9,019 matches
-
păcate: din moment ce în engleză există adjectivul suspicious, trebuia să apară și riscul ca traducătorii grăbiți și superficiali ai tratatelor științifice sau ai comunicatelor de presă să îl echivaleze, în română, în orice situație, cu suspicios. Se repetă astfel scenariul calcului semantic, despre care am mai vorbit, prin care sensurilor bine fixate în limbă, ale unor cuvinte împrumutate din franceză în secolele trecute, li se adaugă sensuri noi, preluate din engleză. Adjectivul suspicios - preluat din fr. suspicieux, modelat după latinescul suspiciosus, are
„Condiții suspicioase“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6827_a_8152]
-
lui să fie pe cît posibil maximă" (p. 20) Nu poți decît s-o feliciți pe autoare că nu s-a lăsat molipsită de frazele absconse și de buclele ermetice ale textului lui Maimonide. La cît de etanșe sunt șerpuirile semantice ale originalului, un comentariu tot atît de etanș ar fi fost o întreprindere ratată. Tocmai de aceea, rezultatul efortului Madeei Axinciuc este cea mai profundă exegeză, în limba română, a Călăuzei rătăciților.
O călăuză de încredere by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7562_a_8887]
-
și eminamente reflexiv, cam în genul lui Lucian Raicu (cu diferența că la el comentariile se aplică numai capodoperelor), aducînd în text mult mai mult decît critica propriu-zisă. Desfășurări de experiențe personale, biobibliografii ale scriitorilor, teorie literară, sociologie a lecturii, semantică și stilistică, excursuri prin mentalități, istorie și istorie literară, psihologie colectivă și filosofie constituie corpul solid al tipului de receptare ce ni se propune. Adunînd de peste tot - din lecturi și reflecții proprii - idei și imagini, concepte și umanitate concretă, devine
Critica reflexivă by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/7568_a_8893]
-
doar e așa de simplu. Dacă totuși nu ați înțeles, mai citiți o dată. Nici acum nu v-ați lămurit? A treia oară nu are rost să citiți, fiindcă rezultatul va fi același. Cuvinte rostogolindu-se în gol, fără nici o aderență semantică. Cînd începi să scrii fără să gîndești, efectul e cel de sus. Dai banalului o tentă bomabastică și mizezi pe obscuritatea asociațiilor de cuvinte. Tonul trebuie neapărat să fie de sfîrșit de lume, iar hiperbola groasă trebuie să acopere fleacul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7586_a_8911]
-
Bucureștilor, îl folosesc: ("Iacă ce vrăjește Coman...", 1862: 131). Până la urmă, verbul a aburi și derivatele sale (abureală, aburitor) fixează una dintre funcțiile esențiale ale limbajului, din perspectiva argotizanților: cea de ascundere a adevăratelor intenții, de înșelare și manipulare. Câmpul semantic al manipulării e destul de bogat: alături de a aburi și a vrăji mai apar, sporadic, a îmbârliga, unele expresii care conțin termenul texte (a băga texte), locuțiunea a face din vorbe etc. Surprinzătoare e atragerea - se pare, recentă - în aceeași sferă
Abureală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7598_a_8923]
-
al manipulării e destul de bogat: alături de a aburi și a vrăji mai apar, sporadic, a îmbârliga, unele expresii care conțin termenul texte (a băga texte), locuțiunea a face din vorbe etc. Surprinzătoare e atragerea - se pare, recentă - în aceeași sferă semantică a numelui de acțiune mangleală (derivat de la a mangli - "a cerși" și "a fura"), ca "discurs înșelător, vrăjeală": "Ce mangleală are și Marius ăsta, te face din vorbe înainte să-ți dai seama!" (123urban.ro). Într-un articol din revista
Abureală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7598_a_8923]
-
nesigură, cu trimitere la un articol al lui I. Verbină din 1941 și la cuvântul rusesc podporka. Într-adevăr, forma cuvântului românesc sugerează posibilitatea unui etimon slav, iar sensul cuvântului rusesc ("proptea, reazem, sprijin") nu este incompatibil (prin eventuale specializări semantice dialectale sau argotice) cu denumirea un instrument metalic. În orice caz, termenul pare să mai fi avut în limba secolului al XIX-lea și alte sensuri, care îl legau de terminologia jocului de cărți. În romanul lui Ioan M. Bujoreanu
