1,145 matches
-
noi și pertinente, lucrarea este un studiu impresionant și aproape exhaustiv, în care documentarea atentă și minuțioasă se îmbină fericit cu parantezele digresive și comentariul eseistic. Coordonatele ideatice fundamentale ale operei mateine sunt, în opinia lui C., „patima morții”, mitul „semeței seminții”, „demonismul”, „dandismul”, mitul „vârstei de aur” și nu în ultimul rând „violența pamfletară”, care trimite direct la opera ilustrului părinte al lui Mateiu. Una dintre concluziile fundamentale ale studiului este că scrierile acestuia sunt „ficțiuni memorialistice”, singurul personaj al
COTRUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286452_a_287781]
-
monstruozitatea spălăcită a două zeppeline nemțești printre stalagmitele luminoase ale proiectoarelor. În sfârșit, a existat o zi, acel 14 iulie 1919, în care nenumărate șiruri de soldați au traversat Neuilly-ul îndreptându-se spre capitală. Trași la patru ace, cu privirea semeață și cu încălțările bine lustruite - războiul își relua aerul de paradă. Se afla oare printre ei și ostașul care avea să strecoare în mâna Charlottei o pietricică maro, schija de obuz acoperită de rugină? Erau oare îndrăgostiți? Logodiți? Întâlnirea aceea
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
credincioși ai săi, el pleacă din Suceava, cetatea de scaun a Moldovei, să aleagă locul mânăstirii. Pâlcul de oșteni abia răzbate. În frunte merge un oștean călare ca să deschidă calea. După el vine un călăreț cu chipul rotund și privirea semeață. Calul lui e numai spumă. Stă drept În șa. Pletele Îi curg pe spatele Împlătoșat, ca valurile pârâului care Îi duce cine știe unde. Călărețul acesta este Ștefan cel Mare, voievodul Moldovei. Ce apă este asta ? Întreabă domnul Ștefan. E Putna, Măria
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
soare, Când iată că aude fanfare sunătoare. Și vede nu departe În fața lui venind Un corp de oaste mândră, În aur strălucind. Erau trei batalioane de garda-mpărătească Mergând voios la Plevna cu dor s-o cucerească. În frunte-i colonelul semeț, pe calu-i pag, La bravii săi tovarăși privea ades cu drag, Și inima În pieptu-i bătea cu foc, deșteaptă, Căci el visa, privindu-i la lupta ce-i așteaptă. Deodat` el dă cu ochii de sarbedul român Ce stase-n
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
-i dați un crunt război, Să dezrobiți un popol cu lege, grai ca noi. În loc de-a fi polonul cap oștilor creștine Fiți voi, Domnul Moldovei! În loc de-a fi în fine Polonia regina-ntîmplărilor mărețe Războiului de cruce, a luptelor semețe, Moldova putea bine să ție pe-a sa frunte Diadema-i eternă... și flamura cea cruntă S-o nalțe pentru lege, iar sabia sa lată, Întinsă, să arate izbânda lăudată. [ȘTEFAN] Moldova este mică. [ARBORE] Moldova este mare. De unde Tisa
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
tort Pot să îmbrace bine un corp și-un suflet mort. (cu putere) În loc de-a fi polonul cap oștilor creștine Fiți voi, Domnul Moldovei! În loc de-a fi în fine Polonia regina tîmplărilor mărețe, Războiului de cruce, a luptelor semețe, Moldova putea bine să ție pe-a sa frunte Diadema-i eternă... și flamura-i cea cruntă S-o nalțe pentru lege... iar sabia ei lată Întinsă să arate izbânda laudată. ȘT[EFAN] Moldova este mică ARB[ORE] Moldova este
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
am sfărmat ca pe-un șarpe cu călcîile mele. (apart) Prea mult. [MIRON-] ȘTEFAN (se repede la bătrân, îl privește apoi țintă) Da! m-ai sfărmat! Aide râzi, Satano!... joacă pe mormântul meu! Nemic în trecut, nimic în viitor, copil semeț al pustiului, ce drept aveai d-a crede că Dumnezeu crease lumea și pentru tine (în culmea durerii, cătră statuă) Piatra, fă-te eu! eu, fă-te piatră! A mă fi rupt în bucăți... a mă fi-nfierat pe frunte... a
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cine ești? se răsti femeia. Bărbatul îi susținu privirea doar pentru câteva fracțiuni de secundă. - Tader. Sunt cel mai vechi operator și de obicei vorbesc în numele colegilor mei... - De ce? Ești prea bătrân ca să participi la orgiile lor? Bărbatul își înălță semeț capul și rămase nemișcat, păstrîndu-și însă ochii în pământ. - Păi ce e de ascuns? De ce te-ai supărat? Toată lumea știe de protocolul ăla de constrângeri zero. Toată lumea știe de desfrâul pe care îl practicați... - Cu respect vă atrag atenția că
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
de animale mici... Prea mici pentru ca armele sale colosale să le poată atinge. Vietățile acelea iuți și agile se strecurau dincolo de ochii scăpărători ai dragonului și mușcau cu gurile ca niște clești din părțile expuse. În doar câteva momente, trupul semeț de care Xtyn învățase încă de mic să fie mândru începu să se contorsioneze. Trezește-tel Unul din atacatori reuși să smulgă o pereche de ochi și Xtyn percepu undeva la limita conștienței un trup care cade la pământ. Bufnitura surdă
