1,629 matches
-
Integrarea 2tc "1.1. Integrarea2" Integrarea presupune În sens larg plasarea/transferul unei persoane dintr-un mediu mai mult sau mai puțin separat Într-unul obișnuit, vizând ansamblul de măsuri care se aplică diverselor categorii de populație, și urmărește Înlăturarea segregării sub toate formele ei (termenul este relativ și se poate aplica tuturor copiilor și indivizilor, precum și tuturor aspectelor vieții umane). Ursula Șchiopu (1997) definește procesul de integrare ca „o cuprindere, asimilare, Închidere Într-un tot a unui element care devine
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
particularitățile copiilor). În altă ordine de idei, integrarea semnifică faptul că relațiile dintre indivizi sunt bazate pe o recunoaștere a integrității lor, a valorilor și drepturilor comune pe care le posedă. Când lipsește recunoașterea acestor valori, se instalează alienarea și segregarea Între grupurile sociale. B. Nirje afirmă că „integrarea Înseamnă să ți se permită să fii capabil de a fi tu Însuți printre ceilalți” (apud Popovici, 1999). Altfel spus, integrarea se referă la relația stabilită Între individ și societate și poate
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
vieții. Aici sunt incluse diverse categorii de relații, În funcție de vârsta subiectului - pentru un copil, relațiile cu părinții, rudele, prietenii; pentru un adult, relațiile cu soțul/soția, prietenii, copiii, rudele etc. Un copil mutat din familia de apartenență este traumatizat prin segregare și pierde elementele esențiale ale integrării personale, la fel cum un adult, care nu se poate muta din casa părinților și nu poate duce o existență independentă, pierde, la rândul lui, aspectele esențiale legate de integrarea personală. Altfel spus, integrarea
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
prin Înlăturarea unor bariere de relaționare determinate de anumite prejudecăți, stereotipuri sociale sau, uneori, chiar de unele modele ale indiferenței și intoleranței oferite de experiența socială În comunitatea din care fac parte ( În acest sens, este suficient să amintim experiența segregării rasiale sau etnice Întâlnită În anumite școli sau a marginalizării și etichetării copiilor cu deficiențe sau aflați În condiții socioeconomice precare). Școala incluzivă luptă Împotriva acestor forme de discriminare prin promovarea unor modele și forme de interacțiune Între elevi, bazate
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
altor modalități de asigurare a suportului pentru Învățare În grupa/clasa obișnuită pot fi sintetizate astfel: - menținerea elevilor cu cerințe speciale În clasa obișnuită, pentru a se evita perturbarea activităților din clasă și din școală; - evitarea stigmatizării, etichetării, discriminării și segregării; - eliminarea sau reducerea testării standardizate excesive; - crearea ocaziilor pentru ca elevii școlii obișnuite să-i cunoască și să-i Înțeleagă pe elevii cu dizabilități; apariția ocaziilor necesare pentru aceștia din urmă de a interacționa social, având În preajmă modele de copii
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
a veni În Întâmpinarea nevoilor fiecărui elev În parte, cât și la modalitatea prin care pot Încuraja acest demers. Experiența Învățământului de tip tradițional a demonstrat că un curriculum cu conținut inflexibil și greoi este, de obicei, cauza majoră a segregării, marginalizării și chiar a excluderii unor categorii de elevi din școala obișnuită. În scopul eficientizării procesului de Învățare În clasele unde se practică Învățământul incluziv, UNESCO a elaborat un pachet de resurse pentru profesori În care sunt prezentate o serie
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
În care ei Învață, discută, se joacă Împreună, dezvoltă contacte sociale, interacționează și se cunosc reciproc; astfel, cresc și șansele ca ei, pe măsură ce se maturizează, să se apropie mai mult, să se accepte, să se valorizeze reciproc, iar gradul de segregare și respingere Între persoanele valide și cele care prezintă o formă sau alta de dizabilitate sau „anormalitate” să scadă semnificativ. Prin urmare, diferențierea În raport cu structura sistemului de Învățământ constituie În primul rând o problemă de politică educațională, ce antrenează categorii