Pontoarcă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7548_a_8873]
-
frazei și a versului, urmărind în ultimă instanță să realizeze astfel o tălmăcire muzicală. Nenumărate sunt dificultățile de ordin lingvistic întâmpinate în versiunea de față - adevărată piatră de încercare a traducătorului de astăzi -, regăsindu-se la toate nivelurile limbii, sintactic, semantic, lexical, frazeologic, prozodic, căci romanul abundă în arhaisme, neologisme, latinisme și italienisme, precum și în hiperbate, metafore, tautologii. Soluțiile de echivalare sunt mereu sugestive, lăsând mult râvnita impresie de curgere lină, de naturalețe. În tălmăcirea celor peste cinci mii de versuri
Lumea cervantină by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/7556_a_8881]
-
până la abstracțiune, modul acesta de a le construi nu e decât o mască pusă deasupra faptelor implicite, pentru a refuza să dezvăluie latura pur umană a personalității autorului. Fiecare poem e o lume, adună și oferă cititorului zeci de fire semantice, care pot țese o multitudine de desene diferite. Fără ca intenția auctorială să fie vreodată pe deplin clară, densitatea textului este indiscutabilă, iar bogăția viziunii, substanțialitatea ei îl prefigurează pe prozatorul de mai târziu, ale cărui manifeste in nuce pare a
Imaterialitatea pasiunii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7280_a_8605]
-
Vancu aduce în spațiul poeziei ultimului deceniu o calitate strict necesară succesului critic al unei generații care încă trăiește fervoarea pasabilei glorii foiletonistice. Anume valența interpretabilului. Versurile acestui volum se pot, aproape fără excepție, discuta în detaliu. Deși numeroase, contururile semantice rezultate nu se amalgamează, de data aceasta, niciodată. Există, în Monstrul fericit, o latură stenic tezistă care nu are deloc de-a face cu tematismele conjuncturale. E vorba, în optica mea, de un cod implicit de înțelegere majoră pe care
Tratament fabulatoriu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7287_a_8612]
-
ales în legătură cu obiectele, verbul a ușchi devenind sinonim cu "a fura": "Finul lui Durbacă a ușchit o mansardă" (impact-est.ro); "cine mi-a ușchit iconițele?" (sinapse.ro, 14.02.2007); "moșia ușchită de la Academia Română", realitatea.net). Mai rar, întâlnim varianta semantică "a alunga" (pentru persoane): "Ultima oară am mers cu bicicleta acum doi ani, în parc, până când m-a prins un polițist și m-a ușchit: ŤBăi, alo, valea! Nu vezi că sunt copii mici în parc? Poate îi lovești!ť
Ușchit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7296_a_8621]
-
Ciureanu, Note de argot, 1935). De aici, poate, sensul "slab, firav", al participiului în contextul "Ucenicul, golaș și ușchit, numai într-o cămașă" (E. Barbu, Groapa, 1974: 251, cf. Traian Tandin, Limbajul infractorilor, 1993). Probabil că unele dintre aceste extinderi semantice se bazează pe simbolismul fonetic și pe ușurința dezvoltării sensurilor contextuale: tot la P. Ciureanu, în 1935, verbul apărea si cu sensul "a bate", "a da (o lovitură)": Când ți-oi ușchi una între felinare..." Sensul curent al adjectivului ușchit
Ușchit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7296_a_8621]
-
ei, la fel de ușchită, boită, cu un miliard de codițe-n păr" (S. Tănase, op. cit., p. 128); "A venit cu o mașină ușchită" (Evenimentul, 25.08.2008), "o idee mai originală și ușchită de cadou" (douamaini.ro). E posibil ca evoluția semantică să urmeze în acest caz modelul metaforic al "devierii": cel ieșit din norme, din normalitate, e dus, plecat, deraiat... Abaterea de la norma comună este sursa unor evaluări atât negative, cât și pozitive: după cum este percepută ca nebunie, anomalie - sau ca