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
luat ca atare, fără discuția sofistică ce-l însoțește în mod cert, nu lasă loc argumentației, el impune luarea unei anumite poziții, alegerea. Cum stau lucrurile cu cele două femei presupuse a încarna niște idei-forță? Una, Virtutea, are o alură semeață: ținută nobilă, o reală grație, ten de o mare puritate, privire plină de pudoare, atitudine rezervată și veșminte albe, bineînțeles... Cealaltă, Fericirea, nu reușește să-și ascundă natura: îmbibată de plăceri trupești, senzuală, voluptoasă și marcată de moliciune, machiată ca să
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
formelor și atitudinilor false și ironizând stările de blazare. Citatele sau trimiterile la scriitori ca Dino Buzzati, Eugen Ionescu, Thomas Wolfe, Luigi Pirandello, Adolfo Bioy Casares, Truman Capote, William Blake, J.L. Borges, Samuel Beckett, Bruno Schultz, Friedrich Nietzsche induc ideea semeață de identificare cu breasla universală din care I. ar face parte. Problema identității (a sa și a unui întreg popor) îl frământă pe poet. În volumul România. Post scriptum (1998), ce conține și Scrisoare deschisă despre fratele meu. Domnului Gorbaciov
ILIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287525_a_288854]
-
citită ca o tragedie a predestinării” (Nicolae Manolescu). Ca și Ruy Blas al lui Victor Hugo, eroul este înzestrat cu însușiri care îi atestă o noblețe mai presus decât aceea a sângelui. Revoltat împotriva oprimării de orice fel, cu vorbă semeață, demnă, Răzvan, care va fi amenințat cu moartea și din nou cu robia, alege calea codrului. Îi este dat să cunoască acum pe Vidra, nepoată a boierului Moțoc, născută sub zodia teribilelor ambiții ale strămoșilor ei. Vidra deslușește în Răzvan
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > COLIND CU BRAD Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 2179 din 18 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Semeț copac cu creștetul în nori Și rădăcina sfredelind în piatră, O dată-n an tu puii ți-i cobori Să-i încălzească focul cel din vatră. Si coborând la noi - de-atâtea ori! -, Ne-aduc brăduții Vestea Minunată Că s-a
COLIND CU BRAD de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381265_a_382594]
-
are dinți de fier, căci ucide și fărâmițează lumea întreagă prin puterea sa, așa cum face fierul” (IV, 5, 1‑2). Hipolit întocmește un fel de „fișă psihologică” fiecărui imperiu. Astfel, Imperiul Babilonian, simbolizat de un leu înaripat, are o „natură” semeață. Regele Nabucodonosor „s‑a semețit și s‑a ridicat împotriva lui Dumnezeu, mărindu‑se în inima sa, din pricina faimei sale” (IV, 2, 7). Imperiul perșilor (sau al mezilor), reprezentat de urs, este definit, în viziunea sa, printr‑un caracter violent
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
săi, Popilius, zic, a desenat cu bastonul un cerc pe nisip în jurul regelui și i‑a spus: Senatul și poporul roman vă poruncesc să răspundeți chiar aici, în această clipă, și să vă faceți cunoscute intențiile. Înfricoșat de aceste cuvinte semețe [a răspuns]: De vreme ce aceasta este dorința senatului și a poporului roman, trebuie deci să plec; și se retrase de îndată cu armata sa. A fost distrus, se spune; nu a fost omorât, ci orgoliul său a fost cu totul înfrânt
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Hramul ales de Ștefan cel Mare pentru mănăstirea sa era, semnificativ, același cu cel dat de descălecătorul Dragoș, bisericii ridicate de el la Volovăț. Gestul lui Dragoș fusese unul voievodal, monarhic, de început de țară și de dinastie, mai puțin semeț (era o „biserică de lemnŭ”), indiscutabil, decât acele monumenta princeps de la Pliska, Preslav sau Kiev, înălțate de țarii bulgari ori de cnejii vechi ruși, dar purtător al aceluiași mesaj: așeza țara „întemeiată” în spațiul creștin și o punea sub protecția
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
urm; Codex Sturdzanus, studiu filologic, studiu lingvistic, ediție de text și indice de cuvinte de Gheorghe Chivu, Editura Academiei Române, București, 1993, pp. 248-260. 514. între păcătoșii descoperiți de Dante în Infern se află: păcătoșii din dragoste, lacomii, zgârciții, risipitorii, mânioșii, semeții, invidioșii, ereticii, tâlharii, lingușitorii, trădătorii, violenții, sinucigașii, cămătarii, hoții, ipocriții. O „listă” în bună măsură occidentală. 515. Despre acest text au scris, după Hasdeu, Mircea Eliade (Images et symboles, Paris, 1970; De la Zalmoxis la Genghis Han, București, 1980), Emil Turdeanu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