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
de avantaje În modul de desfășurare a activităților, mai ales la clasele de nivel superior, dar, În același timp, a determinat accentuarea decalajului dintre clasele de nivel superior și cele de nivel inferior, ceea ce a condus la creșterea riscului de segregare Între elevi (chiar dacă, teoretic, aceștia ar fi putut evolua spre clasele de nivel superior, fapt care se Întâmplă foarte rar În practică). De aceea, În condițiile Învățământului incluziv, eficiența claselor omogene 2 este relativ redusă, comparativ cu activitatea pe grupe
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
imediat, individual și specializat; asigură resursele materiale adecvate (material didactic, aparatură etc.); copiii pot Învăța unii de la alții În timpul activităților desfășurate aici; specializarea și dezvoltarea experienței profesionale și personale a profesorilor din școala obișnuită. Principalele dezavantaje ar fi pericolul menținerii segregării În interiorul școlii obișnuite și dificultățile privind integrarea: nu În școala cea mai apropiată de domiciliul copilului, ci doar În anumite școli, În care există specialiștii și amenajările necesare. Modelul itinerant. Acest model favorizează integrarea Într-o școală de masă a
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
cu altele și au ramas neschimbate. În generația următoare, plantele parentale au transmis una sau cealaltă alelă în gameți, care s-au combinat apoi între ei. Această lipsă de amestecare a alelelor și separarea lor în generația următoare constituie legea segregării mendeliene. Se pot distinge două categorii de indivizi reproductivi, în ceea ce privește caracterele determinate de o singură genă. Astfel, indivizii homozigoți au alele identice pentru un caracter (SS sau ss), pe când indivizii heterozigoți poartă alele diferite ale aceleiași gene (Ss). Una dintre
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
provocare necesară Într un grup de copii, pentru formarea lor ca adevărați cetățeni Într-o școală a democrației aflată la Început de drum. Diversitatea din sânul grupului poate cauza probleme care prezintă riscul de a conduce la neglijare sau la segregare. Provocările pentru grup și pentru cei responsabili de grup sunt de a menține grupul Împreună și de a lupta Împotriva nevoii de excludere sau segregare care ar putea să apară. Acest lucru trebuie făcut de la cea mai fragedă vârstă, În
INTEGRAREA COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREŞCOLAR. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica DRĂGOI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2129]
-
sânul grupului poate cauza probleme care prezintă riscul de a conduce la neglijare sau la segregare. Provocările pentru grup și pentru cei responsabili de grup sunt de a menține grupul Împreună și de a lupta Împotriva nevoii de excludere sau segregare care ar putea să apară. Acest lucru trebuie făcut de la cea mai fragedă vârstă, În prima experiență a vieții ”de grup” la care participă copiii prin modificarea modalităților de lucru și prin schimbarea normelor, a regulilor, printr-o nouă strategie
INTEGRAREA COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREŞCOLAR. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica DRĂGOI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2129]
-
individuale Înțelese ca cerințe individuale; planificarea; responsabilitatea colectivă; dezvoltarea relațiilor și culturilor profesionale; dezvoltarea profesională; șanse egale. Dintotdeauna Între oameni au existat diverse diferențe. Plecând de la acestea, s-au născut o serie de practici sociale care au evoluat istoric de la segregarea la integrarea oamenilor diferiți printre ceilalți. Perioada anilor 90 aduce o acceptare cvasigenerală a viziunii de integrare și normalizare. Istoricește, se pot identifica două modele fundamentale de organizare și educație pentru copiii cu nevoi speciale, care nu sunt neapărat succesive
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ - UN DEZIDERAT. PREOCUPĂRI PENTRU INTEGRAREA COPIILOR CU CES. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela Silvia CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2140]
