipic feminin. Eseurile despre Fielding și teoria romanului precum și cel despre Alexander Pope
Teme la liteatura engleză by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15107_a_16432]
-
de est la care fusese silit să participe. Apoi veneau, prin ironie, Regman, Negoițescu și Doinaș. Dacă ceilalți erau, în marea lor majoritate liberali, Sârbu era chiar un om de stânga, convins și sincer, crescut în spiritul sindicalist-minier de la începutul secolului: n-avea nimic comun cu bolșevicii, care au sfârșit prin a-l băga la pușcărie, ca și pe toți alți oameni de stânga, după cum bine știm. Cu Doinaș am lucrat cot la cot vreme de 10-20 de ani; eu, știind
Virgil Nemoianu în dialog cu Carmen Firan: Despre I. D. Sârbu și alții by Carmen Firan () [Corola-journal/Journalistic/15103_a_16428]
-
aceste lumi diferite. Deci putința formidabilă de a fi în același timp național cumva (deși mereu se lepăda de această calitate cu o singură excepție: limba română) și de a fi foarte cosmopolit, la modul comunității muncitorești/industriale de la finele secolului 19 și începutul secolului 20. Puțin demodată treaba asta, dar foarte, foarte reală! New York, 29 mai 2002
Virgil Nemoianu în dialog cu Carmen Firan: Despre I. D. Sârbu și alții by Carmen Firan () [Corola-journal/Journalistic/15103_a_16428]