american, încât, într-un ciclu al volumului Reîntoarcerile (1973), se regăsesc priveliști de preerii nesfârșite, cu bivoli sălbatici, turme de bizoni, șamani, șerpi, șoimi irochezi și alte păsări exotice, între care se distinge, fioros, Marele Eagle, ce „urcă spre piscuri semețe, / Ciocul plin de pești și de șerpi să și-l șteargă de stânci”. Nu rareori, contemplația și confesiunea au ca suport o reflexivitate fără accent personal, fără relief. SCRIERI: Drum prin zodii, București, 1938; Cer troglodit, București, 1943; Poeme, București
SCHIOPU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289556_a_290885]
-
vârstă de 454 de ani, alături de multe alte specii de arbori, curtea școlii alcătuind un fel de părculeț, în care alte 3 exemplare de stejar și-au atins vârste monument de pește 360 de ani. Dar poate că cel mai semeț dintre stejarii din municipiu este cel de pe colina Bucium, în vârstă de 566 de ani, o rază a coroanei de aproximativ 13 metri și cu o stare de sănătate de invidiat! El străjuiește intrarea într-o curte proprietate particulară și
ÎN CĂUTAREA NEMURIRII.... In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Loredana- Mihaela Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_917]
-
în vârstă de 339 de ani, dintre care doar unul a cutezat să răzbată timpul, al doilea exemplar are vârful coroanei uscat și tulpina ruptă la înălțimea de 15 m. Tot acolo am întâlnit un frasin de 374 de ani, semeț și radiind de vitalitate, cu o înălțime de aproximativ 24 metri! Un plop și mai bătrân are județul, în curtea Unității Medico-sociale Sculeni, în vârstă de 402 ani și cu un diametru al tulpinii de 2,25 m! Este un
ÎN CĂUTAREA NEMURIRII.... In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Loredana- Mihaela Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_917]
-
s-a obiectivat cu desăvârșire, contopindu-se cu soarta colectivității. Răzbate din Balade un suflu aspru, epopeic, o neîndurătoare răvășire sub legile destinului și se conturează o galerie de tipuri croite după tipare general-umane: avari și vrăjitoare, firi aprinse și semețe, muncitori ai pământului (Dăruța - model de bunătate, Gheorghe - întruchipare a mândriei, badea Iacob - adevărat cavaler al speranței). Lirica lui V. s-a sincronizat cu momente de vârf ale poeziei românești postbelice. Eseistica, adunată în volumele Viața cuvântului și A vedea
VATAMANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290464_a_291793]
-
lâncezeala. Raportarea la bunul-simț de sorginte populară, la firesc generează o ardoare etică în spiritul Glossei eminesciene sau al poeziei gnomice argheziene: „Nu e Rău și nu e Bine,/este bine, este rău,/Tu să pleci când altul vine/mai semeț în locul tău”. Pildele socratice ale lui Moș Pasăre, personajul epic al mai multor poeme, sunt rostite când în spirit folcloric, când cu mijloace publicistice, când în formule livrești. Moș Pasăre este prezent în versurile lui V. și în anii renașterii
VODA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290619_a_291948]
-
Cu Părintele Galeriu, între Geneză și Apocalipsă (2002). Prima reunește interviuri cu patru personalități ale culturii noastre, Petre Țuțea, Neagu Djuvara, Sorin Dumitrescu și Andrei Pleșu, iar cea de-a doua e un dialog amplu pe teme religioase, cu „întrebări semețe” și cu „răspunsuri smerite”. P. este și autorul unor lucrări teoretice cu profil jurnalistic, unde, din perspectivă didactică, sunt sistematizate și analizate numeroase aspecte mass-media. SCRIERI: Utopia posesiunii, Iași, 1990; Fără întoarcere, Iași, 1992; Convorbiri euharistice, Iași, 1992; Poesis. Elf
POPA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288905_a_290234]
-
substrat moral și autobiografic, cu multe elemente de senzațional, construite după normele prozei descompuse liric, cu puține personaje de reținut (Iane Verga, de pildă). Cea mai adecvată caracterizare a poeziei lui M. îi aparține lui Paul Georgescu: „Tonul e sever, semeț, aulic și trebuie să fi fost și o tentație (puțin izbutită) spre Anabase. Ce e frumos: poet al câmpiei și al luminii”. SCRIERI: Repaose, București, 1969; Confesiunea, București, 1971; Datoria, București, 1972; Confesiune patetică, București, 1976; Poeme europene, București, 1980
MURGEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288316_a_289645]
-
Elenă Văcărescu, sub a cărei înrâurire va consacră un poem străbunilor valahi; i-au fost prieteni și Anatole France, Pierre Loti, Maurice Maeterlinck, Gabriele D’Annunzio, Paul Valéry, Paul Claudel, Henri Bergson, Roger Martin du Gard, Colette, Jean Cocteau. Etalând semeț o stirpe princiara multiseculara, N. apară însă, vehement hugolian, opțiuni democratice republicane și, strălucită oratoare, reprezintă decenii de-a rândul, la solemnități, regimul, cineva numind-o malițios „muză oficială a celei de-a treia Republici”. Sfidându-și mediul social, se
NOAILLES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]