Ușchit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7296_a_8621]
-
taw) "a se ridica". De la "a se ridica (pentru a pleca)" la "a pleca, a fugi" nu e decât un pas, diferența fiind anulată metonimic și contextual. E posibil ca și sensul "a fura" să provină nu dintr-o evoluție semantică pe teren românesc, ci direct din țigănește (dată fiind legătura dintre "a ridica" și "a fura"). Oricum, ar trebui ca această etimologie să fie corelată și cu explicarea interjecției sau a onomatopeii huști sau uști ("cuvânt care sugerează mișcarea făcută
Ușchit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7296_a_8621]
-
tare, sub numele de Ghiță Nițescu; când se liniștea, redevenea Niță Ghițescu. Spațiul nu ne permite să discutăm cerințele probei; în esență, cele mai multe sunt exerciții punctuale de gramatică (care nu cer înțelegerea ansamblului, ci doar recunoașterea unor relații formale și semantice într-o frază) sau întrebări care doar simulează adaptarea la un text, fiind de fapt rezolvabile prin trucuri (sesizarea unei forme gramaticale sau a liniei de dialog) care dispensează de lectura atentă. În aceste condiții, rezultă că din hățișul tezei
Triumful talentului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7319_a_8644]
-
unison proletcultismul, depistând manifestări ale sale în toate ungherele, iar Uniunea Scriitorilor va organiza chiar o plenară în care erau "prelucrate" modalitățile de combatere a manifestărilor proletcultiste. Nu era pentru prima dată când ideologia comunistă punea între paranteze un conținut semantic. În definitiv, maniera de abordare a problemei literare era acum doar în aparență îmbunătățită, salvată de sociologismul vulgar al primilor ani postbelici. Astfel, se va vorbi de necesitatea de a evita schematismul, superficialitatea, dar soluția oferită ca remediu rămânea la fel de
Instrumente ale „agitației culturale” în perioada 1944-1954 by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7321_a_8646]
-
Graur arată (în textul citat) că "imediat după primul război mondial, cuvantul era răspândit în limbajul familiar din București și din alte părți, cu sensul de Ťdrăcieť (...), Ťcomčdie, surprizăť etc.". Dicționarele de argou din ultima vreme înregistrează și alte evoluții semantice ale lui tiribombă. La Nina Croitoru Bobârniche (1996, 2003) apare sensul "comedie", dar și un înțeles depreciativ, insultător: "om de nimic, vagabond, derbedeu"; ultima utilizare este consemnata și în dicționarele lui G. Volceanov (1998, 2006), care adaugă și un sens
Tiribomba by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7132_a_8457]
-
căpătat în engleză sensuri speciale, revine în română, la sensurile franțuzești adăugându-se, prin calc, sensurile englezești. Utilizatorii termenului intrigant oscilează între a-l lăsa invariabil, pentru a-i semnala sursa imediată (engleză) și a-l adapta, cu riscul confuziei semantice: "boleroul dă o notă de nonșalanță intrigantă superbei rochii" (envy.ro). Calcul semantic se asociază în acest caz cu o periculoasă trecere de la conotațiile negative (preluate din franceză) la cele pozitive, mai recente, de sursă engleză; același lucru se petrece
Limbajul chic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7341_a_8666]
-
prin calc, sensurile englezești. Utilizatorii termenului intrigant oscilează între a-l lăsa invariabil, pentru a-i semnala sursa imediată (engleză) și a-l adapta, cu riscul confuziei semantice: "boleroul dă o notă de nonșalanță intrigantă superbei rochii" (envy.ro). Calcul semantic se asociază în acest caz cu o periculoasă trecere de la conotațiile negative (preluate din franceză) la cele pozitive, mai recente, de sursă engleză; același lucru se petrece cu adjectivul dramatic, despre care am mai vorbit cu altă ocazie: "O rochie
Limbajul chic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7341_a_8666]
-
