1,339 matches
-
teologiei și ale politicii. Modernitatea își afirmă, în mod tradițional, autonomia prin câteva argumente prin ci pale. Pot fi numite, în interesul rândurilor de față, cel puțin trei: cel legat de încrederea în rațiune, cel legat de gestul „eliberator“ al secularizării, precum și cel legat de deschiderea comunicativă a spațiului public. Povestirea experienței urbane, așa cum o realizează Benjamin, le atinge pe toate în faptul lor originar de a fi, pentru a le surprinde caracterul tensionat, fluid, indecis. Cele trei „mituri fondatoare“ ale
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
tic, aceea a diferenței radicale dintre formele finite ale poeziei și infi nitul lor formal, dintre opera de artă „profană“ și recu pe rarea sa simbolică. Proza, pe care romanticii o caută ca ab solut al formei poetice, este doar secularizarea absolutului artei. Conceptul de „critică“ este apoi asumat de Benjamin ca strategie interpretativă proprie, în Goethes Wahlverwandtschaften (1922). Critica desemnează acum căutarea conținutului de adevăr al unei opere de artă, în timp ce comentariul vizează „Sachgehalt“. Condiția privirii critice este disocierea, în
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Ziel gesetzt werden. Historisch gesehen ist es nicht Ziel, sondern Ende.“ Nici un moment privilegiat al istoriei nu poate marca, în această perspectivă, sfârșitul timpurilor. La fel, nici o stare socială privilegiată, corespunzătoare unei vârste de aur, nu poate fi interpretată ca secularizare a eschatonului tradițional. Diferența radicală pe care Mesia o marchează nu poate fi, altfel spus, suprimată sau „interpretată“ politic sau istoric. Odată cu posibilitatea teocrației cade, pentru Benjamin, și posibilitatea oricărui substitut lumesc al acesteia. Odată ce sursele teologice sunt luate în
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
în Zur Kritik der Gewalt. Este vorba, în principal, de necesitatea spargerii continuității istorice, politice, prin figura „excepțională“ a suveranului, a personajului care decide „asupra stării de excepție“. Schmitt îl așază în centrul teologiei sale politice și îl consideră o secularizare a reprezentării lui Dum nezeu. Benjamin, în considerațiile despre drama barocă, preia schema lui Schmitt, își însușește chiar definiția „suveranului“, dar îi răstoarnă înțelesul: drama barocă este chiar a suveranului, stăpân al excepției, și totuși incapabil să decidă: „His Trauerspiel
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Altfel spus, conceptele și intuițiile perioadei „metafizicoteologice“ de început a lui Benjamin ajung, în contextul celei de-a doua perioade, „materialistă“, să fie problematizate dialectic. Încetează însă acestea să mai fie teologice? Este întâlnirea cu materialismul una derivată dintr-o „secularizare“ a limbajului lui Benjamin? Aceste întrebări indică una dintre mizele importante ale lecturii proiectului Passagen Werk și a unor scrieri despre lumea urbană, precum Copilărie berlineză...: posibilitatea unei interpretări teologice a modernității și a unor figuri importante descrise de Benjamin
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
cea a flaneurului. Particularitatea orientării eschatologice a fizionomiei orașului (și a fizionomistului acestuia) va sta, mai jos, în centrul discuției. Palmier identifică, tot în istoria interpretărilor lui Benjamin, o soluție „preliminară“: cea a lui Michael Löwy, pentru care problema unei „secularizări“ progresive a limbajului lui Bernjamin nu se pune. Este vorba, mai degrabă, de coexistența unor teme politice (anarhismul), teologice (mesianismul) sau filozofice (materialismul). Acestea funcționează împreună ca elemente ale discursului pe baza unor „afinități elective“ evidente în mediul intelectual iudaic
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
La surdétermination des textes de Benjamin, avec leur bipolarité théologique et matérialiste, ne permet pas d’attribuer à une seule de ces dimensions la signification d’une théme“. Printr-o astfel de lectură nu se mai poate vorbi de o secularizare a limbajului lui Benjamin, tocmai întrucât diferitele niveluri ale discursului său comunică în mod constant. La fel, nici problema unei „evoluții“ spre marxism a gândirii acestuia. Lectura textelor filo zofului german presupune, mai degrabă, sesizarea unei „alchimii“ (Löwy) interioare, care
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
presupune, mai degrabă, sesizarea unei „alchimii“ (Löwy) interioare, care permite descrierea unor lumi plu rale, multidimensionale și tensionate, precum cea a orașului secolului al XIX-lea. În caracterizarea flaneurului ca fiind „ascetul lumii urbane“, la care voi reveni mai jos, secularizarea nu joacă nici un rol: nu este presupusă nici o corespondență între figuri sau personaje aflate la distanță istorică una de cealaltă. Modernitatea, la Benjamin, reprezintă o monadă isto rică, a cărei imanență se cere a fi descrisă ca atare. Flaneurul, prin
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