-
aduce o acceptare cvasigenerală a viziunii de integrare și normalizare. Istoricește, se pot identifica două modele fundamentale de organizare și educație pentru copiii cu nevoi speciale, care nu sunt neapărat succesive, ele putând coexista: Modelul bazat pe selecție, separare și segregare - pleacă de la teza diferențelor dintre copii, ce impun un tratament pedagogic diferit În școli diferite și selective. Selecția are la bază criterii cum sunt aptitudinile și performanțele elevilor. Teza sociopedagogică de bază a acestui model este adaptarea copilului la școală
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ - UN DEZIDERAT. PREOCUPĂRI PENTRU INTEGRAREA COPIILOR CU CES. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela Silvia CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2140]
-
este un proces laborios, de lungă durată, dar asigură o integrare implicită În societate. Și totuși discuția este departe de a se fi Încheiat. Integrarea și incluziunea sunt două realități, dar nu două fațete ale unuia și aceluiași fenomen, așa cum segregarea nu este pe același plan cu excluderea. Incluziunea școlară este primul pas spre incluziunea socială. Școala realizează o incluziune socio educațională. B. Conținutul educației incluzive Școala incluzivă oferă mai multe OPORTUNITĂȚI sociale și educaționale. Educația incluzivă SE REFERĂ la școli
CE ESTE ŞI CUM SE PUNE ÎN PRACTICĂ ŞCOALA INCLUZIVĂ?. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Miodrag CIURUŞCHIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2139]
-
din cadrul restrâns al unor valori contextuale la cel universal acceptabil, unde toți suntem ființe umane și toți avem dreptul la educație și dezvoltare pe măsura potențialului individual. Acest concept stimulează schimbarea atitudinilor și mentalităților, precum și a politicilor de excludere și segregare a copiilor percepuți de școală și comunitate ca diferiți de alții. Sunt stabilite principiile educației incluzive și anume: valorificarea tuturor diferențelor copiilor; flexibilitatea În activitatea didactică; cooperarea și comunicarea Între factorii implicați În procesul de educație a copilului; parteneriatul În
ŞCOALA VIITORULUI - ŞCOALA INCLUZIVĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lidia BÂRCĂ, Viorica MANOLACHE, Gianina POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2131]
-
aceleași probleme pot fi puși să Învețe Împreună În grupe, clase sau școli speciale. Acești copii pot fi considerați “diferiți” de ceilalți “normali” În ceea ce privește aspectul beneficierii de formele obișnuite de educație. Din această perspectivă, educația are la bază etichetarea și segregarea. perspectiva curriculară este definită În termeni de sarcini și activități furnizate copiilor și de condiții create În clasă. Această perspectivă subliniază faptul că acești copii (copiii cu nevoi speciale) pot apărea În orice clasă. Astfel, perspectiva Încorporează ideea că orice
ŞCOALA VIITORULUI - ŞCOALA INCLUZIVĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lidia BÂRCĂ, Viorica MANOLACHE, Gianina POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2131]
-
pe o programare flexibilă. În sens larg, integrarea presupune trecerea/transferul unei persoane dintr-un mediu mai mult sau mai puțin separat, Într-un mediu obișnuit, vizând ansamblul de măsuri care se aplică diverselor categorii de populație și urmărește Înlăturarea segregării sub toate formele ei. Integrarea reprezintă procesul de educare a copiilor cu sau fără nevoi speciale, la un loc, având drept scop final participarea deplină a tuturor copiilor la activitățile și viața În comunitate. Principiile integrării: 1. Principiul normalizării se
EDUCAȚIA INTEGRATĂ ÎN CONTEXTUL REFORMEI ÎNVĂȚĂMÂNTULUI ROMÂNESC. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lenuța IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2141]
-