spatele de un efect dramatic" (cosmopolitan.ro). Și derivarea se manifestă puternic în jargonul modei. O creație stranie mi se pare verbul a se accesoriza (cu...), derivat de la accesorii și a cărui construcție reflexivă imită probabil verbele din aceeași sferă semantică (a se îmbrăca, a se încălța etc.). Din păcate, accesorii e un termen destul de tehnic, astfel încât verbul însuși sugerează o nedorită analogie între persoană și mașină: "Cu ce mă îmbrac? cum mă asortez? cum mă accesorizez ? oare ce impresie o să
Limbajul chic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7341_a_8666]
-
versuri ale plachetei, cele caracteristice (tot așa, într-o modalitate intensivă și cu o expresie fulgurantă) devoalează condiția poetului, legată indisociabil de cea a artei sale. Ale-gându-și cu infinită grijă termenii lirici, autorul reflectează constant asupra capacității lor de iradiere semantică. Visează la "poemul dintr-un singur cuvânt", revine frecvent asupra notațiilor mai vechi, corectând sau nuanțând cele deja spuse. Vrea să scrie "cu concepte senzitive/ deci cu lucrurile/ în starea lor cea mai pură". Din această perspectivă, poemul perfect apare
Jurnal de poet by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7474_a_8799]
-
rolul orașului Alexandria în Quartet. O lume orientală a cărei descompunere luminează ca lemnul putrezit în pădure. "Privirea aruncată asupra orașului/ mai păstrează umbrela de ecouri, nod gordian/ pentru legenda ce mi se furișează ca un șarpe/ printre desinențele câmpului semantic, cine știe unde/ cât pielea lepădată mai strălucește-n asfalt/ pocnind ușor ca o filă de carte" (Conspect despre năluci). Ovidia Babu și salvarea prin religie Fervoarea religioasă a Ovidiei Babu este o treaptă recentă în evoluția poetei. De la volumul Un fel
Din familia înalt-țintitorilor by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7497_a_8822]
-
reușit să continue Dicționarul aromân (macedo-vlah), din care a apărut doar primul volum (A - D, 1997): un dicționar în care cuvintele-titlu din româna literară sunt explicate prin cuvinte aromânești, puse în context, ilustrate în enunțuri și supuse unei atente diferențieri semantice. Matilda Caragiu Marioțeanu a publicat - chiar în paginile României literare, în 1993 -, Un dodecalog al aromânilor sau 12 adevăruri incontestabile, istorice și actuale, asupra aromânilor și asupra limbii lor (text reeditat de mai multe ori), în care, evitând polemici personale
Con[tiința etnolingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7500_a_8825]
-
lui Prospero delimitează un teritoriu al instabilității și eterogeneității, provocând o meditație mai amplă asupra semnificațiilor alegorice ale acestor personaje, asupra comunicării diferite prin cărți, teatru sau film, a conflictului între textul clasic shakespearean și adaptările sale moderne, a surplusului semantic și retoric atunci când imaginile se leagă de cuvinte sau când semnele simbolice devin iconice și a multor altor aspecte iscate de inserarea filmului lui Greenaway în seria intertextuală a Furtunii. Cărțile lui Prospero, fie că sunt cartea apei, a oglinzilor
Cărțile lui Prospero by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/7508_a_8833]
-
empirice sunt neexhaustivi. Incertitudinea asupra valorilor de adevăr, ba chiar și asupra capacității de a numi obiectele străbate la suprafață din majoritatea textelor grupate în cartea Monicăi Lovinescu. Vaguitatea, alt termen filosofic învecinat ca sens, stă și la originea reducțiilor semantice și a modificărilor structurilor lingvistice profunde înfățișată de Orwell prin intermediul vocabulelor artificiale din Nouvorbă (în original "newspeak", de fapt "ampquotnewspeakampquot"). Am trasat doar câteva dintre liniile care defineau contextul social-politic, cultural și personal în care au apărut prozele din Mots
O carte nedreptățită by Astrid CAMBOSE () [Corola-journal/Journalistic/7227_a_8552]