puterea unui timp „vid și omogen“. Teoria secu larizării, o arată, printre alții, Hans Blumenberg, este solidară unei teorii a progresului, valorizat ca emancipare sau, dimpotrivă, ca pierdere în raport cu orizonturile transcendenței. Odată ce teoria progresului cade, în viziunea lui Benjamin, conceptul secularizării își pierde valoarea euristică. Relația din tre mesianism și materialism, pe de o parte, precum și carac terizările de tipul celei de mai sus, pe de alta, trebuie reinter pretate. Sesizarea circularității dintre diferitele forme ale discursului lui Benjamin (politic, teologic
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
mimetică devine o modalitate de recunoaștere și lectură a similitudinilor, a „colportării“ urmelor materiale ale lucrurilor, străzilor, oamenilor, în cazul celorlalți colportajul cunoaște la rândul său o transformare, fiind asimilat unei experiențe a lumii istorice. Fără a fi vorba de „secularizarea“ unei situări originare în raport cu lumea, acest șir de modificări schițează totuși o orientare, caracteristică lumii moderne: cea de dezvrăjire a facultăților magice ale subiectului, resimțită ca înstrăinare și convertită ulterior în sarcina tragică a recuperării gesturilor uitate ale experienței. Traseul
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Benjamin, la paradigma pierdută a unei experiențe magice: cea a identificării prin imitare cu lumea înconjurătoare, cu ritmurile cerești sau cu obiectele. Con ceptul de „experiență“ pe care îl construiește Benjamin este, prin actele sale (deconstrucție, colportaj, re memorare), o secularizare“ mul tiplă și succesivă a acestei experiențe ma gice; privirea copilului, apoi a flaneurului sau a istoricului sunt episoade succesive ale poveștii arhaice a similarității și a cos mo sului mimetic. Măștile copilăriei, purtate pe scena orașului locuit de spirite
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
nu mai este nevoie de asistență medicală; publicul consumă popcorn și cola în timpul celor mai înfricoșătoare scene. Să fie aceasta rezultatul unei transformări a publicului contemporan în iubitori de "pâine și circ", la fel ca romanii de pe vremuri, sau rezultatul secularizării lumii noastre, în care supranaturalul și-a pierdut puterea divină și nu mai impresionează pe nimeni? Sau este acesta rezultatul culturii populare, ca formă de mediere între "cultura înaltă" (high culture) și "cultura joasă" (low culture), ca de-mistificare ori
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
creșterea teritorială a orașelor, modernizarea rețelei stradale și a infrastructurii energetice și asigurarea unui anumit grad de confort în ceea ce privește standardele de viață ale locuitorilor - spre exemplu, finalizarea lucrărilor de canalizare și alimentare cu apă potabilă. Imediat după promulgarea legii privind secularizarea averilor mănăstirești - lege care avea să mărească suprafața intravilană a tuturor orașelor din vechiul Regat, prin alipirea totală sau parțială a fostelor moșii bisericești la vatra urbană - una din primele măsuri luate de administrațiile comunale a fost aceea de delimitare
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de Nord și Nord-Vestă. Procesul a fost facilitat de călugării greci, care, începând cu anul 1821, au început să ofere aici locuri de casă cu arendă (bezmăn). În timp, prin intermediul hotărârilor judecătorești definitive sau ca urmare a efectelor legii de secularizare a averilor mănăstirești, dreptul de proprietate asupra acestor terenuri a fost câștigat de Primăria Bacău - cu excepția moșiei Letea, care a fost trecută în patrimoniul statului român. După informațiile oferite de Costache Radu și de Ortensia Racoviță, bezmănarii de pe moșia Letea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
la o revoltă împotriva introducerii acestui instrument modern de identificare a persoanelor."114 Menționăm însă că întreaga dezbatere asupra pașapoartelor biometrice aduce în discuție modul în care conștiința religioasă creștină se raportează la o serie de elemente constitutive ale modernității: secularizarea societății și laicitatea statului, libertatea religioasă și pluralismul religios, creativitatea științifică a omului și dezvoltarea tehnologică bazată pe rezultatele acestei creativități, modernizarea instituțională a României și integrarea ei în procesul relațiilor globale etc. Într-un articol publicat în ziarul Ziua
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
de colectare de fonduri de la cât mai mare distanță. Este un demers condamnabil în sensul că depărtează omul de biserică și arată prăpastia creată între banul văduvei și dorința prea materialistă a unor clerici care susțin astfel de demersuri. Desigur, secularizarea este o consecință a faptelor noastre, însă ea nu trebuie expres expusă, oricât de justificabile ar fi ofertele virtuale. Credința, ritualul, cuvântul, taina sunt fără putința de a fi oferite virtual, au un aspect strict lăuntric, ce ține de profunzimea
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
protosinghelului Savatie Baștovoi sau al emisiunii "Credo" a TVR1. Trăim un timp propice pentru o recuperare deplină, societatea secularizată resimțind tot mai acut nevoia unei abordări mai profunde și mai particularizate a sacralității. "Astăzi, Europa, conștientă de nefastele efecte ale secularizării, își întoarce cu speranță privirile spre rezervorul de spiritualitate al ortodoxiei răsăritene"2. Pentru a fi cât mai aproape de ceea ce Manuela Cernat definește drept "rezervorul de spiritualitate al ortodoxiei răsăritene", este necesară o cât mai eficientă conlucrare între mass-media și