exprimă valorile prin ceea ce fac și prin ceea ce afirmă. Valorile politice ca democrația și respectarea drepturilor omului pot reprezenta surse puternice de atractivitate, dar proclamarea lor nu este suficientă. În timpul Războiului Rece, președintele Eisenhower se temea de faptul că practica segregării rasiale în statele din sud putea duce la pierderea simpatiei țărilor africane care tocmai își dobândiseră independența. Alții urmăresc felul în care americanii implementează valorile proprii pe plan intern și internațional. Un diplomat suedez mi-a spus de curând: "Toate
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
transformărilor economice, politice și ideologice care sunt operate, nu fără tensiuni și contradicții, la scări macrosociale (regională, națională, internațională...). Aceste mutații, departe de a produce efecte de uniformizare, se manifestă diferențiat în funcție de locurile și categoriile sociale, alimentând noi forme de segregare, de relegare, de segmentare teritorială și socială, de etnicizare a raporturilor sociale. Sub mai multe aspecte, conjunctura prezentă solicită clarificări din partea etnologiei, într-un spirit de dialog și de complementaritate interdisciplinare. Un prim nivel este reprezentat de transformările țesutului economic
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
dar și lucrările etnografice ale lui Payet și Van Zanten (Payet, 1995; Payet, 1996; Van Zanten, 2001) sau cele cantitative ele lui Eith, de la universitatea din Delaware (Eith, 2000) arată importanța deosebită a grupării elevilor în clase numite de nivel, segregarea școlară fiind foarte explicativă (vezi și Lorcerie, 2003). Considerăm așadar că tragerea la sorți a câtorva clase dintr-o unitate este, fără îndoială, interesantă pentru o anchetă de tip epidemiologic, dar nu se potrivește unei anchete sociologice care studiază în
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Astfel, cum arată anchetele noastre, cu cât indicatorii sociali ai unităților de învățământ sunt mai dificili, cu atât elevii relatează mai mult prezența extorcării. În zonele urbane cele mai sensibile din Franța periferiile marilor orașe, unde se cumulează șomajul și segregarea etnică 41,6% dintre elevii de gimnaziu și liceu spun că au fost martori la extorcări, față de 30,7% în cartierele claselor mijlocii și în 19,2% în cartierele favorizate. Teama este și ea mai prezentă: 30% dintre gimnaziștii din
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
factorii legați de școală, vom studia succesiv efectele dimensiunii efectivului școlar, efectele legate de organizarea muncii în echipa adultă și de managementul școlii, efectele practicilor pedagogice, înainte să determinăm legătura dintre efectele școlilor sau ale claselor și efectele legate de segregarea internă în unitățile de învățământ în special. • Efectele efectivului școlar Literatura de specialitate oferă foarte multe informații asupra acestui fapt, în ce privește țările dezvoltate. Pentru a rezolva o aparentă contradicție între diferitele studii, răspunsul trebuie să fie nuanțat. Dacă majoritatea studiilor
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
diferențele de victimizare este ceea ce americanii numesc ability grouping, factor de risc de două ori mai explicativ decât monoparentalitatea, de exemplu. Iată de ce ar trebui puse sub semnul întrebării câteva automatisme despre responsabilitatea parentală și insuficiența educativă a femeilor singure: segregarea școlară are un efect mai mare decât presupusa carență feminină. Modul în care sunt constituite clasele de nivel pare legat de capacitățile cognitive și academice ale elevilor: nu-i decât un mod de a înrădăcina inegalitatea socială printr-o ideologie
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
constituite clasele de nivel pare legat de capacitățile cognitive și academice ale elevilor: nu-i decât un mod de a înrădăcina inegalitatea socială printr-o ideologie a darurilor abia ascunsă. Payet (1995) a arătat într-adevăr că practica locală a segregării școlare în clase speciale sporește efectele concurențiale ale pieței școlare: încercând să-și păstreze "cei mai buni" elevi, școlile organizează aceste clase care permit evitarea amestecului social și etnic, nedorit de părinții elevilor (Debarbieux, 1999). Această piață școlară nu e
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]