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
tendințe desacralizante în care va exista mereu o luptă în fiecare dintre locutori, imaginea, în general, oferind un plus în imaginarul religios subiectiv, un minus în imaginarul colectiv (abundența de imagini cu tentă sexuală). Toate acestea se petrec în degringolada secularizării, considerată prima caracteristică a modernității. "Ca parte a modernității occidentale, secularizarea are în vedere trei aspecte. Mai întâi, presupunem că instituțiile statului sunt autonome în raport cu cele religioase, puterea politică este despărțită de puterea religioasă, discursul dominant în sfera publică este
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
dintre locutori, imaginea, în general, oferind un plus în imaginarul religios subiectiv, un minus în imaginarul colectiv (abundența de imagini cu tentă sexuală). Toate acestea se petrec în degringolada secularizării, considerată prima caracteristică a modernității. "Ca parte a modernității occidentale, secularizarea are în vedere trei aspecte. Mai întâi, presupunem că instituțiile statului sunt autonome în raport cu cele religioase, puterea politică este despărțită de puterea religioasă, discursul dominant în sfera publică este cel laic. Experiența laicizării guvernării arată că aceasta este o premisă
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
oamenii religioși, care "nu par să simtă prea mult lipsa societății civile", se luptă pentru posturi și funcții prin manevre politice clientelare și cinice 21. Tot acești islamiști se întorc împotriva definițiilor europene înguste ale societății civile. Ei insistă că secularizarea, considerată în mod convențional a fi o cerință de bază a societății civile, funcționează efectiv ca o ideologie orientală ce protejează statele despotice dornice să împiedice pe orice căi apariția societăților civile în lumea musulmană 22. Această tendință apare clar
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
forțelor armate de a împiedica islamizarea continuă a societății civile și a statului au tendința de a mări tensiunile politice, rezultatul fiind că Turcia rămîne sub presiunea a două forțe-cheie: o formă de modernism militar și autoritar, însoțit de o secularizare forțată instituționalizată de Mustafa Kemal; și o alta promovată de activiști musulmani dornici de a dezvolta și de a redefini societatea civilă ca societate civilă post-seculară, structurată de noi coduri etice și estetice, menținute împreună și protejate de instituții prin
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
Mustafa Kemal; și o alta promovată de activiști musulmani dornici de a dezvolta și de a redefini societatea civilă ca societate civilă post-seculară, structurată de noi coduri etice și estetice, menținute împreună și protejate de instituții prin politici noi de după secularizare în domeniile legal, educațional, al administrării municipale, bancar și al relațiilor externe 24. Reflecțiile științifice deschizătoare de drumuri ale savantului tunisian Rashid al-Ghannouchi în problema societății civile sesizează corect aceste ciocniri istorice. Ghannouchi consideră oamenii drept reprezentanți ai lui Dumnezeu
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
iubire în familie, care se răsfrânge în Biserică, în societate, sprijinindu-se pe milă, mila din „mila lui Dumnezeu”. Femeii creștine îi revine un mare rol în a răspunde suferințelor și nevoilor spirituale și materiale ale durerilor oamenilor zilelor noastre. Secularizarea și criza societății de astăzi se datorează lipsei lui Dumnezeu din sufletele oamenilor în general, și poate și din sufletele „așa-zișilor creștini” din Biserică și din afara ei. Societatea de astăzi cere parcă mai mult ca oricând să ne dăruim
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
și în familie nu mai există dragoste adevărată în Hristos, aceasta este lipsită de viața Duhului. Femeii creștine îi revine rolul să aducă Duhul lui Hristos în familia sa și a răspunde suferințelor și nevoilor spirituale ale oamenilor zilelor noastre. Secularizarea și criza societății de astăzi se datorează lipsei lui Dumnezeu din sufletele oamenilor în general și poate și din sufletele „așa-zișilor creștini” din Biserică, dar în afara Bisericii. Societatea de azi cere parcă mai mult ca să ne dăruim, să ne
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
1936-1940 • De ce nihilismul? • Nietzsche din 1961 • Nietzsche: nici adevărat, nici fals, ci ori viu, ori mort • Din de profundis-ul nietzschean Capitolul 11. Dincolo de linia nihilismului: Jünger versus Heidegger / 179 Capitolul 12. Nihilism, existențialism, gnoză / 199 Capitolul 13. Nihilism, teologie politică, secularizare: Carl Schmitt / 219 Capitolul 14. Nihilism, posthistoire, sfârșit al istoriei: Kojève, Gehlen / 227 Capitolul 15. Tehnică și nihilism / 239 Pentru o filozofie a tehnicii • Conflictul dintre tehnică și umanism • Tehno-știința ca pericol • Pentru o antropologie pe măsura tehnicii Capitolul 16
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]